Consiliul local al municipiului
punctul 1 – Proiect de hotărâre
Yüklə 0,55 Mb.
|
| punctul 1 – Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Construire cartier case de locuit în extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Unirea, pe malul stâng al râului Bistriţa”, beneficiari proprietarii terenurilor din zonă, reprezentaţi prin: Danciu Claudiu, Tănase Dumitru şi Săraru Gabriela Rebeca
Proiectul de hotărâre cuprinde 7 articole şi se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie. Preşedintele de şedinţă solicită raportul comisiei de specialitate. Doamna consilier Muthi Adrian Gelu, preşedintele Comisiei pentru dezvoltare urbană – proiectul de hotărâre a fost avizat nefavorabil. Domnul consilier Tuţă Gheorghe – acest proiect de hotărâre nu a fost discutat de comisia economică. Am citit memoriul general şi nu ştiu dacă persoana care l-a elaborat se află în sală, pentru este important a clarifica nişte aspecte care sunt cuprinse în acest PUZ. Nu am înţeles scopul PUZ-ului, însă am înţeles că trebuie să introducem acele 45 ha în intravilanul municipiului. Ne aflăm chiar în proximitatea aprobării noului Planului Urbanistic General şi să amendăm planul urbanistic din 2004 cu acest PUZ, nu văd nici o logică, de ce este atâta grabă în condiţiile în care înţeleg că într-un termen foarte scurt se va aproba PUG-ul. Nu am nimic împotriva a se introduce aceste suprafeţe de teren în intravilan şi în PUG, dar revenind la ceea ce PUZ-ul acesta ne relevă, mă uitam la analiza situţiei existente comparativ cu situaţia care se propune, şi la căile de circulaţie la memorii, oragnizaţia circulaţiei, se spune că din DN 17 cartier Unirea, strada care trece peste pod şi duce în zona respectivă, deci este o cale de acces, şi o altă cale de acces pentru această zonă importantă unde se va construi un adevărat cartier, se spune: din zona cartierului Valea Ghinzii, prin str.Poligonului care este propusă spre modernizare, având 4 fire de circulaţie, câte 2 pe sens. Eu aş dori ca persoana care a elaborat acest PUZ să ne indice unde se regăseşte această stradă Poligonului. Circulaţia în interiorul cartierului de locuinţe se va realiza prin străzi de categoria 3 şi 4. Sunt aspecte pe care mi-ar fi plăcut să le clarifice comisia tehnică şi nu să venim în şedinţă a consiliului local să ne referim la ele. Circulaţia pe străzile principale de acces se va reglementa prin intersecţii de tip sens giratoriu. Cam atât se vorbeşte despre circulaţie. Dacă ne uităm pe planşă, vedem în situaţia propusă un tronson care porneşte de nicăieri şi se duce nicăieri. Pe aceste argumente o să-mi exprim votul asupra acestui proiect de hotărâre. Se spune despre şosea de centură şi vreau să remarcaţi că aceasta nu are nici o legătură nici cu partea dreaptă, nici cu partea stângă, ci practic secţionează cele 45 de hectare inclusiv construcţiile propuse, fără să existe nici un mod de legătură, pentru că la studierea rutelro de circulaţie nici nu face referire la modul de intersecţie şi practic nu spune cum intră, cum trece dincolo etc. Nu cred că trebuie să fi specialist, dar noi avem un serviciu de urbanism, o comisie tehnică care avizează lucrurile acestea, că acest tronson de şosea de centură, nu i se mai spune acum şosea ocolitoare, nu are ce căuta în acest PUZ. În concluzie, eu propun eliminarea acestui tronson din cadrul PUZ-ului şi PUZ-ul să rămână pentru locuinţe rezidenţiale aşa cum este logic şi firesc, fără a mai aduce în discuţie aspectul de legalitate care este fundamental. Dacă este în extravilan, sigur că acest tronson poate să rămână aici, dar dacă se propune introducerea în intravilan, legea privind drumurile în România interzice aceste tipuri de construcţii, aceste tipuri de obiective, de rute de circulaţie în intravilanul localităţilor. Acestea sunt motivele şi argumentele şi propun eliminarea acestui tronson de 100 de metri cum este prevăzut. Am mai spus şi o mai spun aici, că o să susţin introducerea acestei parcele în intravilanul municipiului, dar în forma în care este aici este imposibil de susţinut un asemenea demers. Nu cred că din propria iniţiativă şi-au propus singuri ca pe mijlocul parcelelor lor să-şi pună şosea de camioane. Dar dacă e aşa, să spună că şi-au dorit, şi să ni se spunp de unde vine şi unde se duce, pentru că în tot studiul de circulaţie în capitolul care studiază circulaţia a acestui viitor cartier, nu se face nici o referire în memoriul scris cum se trece dintr-o parte în alta, pe pasarelă, prin sensuri giratorii etc.? În memoriu scrie că 100 metri este restricţie de a se construi, dar eu spun că în cap.III unde se discută căile de comunicaţie înspre şi dinspre şi în interior, nu se propune nimic, nu se spune nimic. Eu cred că acest PUZ ar trebui refăcut ţinându-se cont de aceste observaţii, chiar dacă este ceva din partea celor care au realizat acest PUZ, să ne dea explicaţii. Domnul consilier Gagea Maxim – extinderea spaţiilor de locuit este o soluţie benefică, înseamnă că avem un oraş viu, însă nu peste tot se poate extinde aria de construcţie. Acest PUZ este împotriva firii şi a naturii aşa cum se prezintă aici, din 2 motive şi anume: aşa zisa centură ocolitoare iată că ocoleşte oraşul Bistriţa trecând printre casele propruse prin acest PUZ. Înţeleg că s-a lăsat o distanţă de protecţie de 50 metri lateral la stânga şi la dreapta, dar interesul omului şi a cetăţenilor Bistriţei nu este să se mute în casă nouă în care poluarea să-şi spună cuvântul. Al doilea motiv este extinderea aerodromului. Dacă până acum sunt avioane de 2 persoane, iată că de acum vor fi de 6-8 persoane, ca urmare a extinderii aerodromului care s-a votat în consiliu. Un alt aspect este podul existent peste râul Bistriţa care la ora actuală are o singură bandă şi nu pot trece 2 maşini. Se spune că utilităţile se vor aduce din Unirea. Şi aici este al mod de discuţie. Consider că acest PUZ ca şi celelalte, Codrişor, Codrişor 2, Zăvoaie, pentru care există avizul de mediu, dar care se pare că au fost uitate, din cauza acestui drum ocolitor prin oraş. Întreb de ce este necesară această centură, când practic este un drum în interior? Oare forurile europene, cele care finanţează 97% nu ştiu? În momentul când nu se va realiza nu se vor primi banii. Eu ca bistriţean mă simt discriminat faţă de alte oraşe care au drumuri ocolitoare şi cel mai apropiat oraş este Gherla. Nu se doreşte un alt traseu, iar faptul că s-a studiat pe o planşă 6 avariante pe care domnul primar le-a dat aici spre studiu domnului consilier Tuţă, arată superficialitatea cu care se studiază această problemă. Nu trebuie să vină directorul de la CNADR sau alte somităţi locale ca să dea indicaţii serioase. Trebuia să se facă o licitaţie cu firme specializate în acest domeniu şi să se facă studiu de fezabilitate. S-a făcut un singur studiu de fezabilitate, care este traseul 2 Sud. Cu toate că iniţial s-a plecat de la modernizarea drumului de centură existent, nici noi şi nici cetăţenii Bistriţei nu au dat autorizaţie de construire pentru actualul drum de centură. Să vadă că există case cu acte în regulă. De aceea consider că acest PUZ este sortit eşecului în perspectivă. Bistriţa va suferi în continuare prin lipsa unui drum de centură care împarte bistriţa în două zone: zona Nord-Vest spre actualul actualul drum de centură, pentru că şoferii care au traseul spre Năsăud, Maramureş, nu vor trece niciodată pe acest drum de centură 2 Sud. O să meargă actualul drum de centură pe dealul din Dumitra. Deci poluarea va exista şi în partea de nord. Nu văd nici un sens să facem 2 drumuri şi încă unul interior. De aceea, consider că ar trebui făcute foraje. Domnul primar a spus că există foraje. S-a făcut într-adevăr un studiu geotehnic în Pădurea Codrişor de către o firmă de specialitate, şi nu este favorabilă acestei construcţii. Se mai spune pe linie politică că se vor aloca 171 milioane euro pentru această investiţie, cea mai mare din Bistriţa, dar dacă punem la socoteală cu traseul 2 sud are 14,7 km, cu 300 metru mai puţin, micşorându-se pemtru ca să nu treacă prin comuna Livezile, ci numai pe teritoriul localităţii Unirea, pentru a fi nevoie a se elibera un certificat de urbanism de către consiliul judeţean, rezultă peste 11 milioane euro/km. Ori fondurile europene structurale, nu pot să accepte această investiţie care este neeligibilă. Investiţia va fi între 4 şi maxim 5 milioane euro/km. De aceea consider că acest PUZ nu are viitor şi mai ales că mai există zona WONDERLAND. Ce se întâmplă cu avioanele care vor zbura la joasă înălţime şi cu motoarele turate la decolare, mai ales că vor fi avioane mai mari. Oamenii care vor construi acolo nu au această imagine de perspectivă, nefiind informaţi. Domnul viceprimar Avram George – în sală se află unul dintre beneficiarii acestui PUZ, domnul Danciu Claudiu care doreşte să ia cuvântul. Domnul primar Creţu Ovidiu – oriunde ne învârtim ajungem la varianta ocolitoare. Eu înţeleg că pe unii îi deranjează şi îi deranjează în mod personal pentru că sunt aproape de terenurile lor, de viitoarele case sau de prezentele case. Trebuie să ne gâdim până la urmă la binele celor 80.000 de bistriţeni şi să acţionăm ca atare şi nu la interesul propriu, că de aceea suntem aici la această masă rotundă. Ne putem face griji din absolut orice. Referitor la varianta ocolitoare, ea scoate maşinile care actualmente sunt în oraş, nu aduce altele. Faptul că trece parţial pe o lungime mică pe o stradă din municipiu, sunt multe autostrăzi în Europa care trec prin oraş, respectiv Viena, Barcelona şi multe alte locuri. Deci nu e vorba de o şosea cu 2 benzi cu o lăţime de viitoare stradă, ci autostrăzi care trec prin oraş şi nu se întâmplă nimic. Sunt nenumărate şosele care trec prin pădure, ca de exemplu Pădurea Bogata, unde circulă maşini pe una dintre cele mai circulate variante ale României şi lucrurile se desfăşoară în bune condiţii. La fel este şi şoseaua care trece prin pădurea de la Sigmir. Deci este falsă ipoteza că pe respectiva variantă ocolitoare vor fi mai multe maşini. Sunt cele care actualmente sunt în oraş, circulă printre noi şi vor circula în acea zonă. Referitor la aerodrom, haideţi să ne uităm la aeroporturile care sunt la îndemână, la Băneasa care este la Bucureşti în interiorul oraşului, probabil că pe cineva deranjează, dar cine şi-a făcut acolo casă sau birouri ştia că acolo e aeroportul. La fel şi în cazul acestor cetăţeni de la Bistriţa, ştiuau foarte bine şi au văzut că s-a construit aerodrom acolo. Sau, Aeroportul Internaţional de la Cluj care iarăşi este înconjurat de case şi nu este nici un fel de problemă. Trebuie să acceptăm că în anul 2013 nu ne putem gândi în continuare la călăreţi şi la carul cu boi, la un transport care nu face zgomot. Mi-aş dori ca pe aerodromul nostru să văd atâtea avioane câte sunt la Clu, dar din păcate nu se va întâmpla acest lucru. Domnule consilier Gagea, se doreşte o altă variantă, nu există deja. Doar trebuie să acceptăm, evident, că nu există o altă variantă finanţabilă acum. Iar ceea ce spuneţi dumneavoastră că nu s-a făcut un studiu, sau că sondajele din pădure au dat rezultate negative, totul este fals, pentru că acele sondaje au fost comandate de către companie, care merge mai departe cu proiectul şi aşteaptă avizul de mediu de la noi. Nu noi am făcut licitaţia, nu ne ocupăm de procedurile de la centura respectivă, sunt alţii. Dar avem obligaţia ca în documentele pe care le emitem, să ţinem seama de intenţia Guvernului României, a Ministerului Transporturilor, care doreşte să facă cu fonduri europene alinierea la sistemele europene printr-o variantă ocolitoare a municipiului Bistriţa. Că în final ea nu se va realiza, sigur că lucrurile se vor modifica. Dar avem obligaţia ca în documentele pe care le emitem, să ţineam seama de acest lucru, pentru că trăim în România şi în Europa. Domnul preşedinte de şedinţă – doresc să fac şi eu o intervenţie. Aş fi vrut să aud din partea dumneavoastră şi o să mă refer la reţinerile mele vis-a-vis de acest proiect de hotărâre, din alte considerente, nu şoseaua de centură, pentru că vom avea într-o zi o şosea de centură ocolitoare pe acest traseu sau pe altul, mai devreme sau mai târziu, pentru că trebuie să ne dorim aşa ceva, pentru că asta înseamnă progres. Şi progresul are şi victime colaterale şi trebuie să fim atenţia ca numărul lor să fie cât mai mic. Reţinerea mea şi observaţia pe care am făcut-o ieri la şedinţa de comisie, şi dumneavoastră ştiţi mai bine ca mine, că în ţările puţin mai dezvoltate aşa cum este România, că tot ne place să ne dăm exemplu, dar doar atunci când ne convine, când se tratează un astfel de Plan Urbanistic Zonal, în primul rând se tratează cu foarte mare atenţie infrastructura. Se trasează căile de acces şi aleile, utilităţile etc. şi apoi se aprobă. Sigur că acolo administraţia îşi permite să le şi realizeze, şi apoi să dea drumul primei autorizaţii de construcţie. Noi nu ne permitem să le şi realizăm astăzi, dar ca să le trasăm şi acestor cetăţeni cărora le facem un bine în sensul că introducând aceste suprafeţe în intravilan, cel puţin se dublează preţul terenului şi dânşii ar trebui să fie de acord ca aceste străzi şi alei care sunt bine trasate în PUZ, să treacă în domeniul public. Avem experienţa proiectelor tehnice aprobate, începem chiar realizarea străzilor şi nu avem loc de anumite garduri şi copaci ca să facem trotuare şi străzile aprobate tot de către noi şi finanţate cu greutăţi. Asta este reţinerea mea pentru acest PUZ. Şi aş dori să o luaţi în considerare ca şi o condiţie pentru următoarele planuri urbanistice. Trebuie să fim deschişi la progres, pentru cetăţeni, dar şi dânşii trebuie să înţeleagă că trebuie să lase 2 metri pentru a putea realiza infrastructura, care tot domniilor lor le deserveşte până la capăt. Domnul consilier Tuţă Gheorghe – am ridicat câteva aspecte şi doresc un răspuns din partea arhitectului şef, să ne explice cum se trece dintr-o parte în alta, cum se clarifică căile de comunicaţie în acest PUZ? Domnul viceprimar a adus în atenţie un aspect pe care nu l-a mai evidenţiat. Întrebarea care s-ar putea ridica ar fi de ce am pune oamenii să plătească PUZ-ul acesta? De ce nu l-a făcut primăria, mai ales că se introduce o aşa suprafaţă mare în intravilan? Le-am impus să facă un lucru forţat, că terenul va fi traversat de o pasarelă, cum se va trece de pe o parte pe cealaltă? Cum se vor asigura căile de acces? Se asigură de pe Valea Ghinzii, de la Unirea şi între ele nu se mai comunică deloc, conform acestui PUZ. Pe baza acestui PUZ se vor elibera autorizaţii de construire şi pe urmă venim şi ne întrebăm retoric, aşa cum se întreabă domnul viceprimar, că ar trebui să avem nu ştiu ce străzi, nu ştiu ce denumiri? De ce nu le facem aşa? Sunteţi în conducerea primăriei, propuneţi-le aşa. De prea multe ori am auzit lucrurile acestea. Domnul consilier Rus Constantin – doresc să fac şi eu câteva observaţii asupra acestui proiect de hotărâre, declarându-mă de la început total de acord cu aprobarea unui astfel de PUZ în municipiu, după o perioadă lungă, în care oamenii au găsit soluţii pe lângă lege. Şi cei care sunteţi consilieri vechi ştiţi foarte bine că, chiar în apropierea acelei zone există de zeci de ani case construite fără PUZ. Oamenii aceştia sunt proprietari şi cer conform legii consiliului local, aprobarea PUZ-ului. Şi noi trebuie să ne referim la necesitate şi oportunitate. Oportunitatea este dată de cetăţenii care deţin terenuri în zonă, pentru a-şi construi spaţii de locuit în Unirea, pe malul stâng al râului. Este bine că fac acest lucru şi ne cer nouă să găsim soluţia introducerii terenului în intravilan, pentu a fi în regulă cu toate documentele care trebuie făcute. Pentru ceea ce se cere aici, specialiştii şi-au spus cuvântul, comisia tehnică a dat aviz favorabil. Cred că au analizat temeinic pe toate feţele acest PUZ. Nu ştiu dacă acest PUZ prevede şi străzile, dar stiţi foarte bine că atribuim continuu nume de străzi noi. Doamna secretar ştie, că fiind localitatea Unirea nu trebuiau nume de străzi, ci numere de imobile. Pe urmă, într-o anumită perioadă s-a revenit şi s-au atribuit nume de străzi şi în Unirea. Referitor la mult discutata şosea ocolitoare a municipiului Bistriţa, oamenii de acolo prin PUZ-ul pe care îl propun, au acceptat ca acea şosea care sigur va deveni un drum interior şi nici nu trebuie să ne gândim că va rămâne pentru totdeauna o şosea ocolitoare, în afara oricărui spaţiu verde, a oricărui spaţiu locuit de câteva zeci de familii. Oamenii de acolo, eu cred că şi-au asumat în momentul în care au acceptat un astfel de PUZ, să treacă pe acolo şoseaua ocolitoare, au şi acceptat să doneze din terenul lor, astfel încât să existe o zonă de protecţie. În momentul în care vor trece la construirea caselor, vor trebui să respecte întocmai aşa cum se prevede acolo, a unor spaţii publice pe care şi le propun, evident o biserică şi alte spaţii de agrement. Dumnelor îşi asumă această responsabilitate şi eu cred că datoria noastră aici este aceea de a veni în întâmpinarea cerinţelor oamenilor, pentru că ceea ce se propunea mai devreme aici, ca administraţia locală să facă un PUZ, avem un precedent, un S.R.L. şi ştim că este neocupat nici acum, pentru că au existat nişte lucruri care personal nici mie nu mi-au convenit la momentul respectiv. Dar se pare că oamenii doresc să trăiască aşa cum spunea doamna arhitect de acolo, nu într-un hotel, ci să aibă un spaţiu în care să se mişte liber, să aibă un părculeţ. Eu am văzut în materialele pe care le avem la dispoziţie figurate şi străzi, fără nume încă. Oamenii aceştia sunt cinstiţi şi doresc să-şi facă acolo locuinţe pe terenurile lor. Mi-ar părea tare rău să găsim acolo, şi cei din vechiul consiliu, din comisia de urbanism ştiu câte case şi fundaţii s-au găsit în multe zone ale Bistriţei, după care tot colegi consilieri au venit şi au spus că nu poate fi acolo amenajare agricolă. De aceea eu cred că trebui să lăsăm pentru specialişti şi aici, la rândul meu şi eu fac o atenţionare către cei din executiv şi din comisia tehnică, să aibă mare grijă la respectarea tuturor normelor de respectare a calităţii vieţii, a mediului, să fie drumurile bine conturate. Domnul consilier Moldovan Vasile – în comisia de urbanism de ieri am ridicat câteva probleme la care răspunsul a fost destul de evaziv. Eu totuşi aş vrea ca acum să aflu dacă este prezent în sală cineva dintre cei care au întocmit PUZ-ul. Pentru că totdeauna la un astfel de proiect era cineva care îl prezenta. Eu mă refer la proiectanţi şi nu la beneficiari. Beneficiarul nu poate şti ceea ce gândeşte un arhitect. Pretind şi vă rog ca atunci când se vor mai discuta PUZ-uri în consiliu, să fie prezent cel care întocmeşte documentaţia, pentru a putea răspunde profesional la problemele ridicate de noi. Am întrebat în comisie şi mi s-a răspuns evaziv, dacă există din partea tuturor proprietarilor pe aceste 45 hectare o declaraţie că este de acord să le reprezinte interesele, cei care au promovat PUZ-ul. Mi s-a spus că este, însă eu nu am găsit-o nicăieri în documentaţie. Acest lucru trebuie obligatoriu să fie în conţinutul dcumentaţiei. Undeva în regulament la situaţia existentă se scrie că la această dată există locuinţe colective. Nu sunt şi deci trebuie să fie corectat. Apoi, se spune în prezentarea generală dar şi în regulament această frază: terenul studiat se găseşte pe traseul viitorului drum de centură care va avea o zonă de protecţie cu lăţime de 100 metri, zonă pe care se instituie restricţie de construire. Ştiaţi de treaba asta, pentru că sunteţi beneficiar? În ce priveşte promovarea unui PUZ, vă rog să mă credeţi că sunt cu totul de acord să-l promovăm şi să facem orice pentru ca oraşul nostru să arate altfel, să creem cartiere noi de locuinţe, dar trebuie să avem răspunsurile care trebuie date de specialişti, pentru că până la urmă hotărâm şi trebuie să o facem în cunştinţă de cauză. Domnul Danciu Claudiu, beneficiar al PUZ – reprezint toate familiile care au contribuit la acest PUZ şi am şi ajutat pe parcursul executării acestei documentaţii pe o perioadă de aproximativ 4 ani. De 4 ani suntem aproximativ 60 de familii care ne luptăm să aprobăm acest PUZ. Sunt foarte multe avize care s-au solicitat, s-au cheltuit foarte mulţi bani, în jur de 5-600 milioane. Referitor la drumul de centură, noi suntem de acord cu acesta şi în acest sens avem declaraţii scrise la dosar ale oamenilor, care sunt proprietari în zonă, însoţite de actele de proprietate ale oamenilor, semnături şi copii după actele de identitate. Noi nu ne-am dorit ca neapărat să avem centura în zonă şi am început să întocmim documentaţia fără aceasta, dar primăria ne-a avertizat şi ne-a zis că se preconizează că va veni o centură şi trebuie să avem o bandă de restricţie. Coordonatele traseului drumului de centură ne-au fost date de către primărie. Deci nu noi am poziţionat-o acolo. Referitor la acea legătură şi partea dreaptă a zonei de centură, se vede foarte clar intersecţia în care toate drumurile colectoare se intersectează cu centura. Este o singură stradă care traversează centura, strada Principală care este în domeniul public şi se vede foarte clar pe planşa de circulaţie, cu 3 benzi de 3,5 metri, pistă de biciclişti şi 2 trotuare. Domnul consilier Gagea Maxim – doresc să adresez domnului Danciu 3 întrebări. Dacă cetăţenii care au semnat acele tabele ştiu că acest drum impus de primărie este pentru trafic greu rutier în regim de autostradă? Cine este proprietarul terenului de sub şoseaua ocolitoare, cetăţenii sau primăria? Dacă ştiţi de extinderea aerodromului existent pentru avioane până la 8 persoane în zona acestui PUZ? Domnul Danciu Claudiu – referitor la a doua întrebare, terenul este în proprietatea persoanelor care au semnat şi şi-au dat acordul. Este o bandă de 100 metri care este restricţionată. Avem acte semnate care sunt puse la documentaţia depusă la primărie. Domnul preşedinte de şedinţă – sunt de acord să treacă pe acolo centura, sau sunt de acord să doneze în domeniul public acele suprafeţe? Domnul Danciu Claudiu – sunt de acord cu acest PUZ. Acest PUZ este prezentat pe 3 panouri mari peste râul Bstriţa, în toate zonele importante ale acestui viitor cartier şi a fost prezentat de aproximativ un an şi jumătate. Oamenii au trecut zi de zi pe acolo şi au văzut, iar actele semnate se regăsesc la dosar. Domnul consilier Rus Constantin – doresc să întreb dacă cetăţeni de acolo, pentru că nu-i cunosc pe toţi, locuiesc în marea majoritate în Unirea? Drumul Naţional trece pe lângă casa mea la o distanţă de 6 metri şi circulă maşini de tonaj mare, ceea ce circulă pe DN 17 sunt maşini de trafic greu cu care probabil sunt obişnuiţi, de aceea nu-şi fac atâtea probleme. Bine ar fi ca drumurile de centură să treacă pe nu ştiu unde, să nu existe absolut nici o casă, dar probabil că dumnealor de acolo sunt obişnuiţi, pentru că trece Drumul Naţional, tot traficul către Moldova, pe lângă casa mea. Domnul primar Creţu Ovidiu – doresc să fac precizarea că terenurile respective în varianta în care se va realiza centura, vor fi expropriate. În bugetul pe care ni l-a prezentat IPTANA, pentru exproprieri pe teritoriul municipiului Bistriţa, este prevăzută suma de 23 milioane euro. Deci nu trebuie nimeni să facă donaţii pentru că aceste obiective se realizează prin expropriere. Legătura dintre cele 2 părţi se rezolvă de către proiectantul centurii, supra sau subtraversare. Sunt drumurile de descărcare în lateral, iar trecerea se rezolvă de către proiectul de centură. În varianta în care nu se va realiza, rămâne terenul drept şi drumul se va lega. Referitor la denumirile de străzi, în această fază nu este indicat să le dăm, pentru că noi forţăm un cetăţean, domnul Danciu, care are 30 sau 70 ari de teren şi care doreşte să-şi facă o casă în acea zonă, şi ca să-şi facă o casă trebuie să existe un PUZ, pe care apoi să-l putem introduce în intravilan. Dar regula aici este să-l punem să facă un PUZ pe 40 hectare. Sigur că pentru dânsul este un lucru care depăşeşte orice imaginaţie. De ce să facă el pe 40 hectare? Pentru că aşa doreşte consiliul local, să se facă pe suprafeţe foarte mari. Şi practica asta a fost de multă vreme. În momentul respectiv, dânsul a început să meargă pe la ceilalţi care spune-au că nu sunt interesaţi să construiască şi să-şi facă singur, si poate vor fi prinşi şi ei, şi domnul Danciu v-a plăti singur din buzunarul său şi ceilalţi vor profita. Sigur că dânsul a umblat enorm de mult ca să rezolve problemele respective, să-i adune pe cei care sunt acolo şi să rezolve probleme pe care în Vest le rezolvă oraşul. Dacă am fi aplicat restricţiile referitoare la construcţii care sunt în Europa de Vest, astăzi în jurul Bistriţei cred că erau 10 case. Eu cred că a făcut bine şi administraţia trecută şi noi am continuat la fel, să se construiască case. Cum şi din ce bani, nu este problema noastră. Oamenii trebuie sprijiniţi dacă doresc să-şi construiască case şi dacă asta vor. Şi dacă eforturile lor financiare se direcţionează în acest sens, spun că este foarte bine, pentru că oraşul are spaţii de locuit corespunzătoare pretenţiilor cetăţenilor din anul 2013. Acuma, sigur că îl putem bloca pe domnul Danciu care a mucit 4 ani, a cheltuit o sumă mare de bani, a reuşit să adune pe toţi acei proprietari, pentru că noi i-am cerut să facă un PUZ pe 40 de hectare. Dacă îi ceream să-l facă pe 35 de ari cât are el acolo, venea după o săptămână cu proiectul şi se hotăra. A fost o gândire atunci de a se reglementa suprafeţe mai mari de teren, o gândire bună cu eforturi mari din partea lor. Acum venim şi îi spunem că mai vrem şi mai multe, şi că nu îi acceptăm lucrurile astea etc. Cred că nu este în regulă o astfel de gândire şi o astfel de procedură. Adică trebuie să respectăm ceea ce doresc cetăţenii. Şi de data asta nu sentimental, ci realist şi cu banii scoşi din buzunar. Domnul consilier Tuţă Gheorghe – eu aştept un răspuns din partea arhitectului şef cu privire la aspectele de organizare a circulaţiei cap.3.3. Să spună cum se face circulaţia şi care este str.Poligonului cu 4 benzi de intrare în cartie. Deci dacă se găsesc aceste lucruri invocate. În al doilea rând, ne ducem la regulamentul aferent acestui PUZ şi la punctul 2 se vorbeşte de baza legală a elaborării se invocă Legea privind drumurile din 1997 şi o întreb pe doamna Monica Pop, arhitect şef, dacă această lege are o prevedere unde se permite ca în intravilan să treacă şosele de trafic greu, drumuri de centură? Aici nu este o discuţie şi domnul Danciu Claudiu participă la ea în calitate de beneficiar al PUZ-ului. Nu este o discuţie banală, pentru că municipalitatea nu trebuia să-l poarte 4 ani pe drumuri, ca să facă acest PUZ pe 45 de hectare. Când municipalitatea a făcut PUZ-ul pentru WONDERLAND, trebuia să se gândească la toată acea zonă, pentru vorbea de dezvoltare. Faptul că acum s-a întâmplat, nu este nici un fel de problemă. PUZ-ul acesta probabil că va trece. Eu am făcut propunerea să eliminăm acel traseu de centură, pentru că din punct de vedere legal nu are ce căuta acolo. Doamna arhitect şef Pop Monica – cu privire la organizarea circulaţiei, aceasta se rezolvă din 2 străzi: pe strada care porneşte de la podul de la Unirea, până în zona centrală, şi pe strada Valea Ghinzii. Ceea ce aţi sesizat în documentaţie, că scrie str.Poligonului, acest lucru a fost sesizat de către Comisia Tehnică şi a fost modificat, nu de pe str.Poligonului pentru că aceasta se află în altă zonă a oraşului. La fel cum a fost modificată prevederea tot în memoriu, unde scria „louinţe colective”, fiind o greşeală a priectantului pe care a corectat-o între timp. În documentaţie sunt prevăzute 2 tipuri de străzi, respectiv străzi publice şi străzi private. Străzile publice sunt cele care au fost lăsate la punerea în posesie şi mă refer la trama majoră care este între podul de la Unirea şi zona Complexului Sportiv Polivalent, care este prevăzută ca stradă de categoria a III-a cu 2 benzi de circulaţie, 2 trotuare şi piste de ciclişti impuse de Comisia Tehnică. O altă stradă publică care face legătura este Valea Ghinzii care de asemenea este prevăzută cu 2 benzi de circulaţie, cu trotuare şi pistă de ciclişti; mai există o a treia stradă publică prevăzută în interiorul cartierului de locuinţe, care a fost lăsată la punerea în posesie şi atunci este tot publică. Iar celelalte străzi care fac legătura în interiorul cartierului de locuinţe sunt străzi private, dar care sunt dimensionate conform Ordonanţei 43 privind regimul drumurilor, ca străzi de categoria a IV-a, care sunt cu un sens de circulaţie şi care fac legătura în interiorul zonei de locuinţe. Cu privire la Ordonanţa nr.43, modificată, la art.47 puteţi vedea că terenul pe care este propusă acea şosea ocolitoare, nu este introdus în intravilan. Deci este o bandă decupată din intravilan şi rămâne în extravilan. Potrivit Legii nr.350/2001, casele de locuit se pot pot construi în intravilanul localităţilor. Intravilanul localităţilor este stabilit prin Planul Urbanistic General. Tot conform legii, se spune că ulterior aprobării Planului Urbanistic General, se pot introduce în intravilan şi alte suprafeţe de teren pe bază de planuri urbanistice zonale, de către diferiţi investitori, dar care îşi asumă realizarea utilităţilor pe cheltuială proprie. De aceea s-a făcut Planul Urbanistic Zonal de către investitorii care au solicitat şi am impus ca suprafaţa studiată să fie una compactă, delimitată de anumite zone naturale, canale sau drumuri. Domnul consilier Tuţă Gheorghe – deci nu va fi o stradă cu 4 benzi de acces din str.Valea Ghinzii, pentru că în memoriu scrie că va fi cu 4 benzi? Legătura între cele 2 zone de intravilan, prin ce se realizează? Doamna Pop Monica – străzi colectoare de o parte şi de alta, iar în cazul în care centura va rezolva legătura între cele 2, în cazul în care nu se va realiza varianta ocolitoare, se va realiza direct prin benzile colectoare de o parte şi de alta. Este prevăzută în planşa de reglementări de la circulaţie. Domnul consilier Toniuc Alexandru – m-am simţit vizat când domnul primar a vorbit de angajamentul real şi pecuniar al cetăţenilor şi nu de angajamentul sentimental şi vedeţi că toată discuţia porneşte şi se învârte în jurul aceleaşi şosele de centură şi ştiind că este coarda sensibilă la care unii vibrăm, dacă aţi fi avut grijă de aceste sensibilităţi şi aşi fi botezat spaţiul respectiv ca teren de joacă pentru copii, spaţiu verde, parc sau altceva, că şi aşa vine de niciunde şi pleacă de niciunde, cred că eram gata demult. Domnul primar Creţu Ovidiu Teodor – nu este vorba de sentimentalisme, ci de bani la drumul de centură, şi sunt bani foarte mulţi. Pentru că dacă ar fi numai o chestie sentimentală, era demult abandonată. Noi nu putem să nu ţinem seama de nişte informaţii pe care le avem în legătură cu lucrările care se derulează la nivel naţional. Şi aceste informaţii sunt aici la noi. Nu putem să ne facem că nu ştim, nu puteam să lăsăm acolo să se facă străzi şi case şi pe urmă să le spunem că s-a aprobat centura şi trebuie să facă modificările care se impun. I-am anunţat, le-am spus, au acceptat ideea, repet, cu expropriere şi recompensare în bani. Domnul preşedinte de şedinţă îl întreabă pe domnul consilier Tuţă Gheorghe dacă îşi menţine propunerea făcută. Domnul consilier Tuţă Gheroghe – indubitabil o menţin, mai ales că am auzit acum un lucru extraordinar de la doamna Monica Pop, că traseul este în extravilan şi de o parte şi de alta avem intravilan. Este o chestiune de o absolută noutate. E adevărat că nu sunt foarte avizat în domeniul urbanistic, dar nu cred în ce spuneţi că traseul este în extravilan şi de o parte şi de alta este intravilan. Nu cred lucrul acesta, atâta vreme cât se introduce centura în intravilan prin PUG, dar e o altă temă. Doresc să o mai întreb pe doamna Pop un singur lucru: dumneavoastră când emiteţi certificate de urbanism după ce se aprobă acest PUZ, pentru construirea caselor, nu impuneţi să doneze terenul de pe strada privată, primăriei, pentru a deveni stradă publică? Pentru că dacă nu faceţi lucrul acesta, înseamnă că nu am învăţat nimic din istoria de 20 de ani post-revoluţionară, în care spunem că nu putem interveni în intravilan pe străzile oamenilor pentru a le repara, moderniza, pentru că sunt private. Ori acum, suntem la început de drum într-un cartier nou, în care eu nu văd cum eliberaţi certificate de urbanism fără să aveţi această cerinţă, să doneze terenul de pe stradă în intravilan, ca să fie stradă publică. Ce înseamnă stradă privată în intravilanul municipiului? În loc să-i ajutăm pe oameni, să le modernizăm străzile respective unde construiesc, veniţi tot timpul să le spuneţi că nu aveţi bani, că nu se poate investi pe acea stradă pentru că este privată. Avem dreptul, dacă introducem în intravilan, să cerem acest lucru. Altfel continuăm această sarabandă a blocurilor construite în oraş, încât nu le reparăm şi nu investim în ele, pentru că sunt private. Acum este un proiect nou, care în opinia mea aşa trebuie început. Mi-aţi emis crtificat de urbanism pe o stradă publică şi m-aţi obligat să dau declaraţie că mai las 2 metri din terenul meu, ca să fie conform Planului Urbanistic. Şi veniţi acum să spuneţi că pe străzile unde veţi emite certificate de urbanism, nu impuneţi acest aspect. Domnul primar Creţu Ovidiu Teodor – Constituţia României garantează proprietatea. Le cerem oamenilor şi le spunem, dar de a le cere şi până la a-i forţa, este cale lungă. Şi în momentul în care omul nu doreşte să cedeze terenul, nu o face. Şi dacă refuz să-i eliberez certificatul de urbanism, mă dă în judecată pentru că îi refuz un drept al lui. Sunt străzi private dechise circulaţiei publice, sunt străzi private pentru circulaţia privată şi omul nu este obligat să ne cedeze terenul. Dacă vrem să facem altfel decât legislaţia din România, e în regulă, doar că sunt situaţii şi chiar şi acest PUZ, în care punerea în practică a ceea ce s-a desenat, va fi peste ani şi ani de zile. Ori oamenii nu-şi vor da terenul acum sau la eliberarea certificatului de urbanism. Vă mai spun şi atceva. Amintiţi-vă de PUZ-ul de la sere din partea de sus a oraşului pe Calea Moldovei. S-a făcut PUZ-ul şi oamenii au spus că nu dau terenul, o persoană pierdea acolo aproape 1 hectar de teren pe străzi, şi a spus nu. Bineînţeles că nu l-a dat, pentru că omul nu este obligat să cedeze terenul. Dacă vrea, dacă consideră că renunţând la o parte din proprietatea lui privată, se ajută pe sine, pe vecinii lui, este în regulă. Dar dacă nu, ne oprim aici. Domnul consilier Tuţă Gheorghe – discuţia e importantă. Oamenii au realizat PUZ-ul şi şi-l asumă. Eu zic că trebuie informaţi. Nu se poate ca unul să cedeze terenul şi altul nu. E vorba de a intra şi a moderniza drumurile. Nu doreşte să le asfalteze primăria drumurile? Sau dacă vine altcineva pe urmă şi doreşte să construiască şi doreşte condiţii de oraş, nu-l lasă vecinul să treacă pe drumul lui? Construim acum un cartier şi din start pornim strâmb, pe unde vor merge maşinile pompierilor, salvările, cele de intervenţie publică, dacă este drum privat? În aceste condiţii, eu cred că oamenii nu sunt informaţi, pentru că sunt foarte multe străzi pentru care se doreşte să se doneze terenul, nimeni de la primărie nu se ocupă de ei şi le spune de fiecare dată nu se poate repara drumul pentru că este prorpietate privată. Dar domnul Danciu cred că poate spune dacă vor să fie străzi pe care să le asfalteze primăria, să le modernizeze, să introducă utilităţi, sau vor dânşi să-şi realizeze aceste lucrări pe banii lor. Domnul primar Creţu Ovidiu Teodor – domnule consilier, vă invit să mergeţi până pe str.George Enescu, unde am fost cu asfaltul făcut şi cu pavelele pentru a face trotuarul, şi cetăţeanul ne-a spus să-i dăm bani pe terenul pe care am vrut să facem trotuar, şi dacă nu, atunci nu ne lasă să facem trotuarul. Am fost acolo cu pavelele, cu strada asfaltată şi nu şi-au retras gardul 50 cm sau un metru. Preşedintele de şedinţă supune la vot propunerea domnului consilier Tuţă Gheorghe, de eliminare a traseului centurii ocolitoare şi a zonei de protecţie din PUZ. Se obţin 7 voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” şi 8 abţineri. Propunerea nu se aprobă.
Preşedintele de şedinţă supune la vot proiectul de hotărâre în forma prezentată de iniţiator, prin vot secret şi se adoptă cu 11 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 7 abţineri.
Se trece la Yüklə 0,55 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||