Ponderea înaltă a morbidităţii neinfecţioase în Republica Moldova este determinată de :
maladiile sistemului cardiovascular;
maladiile sistemului nervos central;
maladiile sistemului endocrin.
Factorii de risc ce contribuie la contractarea maladiilor neinfecţioase sunt:
migraţia populaţiei;
caracterul alimentaţiei;
natalitatea.
Metodele de prevenţie a maladiilor neinfecţioase sunt:
supravegherea bolnavilor cronici
metoda pasivă de depistare a bolnavilor;
promovarea sănătăţii.
Cele mai răspândite forme nosologice din grupul maladiilor cardiovasculare sunt:
boala reumatică a inimii;
boala hipertonică;
cardiomiopatia.
Pentru Republica Moldova sunt caracteristice următoarele maladii ecologice:
guşa endemică;
alopecia;
maladii cutanate.
Concepţul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:
profilaxia de urgenţă;
profilaxia primară;
ambele activităţi menţionate în p.1 şi p.2.
Profilaxia primară:
asigură preîntâmpinarea bolilor prin detectarea la populaţie a prezenţei şi acţiunii factorilor de risc;
prevede tratamentul complex al pacienţilor cu boli netransmisibile;
nu are importanţă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Profilaxia secundară prevede:
detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, preîntâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor;
evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli netransmisibile.
Profilaxia terţiară se reduce la:
evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
menţinerea capacităţilor morfofuncţionale restante, în vederea recuperării bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui familiale, sociale şi profesionale;
aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile.
Principala cauză de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial o reprezintă:
boli ale tractului gastrointestinal;
boala canceroasă;
bolile cardio- şi cerebro-vasculare;
Pentru persoanele hipertensive, risc mai mare pentru infarct miocardic sau accident vascular cerebral, persistă la,:
bărbaţi;
femei;
în egală măsură pentru ambele sexe.
În Republica Moldova tumorile constituie:
prima cauză de deces;
a doua cauză de deces;
a treia cauză de deces.
Incidenţa şi prevalenţa bolii canceroase atât în Republica Moldova, cât şi în lumea întreagă:
este în creştere;
este în diminuare;
în ultimul deceniu are tendinţe de stabilizare.
Cancerul de sân:
se înregistrează cu aceeaşi frecvenţă la toate vârstele;
reprezintă prima cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor;
la femeile de până la 40 ani nu se înregistrează.
Cancerul de sân reprezintă:
cea mai frecventă formă de tumoare la femei;
formă de cancer rar întâlnită în Republica Moldova;
problemă de sănătate publică doar pentru ţările cu o economie dezvoltată.
evitarea abuzurilor alimentare, combaterea utilizării excesive a grăsimilor animale, evitarea sedentarismului şi înlăturarea tuturor factorilor toxici;
aplicarea măsurilor în faza în care este semnalată acţiunea factorilor de risc, cu sau fără posibilitatea de a decela modificări funcţionale sau imorale specifice.
Supravegherea epidemiologică este orientată spre profilaxia şi combaterea:
maladiilor transmisibile;
maladiilor netransmisibile;
atât a morbidităţii transmisibile, cât şi celei netransmisibile.
Supravegherea epidemiologică a morbidităţii nu include:
evaluarea factorilor şi condiţiilor de risc în dezvoltarea morbidităţii în populaţie;
evaluarea eficienţei aplicării preparatelor farmaceutice în tratamentul diferitor maladii la nivel de populaţie;
evaluarea programelor de profilaxie şi control al morbidităţii în populaţie.
Scopul supravegherii epidemiologice este:
diminuarea morbidităţii la nivel populaţional;
eradicarea unor boli în parte;
diminuarea morbidităţii la nivel populaţional şi/sau eradicarea unor boli în parte.
Diagnosticul epidemiologic premorbid are drept scop:
pronosticarea dezvoltării morbidităţii în populaţie;
prevenirea apariţiei situaţiilor nefavorabile prin anumite maladii;
ambele afirmaţii sunt corecte.
Obiectiv al supravegherii epidemiologice nu este:
estimarea modificărilor caracterului incidenţei şi al prevalenţei;
estimarea impactului morbidităţii la nivel populaţional.
3.1.2. Complement compus
Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
nu au o etiologie cunoscută;
un singur factor de risc este suficient în declanşarea procesului patologic;
factorii de risc au efecte diferite în raport cu diferiţi bolnavi;
există mai mulţi factori de risc implicaţi în apariţia bolilor cronice;
perioada de latenţă, de obicei, este foarte scurtă.
Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
sunt o consecinţă a creşterii prevalenţei populaţiei vârstnice şi speranţei de viaţă a populaţiei;
apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace;
apar doar în statele cu economie dezvoltată;
apar doar în statele cu economie în curs de tranziţie;
supravegherea epidemiologică în bolile netransmisibile necesită intervenţii la nivel naţional şi internaţional.
Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
debutul este greu de reperat în timp;
necesită un management prevăzut pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar decenii;
cea mai mare parte a poverii acestor boli este determinată de un număr relativ redus de factori de risc, care acţionează independent sau adesea combinaţi;
principalele activităţi de profilaxie sunt cele de ordin medical;
principalii factori generatori în toate bolile netransmisibile sunt factorii din mediul ambiant.
Importanţa studierii maladiilor neinfecţioase este determinată de:
numărul mare al deceselor;
2/3 din persoanele de peste 65 ani fac cel puţin 2 boli cornice;
nu necesită aplicarea măsurilor de profilaxie;
creşterea prevalenţei;
costuri enorme de tratament.
Definiţia sănătăţii este:
starea completă de bine fizic;
starea de bine mental;
starea de bine social;
lipsa bolii;
natalitatea înaltă.
Conform noţiunii, sănătatea are următoarele dimensiuni:
biologică;
fiziologică;
psihologică;
socială;
morfopatologică.
Tipurile de sănătate sunt:
individuală;
comunitară;
fizică;
psihologică;
ecologică.
Sănătatea publică se axează pe:
în special pe igiena mediului;
starea sanitară a colectivităţii;
serviciile sanitare generale;
administraţia serviciilor de îngrijiri;
toate cele enumerate anterior.
Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:
prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile;
prevenirea, supravegherea si controlul bolilor netransmisibile;
monitorizarea stării de sănătate;
promovarea sănătăţii;
toate cele enumerate anterior.
Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:
promovarea sănătăţii;
reglementări şi legislaţia în domeniul sănătăţii publice;
servicii de sănătate publica specifice;
managementul sănătăţii publice;
doar cele menţionate în punctele a şi c.
Factorii determinanţi ai sănătăţii sunt:
factori biologici umani;
factori de mediu ambiant;
factori comportamentali;
sistemul de asistenţă medicală;
urbanizarea.
Factorii biologici umani sunt:
fondul genetic individual;
creşterea;
îmbătrânirea
poluarea;
accidente.
Factorii mediului ambiant ce condiţionează sănătatea sunt:
alimentele;
apa;
aerul;
poluarea;
condiţiile de viaţă.
Factorii mediului ambiant ce condiţionează sănătatea sunt:
reziduuri;
microorgansme;
accidente:
violenţa;
îmbătrânirea.
Obiectivele sistemului de asistenţă medicală sunt:
promovarea sănătăţii;
menţinerea sănătăţii;
supravegherea sănătăţii;
prevenirea migraţiei;
ocrotirea mediului ambiant.
Profilaxia maladiilor include:
profilaxia primară a bolilor infecţioase;
profilaxia secundară şi terţiară a bolilor neinfecţioase;
diagnosticul şi tratamentul maladiilor infecţioase;
diagnosticul şi tratamentul maladiilor neinfecţioase;
elaborarea programelor individuale de dezvoltare a activităţii fizice.
Conceptul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:
profilaxia de urgenţă;
profilaxia primară;
profilaxia secundară;
profilaxia specifică;
profilaxiaterţiară.
Profilaxia secundară prevede:
detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor;
detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul prevenirii agravărilor, complicaţiilor, cronicizării, sechelelor şi infirmităţilor;
evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli netransmisibile;
măsuri specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile.
Profilaxia terţiară se reduce la:
evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
menţinerea capacităţilor morfo-funcţionale restante ale organismului;
recuperarea bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui familiale, sociale şi profesionale;
aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile;
detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, preîntâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor.
În Republica Moldova principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt:
cancerul de sân;
cancerul de col uterin;
cancerul bronho-pulmonar;
cancerul de colon şi rect;
cancerul de piele şi ţesutului celular subcutanat.
Selectaţi trei cele mai frecvent înregistrate boli netransmisibile:
diabetul zaharat;
tulburări mentale şi de comportament;
boli cardiovasculare;
boli oncogene;
boli ale apartului osteoarticular.
Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:
elaborarea noilor preparate pentru tratament;
constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin maladii cardiovasculare;
elaborarea şi efectuarea programelor profilactice;
direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra persoanelor tinere;
elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi global.
Factorii de risc în dezvoltarea bolii ischemice a inimii sunt:
condiţiile de trai;
fumatul;
folosirea drogurilor;
alimentaţia incorectă;
hipodinamia.
Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:
elaborarea noilor preparate pentru tratament;
constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin maladii cardiovasculare;
elaborarea şi efectuarea programelor profilactice;
direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra persoanelor tinere;
elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi global.
Maladiile determinate de factorii ecologici sunt:
maladiile oncologice;
guşa endemică;
pneumoniile;
caria dentară;
maladiile renale.
Principalii factori de risc al cancerului bronhopulmonar sunt:
tipul constituţional;
fumatul;
factorii profesionali;
poluarea atmosferică;
genetici.
Profilaxia primară a bolii cancerigene include:
depistarea şi evaluarea factorilor oncogeni prin studii epidemiologice complexe;
evitarea contactului cu factorii cancerigeni este total imposibilă;
elucidarea mecanismelor de acţiune prin screening-uri clinice, epidemiologice, citologice, biochimice, radiologice, endoscopice, etc.;
stabilirea grupurilor populaţionale cu risc crescut;
educaţia oncologică a corpului medical şi a populaţiei.
Profilaxia secundară a bolii cancerigene include:
depistarea cancerului incipient;
depistarea ocazională sau prin screening la grupuri cu risc (radiologic, endoscopic);
stabilirea indicaţiei terapeutice şi a pronosticului;
aplicarea tratamentului şi supravegherea evoluţiei;
evitarea contactului cu factorii cancerigeni.
Profilaxia terţiană a bolii cancerigene include:
stabilirea grupurilor populaţionale cu risc crescut;
dispensarizarea bolnavilor şi evitarea recidivelor şi metastazelor;
tratamentul medico-chirurgical şi iradieri terapeutice;
recuperarea bolnavilor de cancer vindecaţi clinic;
stabilirea indicaţiei terapeutice şi a pronosticului.
Factorii de risc ce contribuie la dezvoltarea maladiilor alergice:
predispoziţia genetică;
factorii mediului ambiant;
condiţiile sociale;
infecţiile cronice;
vârsta.
IV.1. Promovarea sănătăţii 4.1.1. Complement compus
Elementele-cheie în schimbarea comportamentului sunt:
conştientizarea gravităţii;
conştientizarea pericolului;
conştientizarea costului tratamentului.
conştientizarea beneficiului;
conştientizarea obstacolelor.
Obstacolele pentru aplicarea intervenţiilor de schimbare a comportamentului sunt:
focusarea asupra unor probleme medicale mai urgente;
lipsă de timp;
instruirea insuficientă a personalului;
încrederea în forţele proprii;
remunerare suficientă.
Strategii de comunicare sunt:
stabilirea grupului-ţintă cărora li se va adresa comunicarea;
studierea rapoartelor statistice;
pregătirea comunicărilor bazate pe material calitativ;
consecvenţa comunicărilor;
selectarea materialelor uşor de înţeles.
Sfere de activitate ale promovării sănătăţii sunt:
educaţia pentru sănătate;
protejarea sănătăţii;
prevenirea îmbolnăvirilor.
tratamentul bolilor;
toate cele enumerate.
Scopul activităţilor de promovare a sănătăţii este:
informarea populaţiei în domeniul medical, pentru a cunoaşte manifestările bolilor;
educarea populaţiei în scopul prevenirii maladiilor transmisibile şi netransmisibile;
dezvoltarea unor atitudini şi deprinderi favorabile sănătăţii;
implicarea activă a populaţiei în luarea deciziilor privind propria stare de sănătate;
cele menţionate în punctele a şi b.
Educaţia pentru sănătate:
este bazată pe relaţia medic-pacient;
este bazată pe informarea populaţiei;
este personalizată;
presupune schimbări sociale;
exclude activităţile sociale.
Metodeutilizate în educaţia pentru sănătate:
educaţie individuală;
educaţie în grup;
educaţie prin mijloace de comunicare în masă;
cele expuse în punctele b şi c;
cele expuse în punctele a, b şi c.
Metode de educaţie pentru sănătate sunt:
publicaţie ştiinţifică;
rapoarte la congrese internaţionale;
rapoarte la congrese regionale;
educaţie individuală;
educaţie în grup.
Mijloace folosite în educaţia pentru sănătate sunt:
cele în care predomină textul;
cele în care predomină imaginea;
mijloace combinate (audio-video);
chestionarea;
monitorizarea situaţiei epidemiologice.
Grupuri-ţintă pentru realizarea programelor de educaţie pentrusănătate pot fi: