Capitolul III

,,Jocul omonimelor”

Elevii au avut de căutat noi înţelesuri pentru cuvintele date de noi. Una dintre aceste cuvinte a fost: vie.

Maică-ta de-i vie.

Bine-ar fi să vie.

Pân’ la noi la vie.

Elevii au căutat noi înţelesuri ale cuvântului vie, după care au alcătuit propoziţii deosebit de frumoase.

vie - trăieşte, este în viaţă

- să vină

- plantaţia de viţă de vie

În jocul „Familia de cuvinte” elevii au găsit toate cuvintele înrudite cu cele date de noi:

grădina - grădinar

- grădiniţă

- grădinărit

- a grădinări

- îngrădit

S-au alcătuit şi enunţuri de tipul:

„Tatăl meu este un grădinar foarte priceput.”

sau

„Bunica toată ziua a grădinărit.”

Pentru verificarea grupurilor de sunete: ea, ie, ia, oa, am organizat un concurs „Cine ştie câştigă”. Fiecare grup de sunete a fost reprezentat prin două coloane de cuvinte, una din ele fiind greşită. Unii au avut sarcina de a găsi cuvintele scrise corect, apoi cu acestea au alcătuit enunţuri.

iel	el		eram	ieram		poet	poiet
ieşire	eşire		ieste	este		poiezie	poezie
ieste	este		iera	era		poiem	poem
iepure	epure		era	iera		versuri	viersuri
iele	ele		ieraţi	eraţi		eu	Ieu

„Mama are o blană de iepure.”

sau

„Eu eram pe pod, când ele au ajuns.”

sau

„Versurile scrise de fratele meu sunt frumoase.”

În atenţia mea a stat ortoepia şi ortografia care cuprind vocale duble sau consoane duble. Pentru acesta am prezentat elevilor cât mai multe cuvinte şi le-am cerut să creeze şi un text care să cuprindă cel puţin trei cuvinte cu consoane alăturate, identice.

Iată câteva exemple de cuvinte: alee, idee, muzee, tranşee, cuviincios, fiinţă, zoologie, alcool, accelerat, accident, occident, succes, fiică, înnora, înnoda, înnopta, înnoit.

Jocul „Clarifică”

Elevii au avut de clasificat în trei coloane substantivele prezentate de mine şi să precizeze ce arată fiecare: grădină, şcolar, fetiţă, pădure, necaz, alee, bucurie, catedră, mâhnire, arbore, ploaie.

Fiinţe	Lucruri	Fenomene ale naturii
şcolar	grădină	ploaie

În exerciţiul – joc „Ce se potriveşte?” elevii au avut de căutat unele însuşiri potrivite pentru substantivele date de mine: carte, cerneală, aer, strugure, şcoală, rădăcină, frunză, flori.

frunză	- moartă
	- verde
	- galbenă
	- ruginie
	- spinoasă
	- lată
	- îngustă
	- ovală
	- mare
	- mică

Elevii au alcătuit enunţuri cu câteva expresii noi găsite:

Cireşul are frunza galbenă.

sau

Cactusul are o frunză spinoasă.

Prin jocul didactic „Poştaşul” elevii au scris scrisori unor prieteni, verişori, vecini, folosind cuvinte şi expresii întâlnite de noi în diferitele lecţii sau poveşti, povestiri, poezii.

În jocul didactic „Recunoaşte autorul” elevii au fost puşi în situaţia de a recunoaşte autorul unei poezii după fragmentele prezentate. Am citit elevilor câteva versuri semnificative din poeziile mai cunoscute ale marilor noştri scriitori, lăsând câte o pauză între fragmente. Elevii au ascultat şi pe măsură ce au auzit versurile, şi-au notat cine este autorul fiecărui fragment. Pentru complicarea jocului, am cerut elevilor să indice şi numele poeziei din care a fost extras fragmentul ascultat.

Prezint un exemplu orientativ de felul în care am compus o astfel de bandă:

„Dar deschideţi poarta .... turcii mă-nconjor

Vântul suflă rece .... rănile mă dor ....”

(Dimitrie Bolintineanu – Mama lui Ştefan cel Mare)

„Doar izvoarele suspună,

Pe când codrul negru tace,

Dorm şi florile-n grădină,

Dormi în pace.”

(Mihai Eminescu – Somnoroase păsărele)

În jocul „Ghici ce poveste este?”, elevii au avut de recunoscut titlul şi autorul unei povestiri după conţinut sau personaje. Astfel, am selecţionat din diferite povestiri unele fragmente semnificative, care le-am alcătuit în aşa fel, încât elevii să-şi dea seama că s-a trecut de la o poveste la alta. Jocul a fost interesant şi atractiv şi a favorizat o participare activă a elevilor. Am anunţat elevii că le voi spune o poveste mai lungă, făcută din bucăţele de povestiri, care le sunt cunoscute, iar ei trebuie să fie foarte atenţi, deoarece pe măsură ce vom povesti, vor trebui să recunoască titlul şi autorul fiecărui fragment nou introdus. Prezint mai jos câteva fragmente reprezentative:

„A fost odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, iar moşul avea un cocoş. Găina babei oua în fiecare zi două ouă şi baba mânca o mulţime de ouă, iar moşneagului nu-i dădea nici unul.”

„- Ba mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre. Dacă ţi-i aşa de foame, du-te la baltă, bagă-ţi coada-n apă şi-i avea peste câţi îţi trebuie.”

„Şi cum intră fetiţa într-o poeniţă, numai că-i ieşi lupul în cale:

• 
  Bună ziua, fetiţă! Îi spuse el.
  
• 
  Mulţumesc frumos, lupule.
  
• 
  Da, încotro aşa de dimineaţă?
  
• 
  Ia, mă duc şi eu până la bunica să-i duc nişte vin şi cozonac.
  
• 
  Da unde şade bunica ta?
  
• 
  În căsuţa aceea din pădure, îi răspunse fetiţa.”
  

„ - Bună vreme, cumătră. Da ce vânt te aduce pe aici?

• 
  Apoi nevoia, cumetre. Nu ştiu cine a fost pe la mine pe acasă în lipsa mea, că mare nenorocire mi-a adus.
  
• 
  Ce fel cumătră?
  
• 
  A găsit iezii singuri şi i-a ucis. S-acum am făcut şi eu un praznic după puterea mea şi am venit să te poftesc, răspunse capra amărâtă.”
  

În jocul „Completarea versurilor”, elevii au avut ca sarcină didactică de completat unele versuri dintr-o poezie cu cuvintele cel mai potrivite.

Vara

Arde soarele de vară

Luminoasă este ... (zarea)

Iar prin grâu şi prin secară

A pornit ... (secerătoarea).
Duduie voinic ... (tractorul)

Care-o trage după el

În curând, pe tot ... (ogorul)

Nu rămâne-un firicel

Strânşi la brâu şi ... (aurii)

Snopi culcaţi se-aliniază

Parcă ar fi nişte ... (copii)

Care dorm după amiază.”

Aşteptând cu plăcere un astfel de joc, stimulaţi de dorinţa de a câştiga întrecerea, copiii citesc, sunt îndemnaţi să citească un număr cât mai mare de opere literare.
Jocul „Cine ştie cuvinte noi ?”
Am folosit acest joc pentru activizarea vocabularului şi a cunoştinţelor elevilor , dezvoltarea memoriei şi capacităţii de selectare;

Se împart elevii în grupe , după bănci . Se împarte şi tabla cu cretă colorată Învăţătorul pronunţă un sunet corespunzător unei litere, cerând elevilor să se gândească şi să spună cuvinte care încep cu sunetul dat. Se cer mereu cuvinte noi, frumoase, alese .

Elevul care-l spune trebuie să şi îl explice –cu ajutorul învăţătorului– şi primeşte câte un punct pe tablă. Câştigă rândul de bănci cu mai multe puncte.
Jocul „Să compunem cuvinte !”

Acest joc are ca scop recunoaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate , deprinderea de a forma cuvinte noi ;

Am folosit jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi albastru;

Se împart elevii în două echipe . O echipă va primi jetoanele scrise cu roşu , alta cele scrise cu albastru . Învăţătorul spune un cuvânt . Elevii care au literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul , vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe , astfel încât să formeze cu literele de pe jetoanele de aceeaşi culoare cuvântul auzit .

Exemplu : - învăţătorul spune cuvântul “ sat ”

Vor ieşi copiii cu jetoanele : S A T

Echipa care formează corect cuvântul câştigă un punct . Jocul se reia cu formarea altor cuvinte . Căştigă echipa cu cele mai multe puncte .

Observaţii : - nu se cer cuvinte care conţin aceeaşi literă de două sau mai multe ori .

Jocul „Scrie cuvântul cu litera indicată !”