Epidemiologia

2.9.2. Complement compus

868. 
     Regulile medico-sanitare internaţionale se referă la:
     

1. 
   pestă;
   
2. 
   holeră;
   
3. 
   tularemie;
   
4. 
   febra galbenă;
   
5. 
   antrax.
   

868. 
     Infecţii convenţionale sunt:
     

1. 
   pesta;
   
2. 
   holera;
   
3. 
   gripa;
   
4. 
   malaria;
   
5. 
   febra galbenă.
   

868. 
     Infecţii convenţionale sunt:
     

1. 
   holera;
   
2. 
   tularemia;
   
3. 
   febra galbenă;
   
4. 
   antraxul;
   
5. 
   pesta.
   

868. 
     Măsuri antiepidemice în febra galbenă sunt:
     

1. 
   dezinsecţia;
   
2. 
   protecţia teritoriului de importul virusului;
   
3. 
   vaccinarea după indicaţii epidemiologice;
   
4. 
   chimioprofilaxia;
   
5. 
   deratizarea.
   

868. 
     Măsurile obligatorii pentru holeră ca infecţie de carantină sunt:
     

1. 
   raportarea informaţiei despre bolnav la centrele regionale de Să­nă­ta­te Publică,
   
2. 
   spitalizarea bolnavului;
   
3. 
   controlul bacteriologic zilnic al apei de apeduct, bazinelor des­chi­se şi ale apelor stătătoare;
   
4. 
   instalarea carantinei pe teritoriul focarului;
   
5. 
   vaccinarea populaţiei.
   

868. 
     Măsurile antiepidemice obligatorii efectuate în focarele de holeră:
     

1. 
   izolarea persoanelor contacte şi supravegherea lor medicală;
   
2. 
   profilaxia de urgenţă cu antibiotice aplicată persoanelor contacte;
   
3. 
   supravegherea medicală timp de 15 zile a persoanelor contacte;
   
4. 
   dezinfecţia terminală;
   
5. 
   dezinfecţia curentă.
   

868. 
     Sursă de infecţie în holeră sunt:
     

1. 
   apa, solul;
   
2. 
   omul bolnav;
   
3. 
   purtătorul reconvalescent;
   
4. 
   purtătorul sănătos;
   
5. 
   solul.
   

868. 
     Agenţi patogeni ai holerei sunt:
     

1. 
   vibriocholerae biovar cholerae;
   
2. 
   vibriocholerae biovar eltor;
   
3. 
   vibriocholerae biovar eltor;
   
4. 
   vibriocholerae non 01 0139 ’’Bengal’’;
   
5. 
   vibrio parahaemolyticus.
   

868. 
     Corecte pentru holeră sunt afirmaţiile:
     

1. 
   lipsa majorărilor sezoniere;
   
2. 
   sezonalitate evidentă;
   
3. 
   morbiditatea este prioritar dependentă de factorii socio-igienici;
   
4. 
   nu toate persoanele prezintă acelaşi risc la infectare;
   
5. 
   vibrio cholerae biovar cholera este agentul patogen principal în ultima pandemie.
   

868. 
     Corecte pentru holeră sunt afirmaţiile:
     

1. 
   este o sapronoză;
   
2. 
   profilaxia specifică este măsura antiepidemică de bază;
   
3. 
   contacţii sunt izolaţi pe o perioadă de 5 zile;
   
4. 
   dezinfecţia în focar e necesar a fi efectuată cu soluţii de cloramină de 10–20%;
   
5. 
   mai frecvent se depistează V.eltor.
   

868. 
     Corecte pentru pestă sunt afirmaţiile:
     

1. 
   lipsesc cazuri în RM;
   
2. 
   poate găsi răspândire în RM;
   
3. 
   mecanismul prioritar de transmitere transmisiv;
   
4. 
   omul bolnav este sursa principală de infecţie;
   
5. 
   perioada de incubaţie e de până la 14 zile.
   

868. 
     Surse de agenţi patogeni în pestă pot fi:
     

1. 
   rozătoarele sinantrope;
   
2. 
   rozătoarele xenantrope;
   
3. 
   cămilele;
   
4. 
   bovinele, porcinele;
   
5. 
   păsările.
   

868. 
     Agentul patogen al pestei este:
     

1. 
   Yersinia enterocolitica;
   
2. 
   Yersinia pestis;
   
3. 
   gram-negativ;
   
4. 
   formează spori;
   
5. 
   formează exotoxin.
   

868. 
     Pesta este o infecţie:
     

1. 
   convenţională;
   
2. 
   cu mecanismul de transmitere fecalo-oral;
   
3. 
   cu focalitate naturală;
   
4. 
   cu letalitate înaltă;
   
5. 
   cu receptivitate înaltă.
   

868. 
     Perioada de incubaţie la pestă este de:
     

1. 
   1–6 zile;
   
2. 
   7–21 zile;
   
3. 
   21–31 zile;
   
4. 
   1–3 luni;
   
5. 
   4–6 luni.
   

868. 
     Formele clinice de pesta sunt:
     

1. 
   pulmonară;
   
2. 
   cutanată;
   
3. 
   bubonică;
   

4. 
   intestinală;
   
5. 
   hepatică.
   

868. 
     Printre animale agentul cauzal al pestei se transmite pe cale:
     

1. 
   hidrică;
   
2. 
   de contact;
   
3. 
   prin vectori hematofagi;
   
4. 
   aerogenă;
   
5. 
   alimentară.
   

868. 
     În caz de pestă:
     

1. 
   bolnavii sunt izolaţi la domiciliu;
   
2. 
   bolnavii sunt izolaţi în spitale specializate;
   
3. 
   contacţii sunt izolaţi pe o perioadă de 5 zile;
   
4. 
   contacţii primesc un curs profilactic cu antibiotice;
   
5. 
   în focar dezinfecţia şi dezinsecţia nu este obligatorie.
   

2.9.3. Stabiliţi corespunderea între:

868. 
     Forma nosologică: Agentul patogen:
     

1) pesta; a) virus din familia Togoviridae;

2) holera; b) Iersinia pestis;

3) febra galbenă; c) vibrio holerae, vibrio El-Tor.

868. 
     Forma nosologică: Perioada de incubaţie:
     

1) holera; a) 3–6 zile;

2) pesta; b) 2–5 zile;

3) febra Ebola; c) 3–5 zile.

868. 
     Forma nosologică: Mecanismul de transmitere:
     

1) pesta; a) transmisiv;

2) holera; b) fecal-oral;

3) febra galbenă; c) respirator.

868. 
     Forma nosologică: Agentul patogen:
     

     1) febra Marburg;	a) virus din familia Filoviridae, ge­nul Fi­lo­virus;
     2) febra Lassa;	b) virus Marburg din familia Rab­do­vi­ri­da­e­;
     3) febra Ebola;	c) virus din familia Arenoviride ge­nul Are­novirus.

869. 
     Forma nosologică: Perioada de incubaţie:
     

1) febra Marburg; a) 3–5 zile;

2) febra Lassa; b) 4–9 zile;

3) febra Ebola; c) 7–14 zile.

868. 
     Forma nosologică: Termenul de izolare a contacţilor:
     

1) holera; a) 6 zile;

2) pesta; b) 5 zile;

3) febra galbenă; c) contacţii nu se izolează.

868. 
     Forma nosologică: Factorii de transmitere:
     

1) holera; a) aerul;

2) pesta; b) apa;

3) febra galbenă; c) ţânţarii.

II.10. Epidemiologia militară şi a calamităţilor