Importanta biologica arderilor din organism
Yüklə 80,56 Kb.
|
|
l 
Importanta biologica arderilor din organism Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin "arderea" unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Grasimile corpului provin din consumul alimentelor grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a dulciurilor, fainoaselor, carnii etc. care se pot transforma in grasimi. Cand lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor rezultand ateroscleroza. Cu timpul arterele se ingroasa, iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la obstructie (astupare). Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc. Astfel, prin obstructia arterei coronare, care iriga inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Datorita cresterii rigiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscleroza), acestea se pot rupe producand hemoragii in creier sau in alte organe. Pentru scopuri medicale, se analizeaza numai grasimile din sange, care sunt de mai multe tipuri: lipide totale, trigliceride, acizi grasi, colesterol, lipoproteine si altele. Rolul energetic al gucidelor in organism Deşi cantitativ glucidele organismului reprezintă numai 0,3% din greutatea corpului (în valoare absolută, circa 0,2 kg), importanţa lor este extrem de mare, având un dublu rol: energetic şi structural. Hidraţii de carbon reprezintă principala sursă energetică a organismului, acoperind mai mult de jumătate din necesarul caloric. În acest scop, glucoza constituie materialul nutritiv de elecţie, datorită câtorva particularităţi: - având dimensiuni mici şi fiind lipsită de încărcătură electrică, are difuzibilitate bună în ţesuturi, inclusiv în celulă; difuzibilitatea este asigurată de procese active de transport, facilitate de prezenţa insulinei;- o moleculă gram de glucoză (180 g) eliberează prin ardere o cantitate mare de energie (686 000 cal), deşeurile rezultate din acest proces (CO2 şi H2O) fiind netoxice şi uşor de eliminat; - molecula de glucoză conţine o Rolul glucidelor in organismul uman este multiplu, in primul rand situandu-se cel energetic. Glucidele asigura,mai mult de jumatate din energia necesara organismului omenesc in 24 de ore. Desi in celule si tesuturi au loc descompuneri permanente ale glucidelor pentru necesitati energetice, continutul in glucide ramane constant, in conditiile unui aport suficient de glucide in alimentatie. Glucidele mai sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale, precum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange. Pe langa rolul energetic, glucidele au si roi plastic, deoarece ele intra in compozitia celulelor si tesuturilor, participa la procesele plastice. Rezervele de glucide ale organismului sunt totdeauna limitate. La un efort intens, glucidele se epuizeaza relativ repede, dar se pot regenera pe seama lipidelor din organism. Glucidele in exces se transforma in lipide (grasimi), care se acumuleaza in tesutul adipos, determinand obezitatea (alaturi de alti factori). Neceaarul de glucide al organismului este de 4 ' 5 g/kg corp in 24 de ore. Din intreaga cantitate de glucide, circa 85% trebuie sa fie poliglucide (polizaharide), iar restul de 35% monozaharide si dizaharide (S e g al Kodica s.a., 1983). in conditii de efort fizic mediu, raportul dintre glucide, proteine si grasimi trebuie sa fie de 4:1 : 1. Glucidele, indeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai organismului, datorita atat formarii acidului glucoronic, cat si a efectului lor asupra permeabilitatii membranelor; ele protejeaza organismul contra intoxicatiilor cu fosfor si cloroform (M i n c u I. s.a., 1989). in cazul tratamentului cu insulina (in diabet) sau cu sulfainide hipo-glicemiante, este obligatorie asigurarea unui regim satisfacator de glucide, pentru a preveni aparitia unei hipoglicemii (de exemplu, in cura de slabire) care. in unele situatii, poate fi mortala. Pentru fiecare specie de fructe este necesar sa se cunoasca nu numai continutul total de zaharuri (glucide), ci si raportul dintre principalele lor forme (glucoza, fructoza si zaharoza). Fructele in care predomina fructoza (leloza), iar zaharoza se gaseste in cantitate foarte mica (merele, perele, gutuile, zmeura, coacazele, agrisele) pot fi consumate si de diabetici. Eficienţa energetică a arderii în organism a glucozei este de aproximativ 40% din totalul energiei produse. Restul de 60% din energia produsă se pierde sub formă de căldură (neputând fi recuperată sau transformată în alte energii utilizabile). Pe lângă rolul energetic, glucidele participă şi la alcătuirea membranelor celulare, a ţesutului conjunctiv şi de susţinere, a ţesutului nervos, precum şi a unor componente cu rol funcţional de bază, cum sunt hormonii, enzimele şi anticorpii. Dintre hexoze, alături de glucoză se întâlnesc frecvent fructoza şi galactoza. Fructoza se găseşte în cantitate apreciabilă în sângele fetal şi lichidul seminal, iar galactoza se găseşte fie sub formă de dizaharid (lactoză) în lapte, fie legată de lipide, pentru a forma cerebrozidele sistemului nervos. Dintre pentoze, în ciuda cantităţii lor mici, riboza şi dezoxiriboza joacă un rol capital în organism, participând la formarea acizilor nucleici (elemente de bază în echipamentul biochimic al celulei).
Rolul energetic al grasimilor in organism Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin "arderea" unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Grasimile corpului provin din consumul alimentelor grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a dulciurilor, fainoaselor, carnii etc. care se pot transforma in grasimi. Cand lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor rezultand ateroscleroza. Cu timpul arterele se ingroasa, iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la obstructie (astupare). Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc. Astfel, prin obstructia arterei coronare, care iriga inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Datorita cresterii rigiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscleroza), acestea se pot rupe producand hemoragii in creier sau in alte organe. Pentru scopuri medicale, se analizeaza numai grasimile din sange, care sunt de mai multe tipuri: lipide totale, trigliceride, acizi grasi, colesterol, lipoproteine si altele. Constitutia lipidelor Lipidele sunt formate din “acizi grasi” si “alcooli”. Se disting mai multe tipuri de acizi grasi si in functie de proprietatile lor se clasifica astfel:
Esential pentru organism Anumiti acizi grasi au un rol fundamental in organism si nu pot fi sintetizati de catre organism, si din aceasta cauza trebuie introdusi prin alimentatie. Este vorba in principal de acizii grasi polinesaturati prezenti in cantitate importanta in anumite uleiuri vegetale: ulei de soia, de floarea-soarelui, de ovaz. Sunt denumiti uneori vitamina F. Uleiul de parafina are un beneficiu aparte pentru organism; el nu este absorbit de catre organism si nu aduce nicio calorie, dar nici vreun element cu valoare nutritiva. Este folosit in tratamentul constipatiei, deoarece formeaza un fel de “covor glisant” pe peretele intestinal. Utilizarea sa prelungita poate provoca teoretic carente vitaminice, pentru ca prezenta sa impiedica absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).
Energia (caloriile) sunt arse şi folosite de corpul uman pentru a respira, a pompa sângele, a menţine temperatura corpului, a funcţiona organele interne cum ar fi ficatul, creierul, inima, etc. Corpul uman consumă în jur de 60%..70% din energia noastră, fie îngerată prin alimente sau din rezervele corpului. Calcul metabolism bazal Metabolismul bazal este factorul principal pentru a determina numărul de calorii necesare pentru a te menţine la o anumită greutate sau pentru a slăbi un anumit număr de kilograme. Acest metabolism bazal depinde de mai multi factori la rândul lui, printre care:
Calculul metabolismului bazal este automatizat în calculatorul de calorii de pe slăbuţe.ro. În meniurile utilizatorilor înregistraţi (doar pentru ei poate fi calculat, deoarece se dispune de valorile necesare pentru a fi calculat) la secţiunea de activitâţi (când sunteţi logat în cont), poate fi găsit un rând cu Metabolismul bazal şi numărul corespunzător de calorii. Influenţe asupra metabolismului bazal Odată cu vârsta, metabolismul bazal (BMR) scade şi a fi slab şi în formă devine mult mai dificil. Este nevoie de un efort fizic mai mare şi de o alimentaţie corectă pentru a râmăne sănătos şi în formă. Înfometarea pentru a slăbi, de asemenea poate scădea matabolosmul bazal şi acest lucru poate acţiona invers asupra greutăţii, poate chiar duce la adăugarea de kilograme. Metabolismul bazal poate crescut, dacă se fac activităţi fizice. Formula de calcul a metabolismului bazal Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I)
Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani
Calculul consumului energetic timp de o saptamana Luni Meniul: Mic Dejun: 50g sunca presata -147,5 kcal 50g paine-150,7kcal 40g branza topita-170,2kcal 1 mar -90 kcal Pranz 200g piure cartofi-160kcal 200g carne pui-254kcal 250 ml supa de zarzavat -330kcal 110 g paine alba-310,4 kcal 250 ml compot de ananas-70 kcal Cina 200g banana-104,4 kcal 250 ml ceai de fructe-74,8kcal Total :1858 kcal Kcal consummate in timpul activitatilor zilnice: 5 ore la scoala-430 kcal Dormit(2 ore)-200 kcal(ziua) Coboratul scarilor(3 etaje)-110 kcal Luatul mesei 45 min(15 dejun+20 pranz+10 cina)-75 kcal Total:715kcal Marti Meniul Mic dejun: 50 g pate porc -175,3 kcal 20 g unt -144,kcal 50 g paine alba -135,7 kcal 200ml ceai -80 kcal Pranz: 200 g pilaf-746,2 kcal 100g carne pui -199,4 200g supa de legume-103kcal 10 g paine alba -35 kcal 100 g portocala-47 kcal Cina: 250g placinta cu mere -341kcal Total:2006,8 kcal Kcal consummate in timpul activitatilor zilnice: 6 ore la scoala -487,5kcal Dormit 2 h -200 kcal Luatul mesei 30 min -60 k cal Total:747,5 kcal Miercuri Meniul Mic dejun: 250 g omleta cu sunca -243,6 kcal 50 g branza -145kcal Ceai-80 kcal 30 g paine -80,4kcal Pranz: 100 g branza vaci 273 kcal 50 g smantana-150 kcal 100 g mamaliga -223,1 kcal 200g ciolan cu varza -311,2kcal 100 g mandarine 40 kcal Cina : 200 g cornuri chifle simple 271 kcal 100g ceai -40 kcal Total:1857,3 kcal Kcal consummate in timpul activitatilor zilnice: 7 ore la scoala-486,6 Dormit 2 h -200 kcal Luatul mesei 30 min-60 kcal Total 746,6 kcal Joi Meniul: Micul dejun: 100g crenvrusti -295 kcal 30 g paine_80,4 kcal 200 ml ceai 80 kcal Pranz: 200 g supa crema de legume 252 kcal 250 g cartofi natur -210 kcal 100 g carne pui-199,4 kcal 10 g paine alba -35 kcal 100 g biscuiti 230 kcal Cina: 100 g napolitane Naty de cocos-242,3 kcal 200 ml ceai -80 kcal Total:1706,1kcal Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice 7 ore la scoala- 580 kcal 2 ore dormit -200 kcal Total:780 kcal Vineri Meniul Mic dejun: 100 ml lapte vaca-65 kcal 20 g miere-82,4 kcal 50 g paine 150,7 kcal Pranz: 250 g fasole verde cu carne de vita-160 kcal Supa de pasare cu taietei(200g) -250 kcal 30 g paine alba -80,4 kcal 100 g iaurt de capsune -70 kcal Cina: 55 g ciocolata -288,7 kcal 200 g ceai -80 kcal Total:1227,kcal Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice: 6 ore la scoala-540 kcal 2 ore la teatru-300 kcal 30 min plimbare-90 kcal 2 h privit film-80,4 kcal Total:1010,4 kcal Sambata Meniul Mic dejun: 50 g corn cu fineti -163 kcal 200 g ceai 80 kcal 50 g ou fiert 180kcal 30 g paine-80,4 kcal Pranz: Cartofi pai(100g)-345 kcal Snitel (150g)-300 kcal Salata de sfecla (100 g)-79 kcal Compot de visine(100ml)-70 kcal Cina: Iaurt(100g)-70 kcal Biscuiti(50 g)215 kcal Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice Plimbare -2 h-360 kcal Stat la calculator(3 h)-390 kcal Curat(1 h)-200 kcal Duminica Meniul Mic dejun: Sunca 50 g-194,4 kcal 50 g cascaval 140 kcal Ceai (200 ml)-80 kcal Paine(50 g)-150,7 kcal Pranz: Friptura de pasare +piure de cartofi+salata de sfecla+suc de struguri=674 kcal Cina: Paste cu branza (200 g)-521 kcal Compot de mere(100g)-73 kcal Total:1836,8 kcal Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice: Invatat 3 h -400 kcal Somn(1h) -100 kcal Plimbare (2 h)-360 kcal Cumparaturi(3 h)-292 kcal Total:1152 kcal Yüklə 80,56 Kb. Dostları ilə paylaş:
|