Cele mai răspândite forme nosologice din grupul maladiilor cardiovasculare sunt:
boala reumatică a inimii;
boala hipertonică;
cardiomiopatia.
Pentru Republica Moldova sunt caracteristice următoarele maladii ecologice:
guşa endemică;
alopecia;
maladii cutanate.
Concepţul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:
profilaxia de urgenţă;
profilaxia primară;
ambele activităţi menţionate în p.1 şi p.2.
Profilaxia primară:
asigură preîntâmpinarea bolilor prin detectarea la populaţie a prezenţei şi acţiunii factorilor de risc;
prevede tratamentul complex al pacienţilor cu boli netransmisibile;
nu are importanţă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Profilaxia secundară prevede:
detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, preîntâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor;
evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli netransmisibile.
Profilaxia terţiară se reduce la:
evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;
menţinerea capacităţilor morfofuncţionale restante, în vederea recuperării bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui familiale, sociale şi profesionale;
aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile.
Principala cauză de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial o reprezintă:
evitarea abuzurilor alimentare, combaterea utilizării excesive a grăsimilor animale, evitarea sedentarismului şi înlăturarea tuturor factorilor toxici;
aplicarea măsurilor în faza în care este semnalată acţiunea factorilor de risc, cu sau fără posibilitatea de a decela modificări funcţionale sau imorale specifice.
Supravegherea epidemiologică este orientată spre profilaxia şi combaterea:
maladiilor transmisibile;
maladiilor netransmisibile;
atât a morbidităţii transmisibile, cât şi celei netransmisibile.
Supravegherea epidemiologică a morbidităţii nu include:
evaluarea factorilor şi condiţiilor de risc în dezvoltarea morbidităţii în populaţie;
evaluarea eficienţei aplicării preparatelor farmaceutice în tratamentul diferitor maladii la nivel de populaţie;
evaluarea programelor de profilaxie şi control al morbidităţii în populaţie.
Scopul supravegherii epidemiologice este:
diminuarea morbidităţii la nivel populaţional;
eradicarea unor boli în parte;
diminuarea morbidităţii la nivel populaţional şi/sau eradicarea unor boli în parte.
Diagnosticul epidemiologic premorbid are drept scop:
pronosticarea dezvoltării morbidităţii în populaţie;
prevenirea apariţiei situaţiilor nefavorabile prin anumite maladii;
ambele afirmaţii sunt corecte.
Obiectiv al supravegherii epidemiologice nu este:
estimarea modificărilor caracterului incidenţei şi al prevalenţei;
estimarea impactului morbidităţii la nivel populaţional.
3.1.2. Complement compus
Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
nu au o etiologie cunoscută;
un singur factor de risc este suficient în declanşarea procesului patologic;
factorii de risc au efecte diferite în raport cu diferiţi bolnavi;
există mai mulţi factori de risc implicaţi în apariţia bolilor cronice;
perioada de latenţă, de obicei, este foarte scurtă.
Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
sunt o consecinţă a creşterii prevalenţei populaţiei vârstnice şi speranţei de viaţă a populaţiei;
apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace;
apar doar în statele cu economie dezvoltată;
apar doar în statele cu economie în curs de tranziţie;
supravegherea epidemiologică în bolile netransmisibile necesită intervenţii la nivel naţional şi internaţional.
Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:
debutul este greu de reperat în timp;
necesită un management prevăzut pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar decenii;
cea mai mare parte a poverii acestor boli este determinată de un număr relativ redus de factori de risc, care acţionează independent sau adesea combinaţi;
principalele activităţi de profilaxie sunt cele de ordin medical;
principalii factori generatori în toate bolile netransmisibile sunt factorii din mediul ambiant.
Importanţa studierii maladiilor neinfecţioase este determinată de:
numărul mare al deceselor;
2/3 din persoanele de peste 65 ani fac cel puţin 2 boli cornice;
nu necesită aplicarea măsurilor de profilaxie;
creşterea prevalenţei;
costuri enorme de tratament.
Definiţia sănătăţii este:
starea completă de bine fizic;
starea de bine mental;
starea de bine social;
lipsa bolii;
natalitatea înaltă.
Conform noţiunii, sănătatea are următoarele dimensiuni:
biologică;
fiziologică;
psihologică;
socială;
morfopatologică.
Tipurile de sănătate sunt:
individuală;
comunitară;
fizică;
psihologică;
ecologică.
Sănătatea publică se axează pe:
în special pe igiena mediului;
starea sanitară a colectivităţii;
serviciile sanitare generale;
administraţia serviciilor de îngrijiri;
toate cele enumerate anterior.
Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:
prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile;
prevenirea, supravegherea si controlul bolilor netransmisibile;
monitorizarea stării de sănătate;
promovarea sănătăţii;
toate cele enumerate anterior.
Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:
promovarea sănătăţii;
reglementări şi legislaţia în domeniul sănătăţii publice;