Creditare

Serviciile de tip mobile banking întrucât se bazează pe transmiterea de mesaje scrise între client şi bancă prin intermediul operatorilor de telefonie mobilă (care dispun de tehnologii de transmitere moderne), sunt mai puţin predispuse la atacuri. În plus, întrucât prin aceste servicii se vehiculează în special informaţii financiar bancare şi mai puţin se transmit operaţiuni asupra conturilor clientului, ceea ce le face poate, mai puţin „atractive” pentru neautorizaţii care doresc să le intercepteze. Siguranţa în domeniul comunicaţiilor mobile prezintă parametri înalţi, în acest context situându-se şi tehnologia 3G, cu mari garanţii ale securităţii transmisiilor.

II. Carduri
II.1 Repere cantitative ale operaţiunilor cu carduri
Informaţiile cantitative ale operaţiunilor cu carduri în România sunt preluate din rapoartele disponibile pe site-ul www.no-cash.ro, site care descrie cadrul general al desfăşurării plăţilor fără numerar în România. Prezentarea cantitativă a operaţiunilor cu carduri este importantă pentru a putea percepe fenomenul aşa cum este el prezent în economia românească.

Primul card în lei a fost emis în România în decembrie 1995 de către Banca Română de Dezvoltare (cardul Prima). În luna octombrie 2006 se aflau în circulaţie 8,5 milioane de carduri valide, care generează un volum anual de tranzacţionare de peste 9 miliarde Euro.

EVOLUŢIA NUMĂRULUI TRANZACŢIILOR CU CARDURI

Sursa http://www.no-cash.ro/analize/analize.html, itemul septembrie 2006.
EVOLUŢIA VALORII TRANZACŢIILOR CU CARDURI

Sursa http://www.no-cash.ro/analize/analize.html, itemul decembrie 2006.

Cardul este principalul produs financiar prin care sunt atraşi noi clienţi în sistemul bancar. Gradul de penetrare a acestui produs în rândul populaţiei este cel mai ridicat din România. La finele lunii august 2006 datele statistice confirmau faptul că, în medie, erau emise 320 de carduri la 1000 de locuitori.
DISTRIBUŢIA CARDURILOR PE JUDEŢE

Sursa http://www.no-cash.ro/analize/analize.html, itemul decembrie 2006.

La finele lunii august 2006, erau operaţionale 27 de bănci emitente de carduri şi patru procesatori de carduri, care operau o reţea naţională de 5.300 de ATM-uri şi aproximativ 40.000 de EFTPOS-uri.

Se apreciază că în prezent cardurile sunt utilizate în proporţie de 89,5% la ATM-uri. În medie românii deţinători de carduri folosesc cardul o dată la 18 zile – ridică numerar de la ATM-uri la 22 de zile şi cumpără cu cardul la 4 luni¹⁷.

Banca Comercială Română este considerată liderul acceptatorilor, cu 1200 de ATM-uri şi 8500 de POS-uri¹⁸.

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE TERMINALE ATM ŞI POS

Sursa http://www.no-cash.ro/analize/analize.html, itemul decembrie 2006.

La sfârşitul lunii iulie 2006, disponibilităţile la vedere din conturile bancare ale populaţiei depăşeau 1,1 miliard de euro. Marea majoritate a acestor disponibilităţi este reprezentată de conturile de card unde românii îşi primesc salariile, pensiile, bursele, veniturile din dobânzi, alocaţiile şi diverse ajutoare/indemnizaţii de la stat etc.

Începând cu anul 2005, disponibilităţile la vedere ale populaţiei au fost cu 115 milioane Euro mai mari decât creditul acordat populaţiei pe termen scurt, atât în lei, cât şi în valută. Acest excedent se constituie astfel într-o excelentă sursă de creditare care poate influenţa consumul intern, unul dintre principalii factori de creştere economică.

SITUAŢIA COMPARATIVĂ A DISPONIBILITĂŢILOR ŞI CREDITELOR ACORDATE POPULAŢIEI DE CĂTRE BĂNCI

Sursa http://www.no-cash.ro/analize/analize.html, itemul decembrie 2006.

II.2 Cum putem obţine un card?
Oferta de servicii cu carduri a unei societăţi bancare este condiţionată de existenţa fizică a cardului şi transmiterea sa clientului. Societăţile bancare negociază cu producătorii cardurilor condiţiile în care vor intra în posesia cardurilor. Transportul cardurilor de la producător la bancă se face în regimul transportului de valori securizat. De regulă, cardurile sunt fabricate în afara României, iar responsabilitatea asigurării transportului cardurilor până la vama română revine producătorului, iar din vamă la Centrala băncii revine băncii însuşi.

La Centrala băncii, primirea, recepţia şi depozitarea cardurilor, de la furnizorul extern, se face de către o Comisie de recepţie desemnată de conducerea băncii, care efectuează recepţia cantitativă a cardurilor primite şi să asigure depozitarea cardurilor într-un spaţiu special amenajat, corespunzător din punct de vedere al siguranţei (fără sursă de umiditate, incendiu, dotare cu sistem de alarmă şi altele). Depozitarea loturilor de carduri se face în tezaur sau casă de fier în magazia Centralei.

În prezent în România, societăţile bancare emit carduri denominate în monedă naţională, euro sau dolari americani. Din punct de vedere al evidenţei tehnico-operative, la emiterea unui card, o unitate bancară procedează la deschiderea unui cont de card asociat, acesta fiind un analitic al contului curent al clientului, specificaţie card. Prin intermediul contului curent ataşat contului de card, unitatea bancară evidenţiază sumele depuse de client pentru alimentarea cardului, spezele şi comisioanele pentru operaţiunile efectuate prin card şi dobânzile bonificate de bancă pentru disponibilităţile păstrate pe card.

Cardurile se pun la dispoziţia clienţilor, persoane fizice sau juridice, rezidente ori nerezidente, pe baza unei Cereri (3 exemplare) scrise înaintate de client unei unităţi bancare operative. Pe tot parcursul existenţei sale, cardul este proprietatea emitentului. Pentru evaluarea şi limitarea riscurilor, banca emitentă poate cere solicitantului date şi documente necesare, atât pentru identificarea solicitantului, cât şi pentru verificarea bonităţii sale. Aprobarea cererii de emitere a unui card nu poate fi însă condiţionată de furnizarea de către solicitant a unor informaţii ori date privind deţinerea şi/sau utilizarea altor instrumente de plată electronică emise de alţi emitenţi ori a celor privind conturile deţinute de solicitant la alte bănci şi instituţii de credit.

La primirea cererii completate, salariatul unităţii teritoriale desemnat pentru activitatea de carduri, parcurge următoarele etape:

- verifică corectitudinea completării şi veridicitatea datelor înscrise în toate exemplarele cererii de emitere de cărţi de plată;

- completează în toate exemplarele cererii: numărul de carduri solicitate, suma minimă depusă pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi, pentru efectuarea de operaţiuni;

- încasează de la solicitant, prin virament sau prin depunere de numerar, contravaloarea taxelor de emitere şi utilizare a cardurilor, respectiv a sumelor minime pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi pentru operaţiuni cu carduri;

- cere solicitantului să semneze cererea în faţa sa;

- semnează şi ştampilează cu ştampila triunghiulară proprie, toate cele trei exemplare ale cererii;

- înaintează toate exemplarele cererii, persoanei autorizate din bancă, pentru semnare şi ştampilare;

- transmite exemplarele Cererilor de eliberare carduri Direcţiei carduri din Centrala băncii, la nivelul căreia se evidenţiază operaţiunile cu carduri.

La primirea Cererilor de emitere de carduri, Direcţia carduri din Centrală, execută următoarele operaţiuni:

- confirmă prin semnătură, pe exemplarele cererii, verificarea acesteia;

- deschide conturile de disponibilităţi pentru efectuarea de operaţiuni cu cărţi de plată pentru toate cererile primite;

- asociază contului deschis un număr de card sau mai multe, corespunzător persoanelor desemnate pentru obţinerea de carduri pe acelaşi cont;

- editează lista cu numele solicitanţilor şi a datelor asociate cerute de formularul de cerere;

- reţine şi arhivează exemplarul din cererea de emitere carduri al solicitanţilor, ca anexă la lista editată;

- transmite electronic, solicitările pentru personalizarea cardurilor şi producerea PIN-ului;

- înaintează către persoana desemnată pentru personalizarea cardurilor din cadrul Direcţiei carduri, un exemplar al listei editate la calculator corespunzător cererilor solicitanţilor.

În baza cererilor de emitere de card primite, în cadrul Direcţiei carduri se procedează la personalizarea cardurilor solicitate. Cardurile sunt preluate (din tezaur ori magazie) de Direcţia carduri din Centrala băncii şi sunt personalizate pe baza unui Raport de producţie, astfel:

- se generează cardurile;

- se generează codurile personale PIN aferente cardurilor de plată generate;

- se expediază cardurile şi două exemplare ale Cererii clientului către unităţile bancare teritoriale .

Concret, personalizarea cardurilor constă în:

a) gravarea elementelor de pe faţa cărţii de plată (numărului cardului, data expirării cărţii de plată, numele şi prenumele deţinătorului cărţii de plată);

b) atribuirea codului personal (PIN-ului) fiecărui deţinător de card.

În scopul emiterii către clienţi, Direcţia carduri trimite cardurile şi PIN-urile aferente cardurilor în plicuri diferite. Pentru creşterea gradului de securitate împotriva fraudelor, cardurile se trimit unităţilor bancare în transporturi şi zile diferite faţă de transportul plicurilor conţinând PIN-urile.

La primirea plicului sigilat cu cărţile de plată şi a plicurilor cu PIN-urile aferente, salariatul desemnat pentru efectuarea de operaţiuni cu carduri din unitatea teritorială a băncii, procedează la:

- verificarea numărului de carduri, a numărului plicurilor, conţinând PIN-urile (aceste plicuri nu se desigilează), comparându-le cu datele înscrise în documentul de transport;

- preluarea, depozitarea şi înregistrarea cardurilor şi a plicurilor cu PIN-urile aferente;

- anunţarea solicitanţilor în scris sau telefonic, pentru prezentarea la bancă, împreună cu persoanele desemnate (dacă sunt cazuri), pentru eliberarea către posesori a cardurilor (banca poate hotărî să trimită cardurile şi PIN-urile la solicitant acasă, la adresa prevăzută în cererea de emitere a cardului);

- eliberarea cardurilor, a plicurilor sigilate cu PIN-urile aferente, a unui exemplar din Cererea de emitere a cardurilor, contra semnăturii de primire pe exemplarul de cerere care rămâne la sucursală. Exemplarul de Cerere de emitere se eliberează numai persoanei (în calitate de posesor principal de cont), pe numele căruia s-au deschis conturile de cărţi de plată (legitimat cu buletinul de identitate).

Unităţile bancare procedează la închiderea unui card (de fapt a unui cont pentru operaţiuni cu carduri) atunci când:

- posesorul cardului , titular de cont, cere, în scris, băncii acest lucru;

- banca cere acest lucru, ca urmare a nerespectării de către posesorii cardurilor a condiţiilor de utilizare a acestora;

- în cazul decesului deţinătorului.

Atunci când conturile de card sunt închise, societăţile bancare recuperează toate datoriile deţinătorului în raport cu banca, iar soldul care rămâne după stingerea datoriilor, se restituie titularilor sau moştenitorilor acestora.

II.3 Clarificări privind entităţile implicate în operaţiuni cu carduri
Cine poate emite un card în România? Emitentul unui card este o societate bancară autorizată de Banca Naţională a României să emită respectivul card şi care pune la dispoziţia deţinătorului un card pe baza unui contract încheiat cu acesta. Emitenţii sunt obligaţi ca în vederea autorizării emiterii unui card să facă dovada, la momentul solicitării autorizării emiterii acestuia, că deţin sau au acces (pe toată durata de funcţionare a cardului pentru care se solicită autorizare de emitere) la sisteme de plăţi compatibile cu cardul propus spre autorizare şi că asigură performanţele necesare în raport cu serviciile pe care intenţionează să le ofere, potrivit condiţiilor contractului încheiat cu deţinătorul cardului. Emitenţii sunt obligaţi ca în vederea autorizării să facă o evaluare scrisă, sub semnătură, a riscurilor care pot interveni în transferul, decontarea şi administrarea informaţiei din sistemul de plăţi electronice propus autorizării.

Proprietarul unui card, denumit potrivit uzanţelor internaţionale proprietar de marcă (ori credit card company) este o persoană juridică, proprietară a mărcii sub care este emis un card şi care, în baza contractului încheiat, poate acorda emitenţilor dreptul de a folosi marca respectivă, precum şi accesul în cadrul unui anumit sistem de plăţi şi servicii de marketing, prelucrare de informaţii etc. În România sunt emise carduri sub sigla unor instituţii de plăţi internaţionale cum sunt Visa, MasterCard, Europay, American Express.

Deţinătorul unui card este o persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, care, conform contractului încheiat cu emitentul cardului, deţine un card emis pe numele său.

Procesorul unui card (procesatorul sau societatea procesatoare) este o persoană juridică ce acţionează în cadrul sistemelor de plăţi cu carduri, ca intermediar între deţinător, comerciantul acceptant, emitent, banca acceptantă, alt procesor şi/sau altă persoană juridică, în baza unui contract încheiat cu emitentul/banca acceptantă.

Comerciantul acceptant este persoana juridică care realizează acte şi fapte de comerţ şi care acceptă cardul ca mijloc de plată pentru bunurile vândute şi serviciile prestate, pe baza unui contract încheiat anterior cu o bancă acceptantă.

Banca acceptantă este acea societate bancară care oferă comercianţilor servicii de acceptare la plată a cardurilor, în baza unui contract încheiat în prealabil între bancă şi comerciant, precum şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi în reţeaua proprie de automate bancare. Banca acceptantă are obligaţia de a instrui comerciantul acceptant, iar comerciantul acceptant are obligaţia să respecte procedurile şi intervalele de timp pentru întocmirea şi transmiterea evidenţelor şi a oricăror alte informaţii în sprijinul investigaţiilor sau care pot contribui la realizarea finalităţii decontării tranzacţiilor. Contractele încheiate de băncile acceptante cu comercianţii acceptanţi trebuie să permită concurenţa efectivă între diferiţi emitenţi, iar prevederile obligatorii trebuie strict limitate la cerinţele tehnice şi prudenţiale pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare a sistemului. Banca acceptantă are obligaţia de a-l instrui pe comerciantul acceptant asupra comportamentului optim în caz de fraudă sau tentativă de fraudă la o plată cu card, precum şi asupra procedurilor pentru reţinerea respectivului card şi, după caz, asupra colaborării cu autorităţile statului pentru limitarea riscurilor de neplată şi de fraudă.

Banca acceptantă trebuie să îşi organizeze activitatea astfel încât să poată urmări activităţile comerciantului acceptant şi ale procesorului în organizarea circuitului documentelor, evidenţelor şi notificărilor, pentru a stopa cererile excesive de chitanţe/recipise care într-o perioadă dată sunt mai mari decât o medie stabilită anterior pe baza informaţiilor primite de la comerciantul acceptant şi de la deţinător, eventual preluate din cererile de reconstituire a chitanţelor/recipiselor pe care aceştia le declară pierdute, furate sau distruse.

O bancă acceptantă poate oferi servicii de acceptare la plată a cardurilor autorităţilor administraţiei publice pentru încasarea impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităţilor şi altor obligaţii de plată, în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două părţi, unităţile teritoriale ale administraţiei publice având în acest caz toate drepturile şi obligaţiile comercianţilor acceptanţi, aplicabile acestora.

Ce fel de carduri putem să deţinem în calitate de persoane fizice sau juridice? Tipologia cardurilor relevă existenţa a numeroase forme de carduri, clasificate după criterii ce ţin de sursa disponibilităţilor existente pe card, de tipul emitentului etc.

Cardul de debit este cardul prin intermediul căruia deţinătorul dispune doar de disponibilităţile băneşti proprii existente într-un cont deschis la emitent pentru efectuarea operaţiunilor mai sus descrise. Cardul de debit cu facilitate de overdraft este cardul prin intermediul căruia deţinătorul poate dispune, pe lângă disponibilităţile băneşti proprii existente într-un cont deschis la emitent, şi de o anumită sumă, asimilată unui credit, în limita unui plafon predeterminat, acordată, de regulă, în situaţia în care drepturile băneşti ale deţinătorului (de exemplu salariul) sunt virate regulat în contul de card pentru efectuarea operaţiunilor specifice cu carduri.

Cardul de credit este cardul prin intermediul căruia deţinătorul dispune de disponibilităţi băneşti ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit acestuia efectuarea operaţiunilor specifice cu carduri în limita unui plafon stabilit în prealabil. Cardul de credit trebuie să permită deţinătorului fie rambursarea în totalitate a creditului la sfârşitul perioadei stabilite de emitent, caz în care cardul este un card de călătorie şi divertisment - travel and entertainment card, fie rambursarea parţială a creditului acordat, partea rămasă urmând să fie considerată ca o extensie a creditului acordat anterior - charge card.

Cardul de numerar este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de numerar pentru retragere de numerar. Cardul de garantare a cecurilor este cardul emis ca parte a unui sistem de garantare care, la prezentare alături de un cec completat şi semnat de către deţinătorul cardului, garantează că orice cec emis până la incidenţa valorii de garantare a cardului va fi onorat de banca emitentă a cecului.

Cardul specific unei companii sau cardul de comerciant este cardul emis de un comerciant clientului sau ori de un grup de comercianţi clienţilor lor, pentru a permite sau a facilita plăţi în vederea achiziţionării de bunuri sau servicii, exclusiv de la comercianţii emitenţi sau de la cei care acceptă cardul pe bază de contract, fără a acorda accesul la un cont bancar.

Cardul hibrid (dual card) este cardul care conţine atât bandă magnetică, cât şi microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.

Cardul co-branded este cardul emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii.

Chip-cardul sau smart-cardul este cardul ce oferă posibilitatea procesării şi/sau stocării unităţilor valorice prin intermediul unui microprocesor integrat (chip). Spre deosebire de cardul clasic cu bandă magnetică, pe smart-card se pot stoca efectiv fonduri transferate dintr-un cont bancar sau dintr-un alt smart-card (operaţiune card to card), precum şi informaţii referitoare la soldul disponibil, plata efectuată cu acest tip de card putându-se realiza instantaneu.

În România numărul societăţilor bancare emitente de carduri este foarte redus. Doar ProCredit Bank şi ING Bank România sunt emitente de carduri inteligente (ProCredit Bank avea în octombrie 2006 un număr de 9250 carduri emise, iar ING Bank România un număr de 65000 carduri emise). Din păcate aceste carduri nu pot fi citite decât la terminalele Băncii Comerciale Române şi ale Băncii Italo-Romena¹⁹.

II.4 Ce trebuie să ştim despre caracteristicile tehnice ale cardurilor şi echipamentelor specifice operaţiunilor cu carduri: ATM-uri şi EFTPOS-uri?
Cardurile sunt produse de firme producătoare specializate, certificate de proprietarul de marcă a cardului, conform cu un anumit design pus la dispoziţie de către banca emitentă. Cardurile conţin elemente de securizare care să protejeze corpul material al acestuia, trăsături de personalizare încorporate pe suprafaţa sa şi, după caz, alte componente inserate în corpul material al acestuia, inclusiv banda magnetică şi/sau microprocesorul (circuit integrat specializat), astfel încât să se asigure următoarele caracteristici comune:

a) fabricarea din material plastic cu aceleaşi dimensiuni, indiferent de emitent, în strictă conformitate cu standardele ISO 7810 şi ISO 7813;

b) prezentarea pe faţa cardului a următoarelor elemente:

b(1) elemente confecţionate în relief, necesare folosirii cardului la imprinter (în situaţia în care cardul nu este destinat numai efectuării de operaţiuni în mediu electronic), care să permită luarea unei amprente clare şi distincte şi care includ:

- numărul cardului, redactat cu cifre arabe;

- numele, prenumele şi orice alte elemente care să permită evitarea confuziilor referitoare la identitatea deţinătorului, într-o redactare cu caractere latine şi fonturi vizibile;

- data calendaristică a expirării valabilităţii cardului (LL/AA), conform calendarului gregorian;

- spaţiul geografic de utilizare (card cu circulaţie internaţională sau domestic card), acolo unde este cazul;

b(2) elemente destinate informării prin recunoaştere vizuală, efectuate prin gravare laser (recomandat) şi/sau embosare:

- sigla proprietarului de marcă, în situaţia în care cardul este emis în cadrul unui sistem internaţional de plăţi prin carduri sub licenţa unui proprietar de marcă;

- denumirea şi/sau sigla emitentului, astfel încât să nu inducă în eroare comerciantul acceptant şi să nu furnizeze informaţii insuficiente sau false despre emitent;

- eventual, o hologramă vizibilă la lumina naturală;

c) prezentarea pe verso a următoarelor elemente:

c(1) o bandă magnetică înregistrabilă pe cel puţin trei piste, care respectă prevederile standardelor ISO 7811/2, ISO 7814/4, ISO 7811/5 şi ISO 7813, şi/sau un microprocesor integrat (chip) care poate fi inserat şi pe faţă;

c(2) un panel de semnătură cu fundal de culoare deschisă, rezistent la uzură şi având elemente de siguranţă în desen, care să îngrădească posibilitatea ştergerii sau modificării semnăturii;

d) pentru asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii sistemelor de plăţi electronice cu carduri emitenţii vor urmări adoptarea numai a standardelor EMV (Europay/Mastercard/VISA).

Dispozitivele electromecanice prin intermediul cărora se iniţiază şi se efectuează operaţiuni cu carduri sunt denumite generic terminale şi pot fi:

- imprinterul este un dispozitiv mecanic care permite, pe suprafaţa unei evidenţe pe suport hârtie, de obicei o notă de plată pe care urmează să fie semnată de luare la cunoştinţă de către utilizator, denumită conform practicii internaţionale imprinter voucher, luarea unei amprente, dupa elementele confecţionate în relief prin gofrare/ambrosare/embosare pe faţa cardului;