Importanta biologica arderilor din organism



Yüklə 80,56 Kb.
tarix27.07.2018
ölçüsü80,56 Kb.
#60176

l



Importanta biologica arderilor din organism

Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin "arderea" unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie.
Grasimile corpului provin din consumul alimentelor grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a dulciurilor, fainoaselor, carnii etc. care se pot transforma in grasimi.

Cand lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor rezultand ateroscleroza. Cu timpul arterele se ingroasa, iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la obstructie (astupare). Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc. Astfel, prin obstructia arterei coronare, care iriga inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Datorita cresterii rigiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscleroza), acestea se pot rupe producand hemoragii in creier sau in alte organe.


Pentru scopuri medicale, se analizeaza numai grasimile din sange, care sunt de mai multe tipuri: lipide totale, trigliceride, acizi grasi, colesterol, lipoproteine si altele.

Rolul energetic al gucidelor in organism

Deşi cantitativ glucidele organismului reprezintă numai 0,3% din greutatea corpului (în valoare absolută, circa 0,2 kg), importanţa lor este extrem de mare, având un dublu rol: energetic şi structural. Hidraţii de carbon reprezintă principala sursă energetică a organismului, acoperind mai mult de jumătate din necesarul caloric. În acest scop, glucoza constituie materialul nutritiv de elecţie, datorită câtorva particularităţi: - având dimensiuni mici şi fiind lipsită de încărcătură electrică, are difuzibilitate bună în ţesuturi, inclusiv în celulă; difuzibilitatea este asigurată de procese active de transport, facilitate de prezenţa insulinei;- o moleculă gram de glucoză (180 g) eliberează prin ardere o cantitate mare de energie (686 000 cal), deşeurile rezultate din acest proces (CO2 şi H2O) fiind netoxice şi uşor de eliminat; - molecula de glucoză conţine o Rolul glucidelor in organismul uman este multiplu, in primul rand situandu-se cel energetic. Glucidele asigura,mai mult de jumatate din energia necesara organismului omenesc in 24 de ore. Desi in celule si tesuturi au loc descompuneri permanente ale glucidelor pentru necesitati energetice, continutul in glucide ramane constant, in conditiile unui aport suficient de glucide in alimentatie. Glucidele mai sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reinnoirea rezervei sale, precum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange. Pe langa rolul energetic, glucidele au si roi plastic, deoarece ele intra in compozitia celulelor si tesuturilor, participa la procesele plastice. Rezervele de glucide ale organismului sunt totdeauna limitate. La un efort intens, glucidele se epuizeaza relativ repede, dar se pot regenera pe seama lipidelor din organism. Glucidele in exces se transforma in lipide (grasimi), care se acumuleaza in tesutul adipos, determinand obezitatea (alaturi de alti factori).

Neceaarul de glucide al organismului este de 4 ' 5 g/kg corp in 24 de ore. Din intreaga cantitate de glucide, circa 85% trebuie sa fie poliglucide (polizaharide), iar restul de 35% monozaharide si dizaharide (S e g al Kodica s.a., 1983). in conditii de efort fizic mediu, raportul dintre glucide, proteine si grasimi trebuie sa fie de 4:1 : 1.

Glucidele, indeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai organismului, datorita atat formarii acidului glucoronic, cat si a efectului lor asupra permeabilitatii membranelor; ele protejeaza organismul contra intoxicatiilor cu fosfor si cloroform (M i n c u I. s.a., 1989). in cazul tratamentului cu insulina (in diabet) sau cu sulfainide hipo-glicemiante, este obligatorie asigurarea unui regim satisfacator de glucide, pentru a preveni aparitia unei hipoglicemii (de exemplu, in cura de slabire) care. in unele situatii, poate fi mortala.


Pentru fiecare specie de fructe este necesar sa se cunoasca nu numai continutul total de zaharuri (glucide), ci si raportul dintre principalele lor forme (glucoza, fructoza si zaharoza). Fructele in care predomina fructoza (leloza), iar zaharoza se gaseste in cantitate foarte mica (merele, perele, gutuile, zmeura, coacazele, agrisele) pot fi consumate si de diabetici.

Eficienţa energetică a arderii în organism a glucozei este de aproximativ 40% din totalul energiei produse. Restul de 60% din energia produsă se pierde sub formă de căldură (neputând fi recuperată sau transformată în alte energii utilizabile). Pe lângă rolul energetic, glucidele participă şi la alcătuirea membranelor celulare, a ţesutului conjunctiv şi de susţinere, a ţesutului nervos, precum şi a unor componente cu rol funcţional de bază, cum sunt hormonii, enzimele şi anticorpii. Dintre hexoze, alături de glucoză se întâlnesc frecvent fructoza şi galactoza. Fructoza se găseşte în cantitate apreciabilă în sângele fetal şi lichidul seminal, iar galactoza se găseşte fie sub formă de dizaharid (lactoză) în lapte, fie legată de

lipide, pentru a forma cerebrozidele sistemului nervos. Dintre pentoze, în ciuda cantităţii lor mici, riboza şi dezoxiriboza joacă un rol capital în organism, participând la formarea acizilor nucleici (elemente de bază în echipamentul biochimic al celulei).

Rolul proteinelor in organism

Rolurile proteinelor în organism sunt următoarele:
- Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare creşterii şi refacerii ţesuturilor.
- Rol funcţional – în desfăşurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime şi hormoni. Pot îndeplini funcţii specifice (anticorpi).

- Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter şi coloidal participă la reglarea presiunii osmotice şi menţinerea echilibrului acido-bazic.


- Rol energetic – evidenţiat prin degradarea compuşilor rezultaţi din transformarea lor, până la etapa finală de CO2 şi H2O.

Proteinele din alimentaţie vor fi folosite în organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci şi pentru biosinteza unor compuşi azotaţi neproteici (baze purinice şi pirimidinice, constituenţi ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).



Sursele alimentare:
Alimentele derivate din animale, incluzând carne, peşte, ouă şi majoritatea produselor lactate conţin proteine complete. Soia este singura plantă ce conţine teine complete. Cea mai mare valoare proteică se regăseşte în lapte şi ouă.Proteinele incomplete nu asigură un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare conţin cantităţi considerabile de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele şi legumele. Unele alimente bogate în proteine conţin cantităţi importante de lipide (carnea de oaie, porc, raţă sau ouăle).
În general, consumăm un amestec suficient de proteine complete şi incomplete care nu pune probleme de sănătate.
Alimentele cu conţinut crescut de proteine:
- au o slabă valoare energetică, dar induc o saţietate importantă;
- determină o termogeneză importantă, proteinele având propria lor oxidare şi fiind puţin stocate;
- conţinutul concomitent de lipide modifică efectele proteinelor.
Alimentele ce conţin proteine complete sunt: peştele, carnea de găină, carnea de curcan, raţa, carnea de vită, carnea de oaie, carnea de porc, ouăle, soia, brânză, laptele și iaurtul.

Alimente ce conțin proteine incomplete sunt: cerealele, făina, orezul, mălaiul de porumb, spaghetele, pâinea, fasolea, broccoli, cartofi și arahidele.
Aportul recomandat:
Se bazează pe cantitatea de proteine necesară pentru menţinerea balanţei de azot şi reprezintă cantitatea de azot consumată sub formă de proteine, care trebuie să fie egală cu azotul eliminat zilnic prin urină şi alte secreţii ale organismului. Aportul total de proteine trebuie să fie de 10-15% (maxim 20%) din totalul caloric, jumătate de origine animală şi jumătate de origine vegetală. Necesarul de proteine depinde de valoarea biologică a acestora. Pentru cele cu valoare biologică mare este suficient un aport de 0,6 g/kgcorp. Acest necesar creşte la 0,85 g/kgcorp pentru proteinele cu valoare biologică scăzută.

Rolul energetic al grasimilor in organism

Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin "arderea" unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie.
Grasimile corpului provin din consumul alimentelor grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a dulciurilor, fainoaselor, carnii etc. care se pot transforma in grasimi.

Cand lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor rezultand ateroscleroza. Cu timpul arterele se ingroasa, iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la obstructie (astupare). Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc. Astfel, prin obstructia arterei coronare, care iriga inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Datorita cresterii rigiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscleroza), acestea se pot rupe producand hemoragii in creier sau in alte organe.


Pentru scopuri medicale, se analizeaza numai grasimile din sange, care sunt de mai multe tipuri: lipide totale, trigliceride, acizi grasi, colesterol, lipoproteine si altele.

Constitutia lipidelor

Lipidele sunt formate din “acizi grasi” si “alcooli”.


Se disting mai multe tipuri de acizi grasi si in functie de proprietatile lor se clasifica astfel:

  • dupa lungimea lantului de atomi de carbon (cu cat este mai lung, cu atat absorbtia lor este mai lenta);

  • dupa gradul lor de saturare, avem acizi grasi saturati si polinesaturati;

  • acizii grasi saturati - cu cat sunt mai saturati, cu atat sunt mai solizi la temperatura normala si determina cresterea colesterolului sangvin; grasimile animale sunt bogate in acizi grasi saturati;

  • cu cat sunt mai nesaturati, cu atat sunt mai lichizi la temperatura normala; pot fixa oxigenul in prezenta aerului, sub actiunea razelor ultraviolete sau a caldurii (rancezeala). Pot fixa hidrogenul si se pot transforma din acizi grasi nesaturati in acizi grasi saturati.

Esential pentru organism

Anumiti acizi grasi au un rol fundamental in organism si nu pot fi sintetizati de catre organism, si din aceasta cauza trebuie introdusi prin alimentatie. Este vorba in principal de acizii grasi polinesaturati prezenti in cantitate importanta in anumite uleiuri vegetale: ulei de soia, de floarea-soarelui, de ovaz. Sunt denumiti uneori vitamina F.

Uleiul de parafina are un beneficiu aparte pentru organism; el nu este absorbit de catre organism si nu aduce nicio calorie, dar nici vreun element cu valoare nutritiva. Este folosit in tratamentul constipatiei, deoarece formeaza un fel de “covor glisant” pe peretele intestinal. Utilizarea sa prelungita poate provoca teoretic carente vitaminice, pentru ca prezenta sa impiedica absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).

Metabolismul bazal

Metabolism bazal

Metabolism bazal (BMR), reprezintă cantitatea minimă de energie consumată (kcal/kJ) de corpul uman pentru a ne ţine în viaţă, când se află în stare de repaos complet, cu o activitate psihică normală, într-un mediu cu temperatură neutră şi cu inactivitate a sistemului digestiv. Metabolismul bazal poate fi asemănat cu cantitatea de energie necesară corpului uman pentru a sta în pat toată ziua.

Energia (caloriile) sunt arse şi folosite de corpul uman pentru a respira, a pompa sângele, a menţine temperatura corpului, a funcţiona organele interne cum ar fi ficatul, creierul, inima, etc. Corpul uman consumă în jur de 60%..70% din energia noastră, fie îngerată prin alimente sau din rezervele corpului.



Calcul metabolism bazal

Metabolismul bazal este factorul principal pentru a determina numărul de calorii necesare pentru a te menţine la o anumită greutate sau pentru a slăbi un anumit număr de kilograme. Acest metabolism bazal depinde de mai multi factori la rândul lui, printre care:



  • Sexul - bărbaţii au o masă musculară mai mare şi ard mai multe calorii decât femeile

  • Vârsta - cu vârsta metabolismul bazal scade cu 2% pe deceniu după vârsta de 20 ani

  • Greutatea - metabolismul bazal creşte odată cu greutatea

  • Dieta - foamea poate scădea metabolismul bazal şi arde mai puţine calorii

  • Temperatura externă - expunerea la frig, creşte metabolismul bazal

  • Glande - thyroxin este un factor important în creşterea metabolismului bazal. Cu cât mai mult thyroxin e produs, cu atât mai mult creşte metabolismul. Adrenalina de asemenea creşte metabolismul bazal.

  • Grăsimea corporală - persoanele cu un raport de grăsime mai mică, au un metabolism bazal mai mare.

  • Exerciţii - exerciţiile fizice nu doar influenţează greutatea corpului şi arderea de calorii, dar au şi influenţă asupra metabolismului bazal.

Calculul metabolismului bazal este automatizat în calculatorul de calorii de pe slăbuţe.ro. În meniurile utilizatorilor înregistraţi (doar pentru ei poate fi calculat, deoarece se dispune de valorile necesare pentru a fi calculat) la secţiunea de activitâţi (când sunteţi logat în cont), poate fi găsit un rând cu Metabolismul bazal şi numărul corespunzător de calorii.

Influenţe asupra metabolismului bazal

Odată cu vârsta, metabolismul bazal (BMR) scade şi a fi slab şi în formă devine mult mai dificil. Este nevoie de un efort fizic mai mare şi de o alimentaţie corectă pentru a râmăne sănătos şi în formă.



Înfometarea pentru a slăbi, de asemenea poate scădea matabolosmul bazal şi acest lucru poate acţiona invers asupra greutăţii, poate chiar duce la adăugarea de kilograme. Metabolismul bazal poate crescut, dacă se fac activităţi fizice.

Formula de calcul a metabolismului bazal

Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I)

  • pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68 x V)

  • pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78 x V)

Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani

  • pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161

  • pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5

  • calcul:(10x53)+(6.25x1.60)+(5x18)-161=469

Calculul consumului energetic timp de o saptamana

Luni

Meniul:

Mic Dejun:

50g sunca presata -147,5 kcal

50g paine-150,7kcal

40g branza topita-170,2kcal

1 mar -90 kcal

Pranz

200g piure cartofi-160kcal

200g carne pui-254kcal

250 ml supa de zarzavat -330kcal

110 g paine alba-310,4 kcal

250 ml compot de ananas-70 kcal

Cina

200g banana-104,4 kcal

250 ml ceai de fructe-74,8kcal

Total :1858 kcal

Kcal consummate in timpul activitatilor zilnice:

5 ore la scoala-430 kcal

Dormit(2 ore)-200 kcal(ziua)

Coboratul scarilor(3 etaje)-110 kcal

Luatul mesei 45 min(15 dejun+20 pranz+10 cina)-75 kcal

Total:715kcal

Marti

Meniul

Mic dejun:

50 g pate porc -175,3 kcal

20 g unt -144,kcal

50 g paine alba -135,7 kcal

200ml ceai -80 kcal

Pranz:

200 g pilaf-746,2 kcal

100g carne pui -199,4

200g supa de legume-103kcal

10 g paine alba -35 kcal

100 g portocala-47 kcal

Cina:

250g placinta cu mere -341kcal

Total:2006,8 kcal

Kcal consummate in timpul activitatilor zilnice:

6 ore la scoala -487,5kcal

Dormit 2 h -200 kcal

Luatul mesei 30 min -60 k cal

Total:747,5 kcal

Miercuri

Meniul

Mic dejun:

250 g omleta cu sunca -243,6 kcal

50 g branza -145kcal

Ceai-80 kcal

30 g paine -80,4kcal

Pranz:

100 g branza vaci 273 kcal

50 g smantana-150 kcal

100 g mamaliga -223,1 kcal

200g ciolan cu varza -311,2kcal

100 g mandarine 40 kcal

Cina :

200 g cornuri chifle simple 271 kcal

100g ceai -40 kcal

Total:1857,3 kcal

Kcal consummate in timpul activitatilor zilnice:

7 ore la scoala-486,6

Dormit 2 h -200 kcal

Luatul mesei 30 min-60 kcal

Total 746,6 kcal

Joi

Meniul:

Micul dejun:

100g crenvrusti -295 kcal

30 g paine_80,4 kcal

200 ml ceai 80 kcal

Pranz:

200 g supa crema de legume 252 kcal

250 g cartofi natur -210 kcal

100 g carne pui-199,4 kcal

10 g paine alba -35 kcal

100 g biscuiti 230 kcal

Cina:

100 g napolitane Naty de cocos-242,3 kcal

200 ml ceai -80 kcal

Total:1706,1kcal

Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice

7 ore la scoala- 580 kcal

2 ore dormit -200 kcal

Total:780 kcal

Vineri

Meniul

Mic dejun:

100 ml lapte vaca-65 kcal

20 g miere-82,4 kcal

50 g paine 150,7 kcal

Pranz:

250 g fasole verde cu carne de vita-160 kcal

Supa de pasare cu taietei(200g)

-250 kcal

30 g paine alba -80,4 kcal

100 g iaurt de capsune -70 kcal

Cina:

55 g ciocolata -288,7 kcal

200 g ceai -80 kcal

Total:1227,kcal

Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice:

6 ore la scoala-540 kcal

2 ore la teatru-300 kcal

30 min plimbare-90 kcal

2 h privit film-80,4 kcal

Total:1010,4 kcal

Sambata

Meniul

Mic dejun:

50 g corn cu fineti -163 kcal

200 g ceai 80 kcal

50 g ou fiert 180kcal

30 g paine-80,4 kcal

Pranz:

Cartofi pai(100g)-345 kcal

Snitel (150g)-300 kcal

Salata de sfecla (100 g)-79 kcal

Compot de visine(100ml)-70 kcal

Cina:

Iaurt(100g)-70 kcal

Biscuiti(50 g)215 kcal

Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice

Plimbare -2 h-360 kcal

Stat la calculator(3 h)-390 kcal

Curat(1 h)-200 kcal

Duminica

Meniul

Mic dejun:

Sunca 50 g-194,4 kcal

50 g cascaval 140 kcal

Ceai (200 ml)-80 kcal

Paine(50 g)-150,7 kcal

Pranz:

Friptura de pasare +piure de cartofi+salata de sfecla+suc de struguri=674 kcal

Cina:

Paste cu branza (200 g)-521 kcal

Compot de mere(100g)-73 kcal

Total:1836,8 kcal

Kcal consumate in timpul activitatilor zilnice:

Invatat 3 h -400 kcal

Somn(1h) -100 kcal

Plimbare (2 h)-360 kcal

Cumparaturi(3 h)-292 kcal

Total:1152 kcal
Yüklə 80,56 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin