Guvernul româniei

Publicaţii realizate de instituţii publice, date statistice

CNP- Româniar ar trebui să adere la Mecanismul Ratelor de Schimb II pentru adoptarea euro în 2017 - 2020

13 dec /Agerpres/ - România ar trebui să adere la Mecanismul Ratelor de Schimb II pentru a adopta euro în intervalul 2017 - 2020, potrivit studiului 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României' lansat, joi, de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'În 2018 - 2020 vom putea înjumătăţi viteza de evoluţie a deficitului de cont curent. La paritatea puterii de cumpărare serviciile sunt aliniate doar într-o proporţie de o treime cu preţurile din zona euro, iar în jurul anului 2020 vom fi la 50% din nivelul zonei euro pentru servicii', se arată în documentul al cărui coordonator este Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

Potrivit acestuia, chiar dacă România a beneficiat de flexibilitatea cursului de schimb pentru a atenua impactul unor şocuri precum cel asociat recesiunii globale, pe termen mediu şi lung, factorii care ţin de competitivitatea non-preţ sunt cei care determină performanţa exporturilor.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) organizează, joi, o conferinţă de presă, cu ocazia lansării studiului 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', coordonator Lucian Anghel, şi a studiului 'Creşterea contribuţiei comerţului exterior la realizarea convergenţei reale', coordonator Lucian Liviu Albu.

CNP implementează, în calitate de beneficiar, proiectul 'Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeană a Comisiei Naţionale de Prognoză'.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, Axa prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1: 'Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ'.

Proiectul prevede elaborarea de studii, ca suport, pe de o parte, pentru elaborarea scenariilor de prognoză pe termen mediu şi lung, iar pe de altă parte, pentru elaborarea scenariilor aferente măsurilor/politicilor economice crescând astfel capacitatea CNP de a contribui la procesul de formulare de politici al administraţiei publice din România.

Studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României' a analizat factorii determinanţi pe termen mediu ai cursului de schimb al leului având în vedere viitoarea participare a României la Mecanismul Ratelor de Schimb II şi, în final, aderarea la zona euro.

'În cadrul studiului este prezentat modul de stabilire a parităţii centrale şi experienţa participării la MRS II în cazul unui număr de state membre care au aderat la zona euro după anul 2000. Pentru aceste state, s-au analizat atât evoluţia cursului de schimb faţă de euro în timpul participării la MRS II, cât şi evoluţia competitivităţii şi a convergenţei nominale şi reale după aderarea la MRS II. Pornind de la aceste exemple concrete, sunt explicate avantajele şi dezavantajele stabilirii parităţii centrale peste/la/sub valoarea cursului de schimb de pe piaţă în momentul aderării la MRS II şi sunt subliniate problemele care pot apărea în cazul alegerii unei parităţi centrale care nu este compatibilă cu valoarea de echilibru a cursului de schimb', potrivit unui comunicat de presă al CNP.

Totodată, în cadrul studiului se analizează şi competitivitatea economiei româneşti cu accent pe competitivitatea prin preţ, întrucât aderarea la zona euro implică renunţarea la independenţa politicii de curs de schimb, cu impact asupra competitivităţii prin preţ.

Studiul 'Creşterea contribuţiei comerţului exterior la realizarea convergenţei reale' răspunde complexităţii crescânde în perioada actuală a problemelor legate de impactul comerţului exterior asupra convergenţei în Uniunea Europeană, în general, şi în cazul României, în special, şi provocărilor generate de dinamica economiei mondiale, adesea, tot mai greu de prevăzut şi deci de cuantificat.

Documentul cuprinde o analiză a creşterii gradului de deschidere a economiei, în condiţiile extinderii efectelor globalizării, dar şi ale necesităţii adâncirii integrării economiei româneşti în UE şi totodată, analizează impactul înăspririi competiţiei pe pieţele internaţionale, inclusiv pe cele europene, în condiţiile prelungirii crizei economice actuale cu mult peste durata estimată iniţial.

Studiul abordează şi necesitatea creşterii nivelului competitivităţii economice, în general, şi a celei la export a produselor româneşti, în particular, în contextul şi în spiritul celor cuprinse în Strategiei Europa 2020. Un alt aspect prezentat în cadrul studiului îl reprezintă valorificarea superioară prin intermediul relaţiilor comerciale externe a potenţialului de resurse interne, a forţei de muncă, în special, prin creşterea ponderii la export a ramurilor cu un nivel specific ridicat al valorii adăugate.

CNP- Gradul redus de absorbţie a fondurilor europene are două cauze majore

16 dec /Agerpres/ - Deficienţele la nivelul managementului în instituţiile de stat cu responsabilităţi în domeniu şi lipsa de motivare a personalului de execuţie sunt cele două cauze majore a gradului redus de absorbţie a fondurilor europene, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', coordonator Lucian Anghel, lansat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'Ambele cauze conduc la o birocratizare excesivă şi în final la încetinirea procesului de absorbţie sau chiar blocarea temporară a unor programe europene. Guvernul ar putea analiza posibilitatea înfiinţării unui consiliu privat, alcătuit dintr-un număr restrâns de consultanţi români şi străini, cu experienţă dovedită la nivelul afacerilor (manageri în companii multinaţionale neimplicate în absorbţia de fonduri europene dar şi manageri din bănci sau companii care participă în procesul de absorbţie a fondurilor

europene) care să urmărească stadiul atragerii de fonduri europene', arată documentul CNP.

Potrivit acestuia, modelul ales poate fi cel pe baza căruia s-a creat Consiliul Fiscal care evaluează în mod independent proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat.

'Rapoartele acestui consiliu ar trebui să fie publice, pentru creşterea presiunii asupra factorilor guvernamentali de decizie. Costurile legate de funcţionarea unui astfel de consiliu sunt insignifiante în raport cu pierderile aproape certe pe care România le va înregistra în procesul de absorbţie a fondurilor europene structurale din perioada 2007-2013. Astfel, dintr-un total de 19,2 miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune disponibile pentru perioada 2007-2013, România atrăsese până în luna august

2012 numai 1,9 miliarde de euro, reprezentând un grad de absorbţie de 9,7%.

Lipsa datelor operative cu privire la procesul de atragere a fondurilor europene, în special în ceea ce priveşte calitatea proiectelor pre-finanţate de guvern (unde există riscul blocării ulterioare de către Comisia

Europeană) face ca tot mediul privat de afaceri să îşi construiască bugetele pe prognoze extrem de ambiţioase nerealiste ale guvernului de atragere de fonduri europene şi implicit d e creştere economică', mai spune studiul citat.

Potrivit acestuia, cea de-a doua cauză majoră a gradului redus de absorbţie a fondurilor europene, anume lipsa de motivare a personalului de execuţie, poate fi abordată prin acordarea unor sporuri salariale consistente, în paralel cu stabilirea unor ţinte ambiţioase dar realiste de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene.

'Aproximativ 2/3-3/4 din totalul criteriilor de performanţă pentru acordarea de bonus ar trebui să fie în funcţie de gradul efectiv de absorbţie de fonduri europene. Bonusul trebuie să fie stimulativ pentru angajaţi în scopul atingerii obiectivului final şi anume de absorbţie efectivă de fonduri europene. Ar trebui explorată posibilitatea angajării temporare de personal în instituţiile cu atribuţii în atragerea de fonduri europene, având în vedere că procesul de absorbţie este legat, de regulă, de un cadru financiar european multianual limitat în timp (2007-2013, 2014-2020 etc.)', mai spune studiul CNP.

Acesta mai arată că specificul procesului de atragere de fonduri europene face absolut necesară angajarea celor mai buni oameni în domeniu şi recompensarea lor pe măsură, necesitatea cunoaşterii la perfecţie cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională, deplasări în interes de serviciu în ţară şi în străinătate, program de lucru prelungit, asumarea de responsabilităţi nonstandard etc.

CNP- Ţinta României pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare este de 2% din PIB

17 dec /Agerpres/ - Ţinta stabilită de România pentru cheltuielile brute de cercetare şi dezvoltare conform Strategiei Europa 2020 este de 2% din PIB, repartizată egal între sectorul guvernamental şi cel privat, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', coordonator Lucian Anghel, lansat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'Datele statistice aferente anului 2010 arată că România a cheltuit 0,46% din PIB pentru cercetare (fondurile publice au avut o pondere de 0,25% din PIB iar fondurile private şi fondurile din străinătate au înregistrat o pondere de 0,21% din PIB). Efortul la orizontul anului 2020 este relativ egal - sectorul public trebuie să consemneze o creştere de patru ori a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ca şi pondere în PIB, în timp ce sectorul privat (incluzând aici şi fondurile externe) o creştere de cinci ori. Atât efortul sectorului public cât şi cel al sectorului privat la orizontul anului 2020 sunt deosebit de ambiţioase, având în vedere continuarea procesului de consolidare fiscală a guvernului şi restrângerea finanţărilor bancare pe fondul noilor reglementări prudenţiale din sectorul bancar', se arată în document.

În acest context, atât Guvernul cât şi mediul privat de afaceri ar trebui să exploreze surse alternative de finanţare a activităţii de cercetare şi dezvoltare precum folosirea Bursei de Valori pentru listarea unor proiecte inovative din domeniul cercetării sau prin utilizarea unor fonduri de tip venture capital (inclusiv prin crearea unui fond de investiţii din surse precum sumele deţinute din vânzarea pe bursă a pachetelor minoritare de acţiuni la unele companii de stat).

'Guvernul ar trebui să exploreze posibilitatea investirii în proiecte dezvoltate în sectoare care pot genera export şi finanţate într-un sistem 50% sector de stat/50% sector privat sau 75% sector de stat/25% sector privat. (...) Documentele Comisiei Europene arată că performanţa Europei în domeniul cercetării şi inovării se află în urma celei a Statelor Unite ale Americii şi Japoniei, în timp ce China, Brazilia şi India recuperează decalajele într-un ritm rapid. Datele statistice confirmă acest lucru - UE alocă pentru cercetare 2% din PIB, în timp ce SUA şi Japonia alocă 2,79% şi respectiv 3,45% din PIB. Discrepanţele dintre ţările UE sunt foarte mari - România alocă doar 0,47% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, cel mai puţin din UE, în timp ce Finlanda alocă 3,87% din PIB', informează studiul CNP.

CNP- Firmele din industriile inovative au făcut faţă cel mai bine crizei

17 dec /Agerpres/ - Firmele din industriile inovative au reuşit să facă faţă semnificativ mai bine crizei economice, comparativ cu restul firmelor din industrie, se arată în studiul 'Noi direcţii de politică industrială şi modificările structurale necesare', realizat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'Rolul industriilor inovative, respectiv acelea care produc bunuri încorporând tehnologii inovative ridicate - industriile high-tech - şi mediu spre ridicate - industriile medium high-tech, s-a majorat în perioada

2008-2011 în cadrul economiei româneşti', se arată în document.

Potrivit acestuia, riscul afacerii în ramurile inovative se menţine scăzut, numărul firmelor nou intrate în insolvenţă în fiecare an în perioada 2008-2011 fiind scăzut (comparativ cu toată populaţia de firme inovative, precum şi cu nivelul insolvenţei din întreaga industrie).

'Performanţa economică şi financiară a firmelor din industriile inovative este de regulă mai bună, comparativ cu totalul industriei. În cazul indicatorilor privind îndatorarea şi rentabilitatea, diferenţele nu sunt atât de evidente, dar când s-a analizat productivitatea muncii sau eficienţa utilizării activelor imobilizate în funcţie de cifra de afaceri, rezultatele au fost cât se poate de clare. Astfel gradul de îndatorare al firmelor inovative (reflectat prin efectul de pârghie) este scăzut, evidenţiind menţinerea oportunităţilor de finanţare în aceste ramuri, rentabilitatea capitalurilor s-a înscris pe un trend ascendent din anul 2009 (creştere de la 4,4% la 9,2% în perioada 2008-2011), iar productivitatea muncii a avut o evoluţie crescătoare continuă în ultimii ani, generată de majorarea cifrei de afaceri într-un ritm mai alert decât creşterea numărului de salariaţi', se arată în document.

Acesta mai spune că, în perioada 2008-2011 productivitatea muncii s-a majorat cu 55,7% (în termeni nominali), activele imobilizate au fost folosite tot mai eficient, permiţând obţinerea unei valori adăugate în creştere pe unitatea de activ implicat în activitate, această evoluţie favorabilă susţinând posibilitatea menţinerii şi dezvoltării fluxurilor investiţionale, care să conducă la modernizare şi inovare.

CNP- Activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul privat se confruntă cu o decapitalizare puternică

5 dec /Agerpres/ - Activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul privat se confruntă cu o decapitalizare puternică în timp ce personalul angajat în domeniu este în scădere, potrivit studiului 'Rolul Sectorului Privat în Dezvoltarea Competiţiei în Sistemul CDI', lansat, miercuri, de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'Analiza asupra personalului angajat în sectorul privat de cercetare-dezvoltare relevă o scădere continuă a personalului angajat, o distribuţie normală pe grupe de vârste a angajaţilor în sectorul de cercetare-dezvoltare cu uşoare tendinţe de îmbătrânire şi o creştere a gradului de pregătire a celor care sunt angajaţi în activităţi de cercetare-dezvoltare din sectorul privat. Asistăm la o decapitalizare destul de puternică a procesului de cercetare-dezvoltare din sectorul privat, achiziţiile de aparatură şi echipamente suportând ajustări drastice mai ales în perioada de criză, când se presupune că o soluţie la adaptarea la noile condiţii de piaţă trebuie să vină mai ales dinspre zona inovării în materie de produs, piaţă sau proces tehnologic', se arată în document.

Acesta mai arată că în sectorul privat de cercetare din România există o conectare a activităţii de cercetare-dezvoltare la piaţă, de unde se extrag informaţiile necesare pentru inovare, şi că, în principal, această activitate de cercetare-dezvoltare este mai degrabă una internă (in-house) şi mai puţin una sprijinită de instituţiile publice sau instituţiile de învăţământ superior (pe partea de informaţii necesare procesului de inovare).

Potrivit documentului, criza actuală nu a modificat radical orientarea companiilor private româneşti privind obţinerea de informaţii necesare procesului de inovare.

'În companiile private din România domină inovarea de proces, fie este vorba de introducerea de noi metode de prelucrare sau de producere a bunurilor şi serviciilor, fie este vorba de îmbunătăţirea metodelor logistice, de furnizare şi de livrare a bunurilor pe piaţă sau introducerea diferitelor activităţi suport la nivel de procese tehnologice. Dintre inovările de proces, cel mai multe sunt cele care au în vedere îmbunătăţirea proceselor de prelucrare şi de producere a bunurilor şi serviciilor.

Companiile private din România iniţiază şi derulează procese de inovare cu precădere pentru a îmbunătăţi calitatea bunurilor şi serviciilor livrate pe piaţă, pentru a extinde gama de bunuri şi servicii. În procesele de inovare companiile din România sunt mai puţin interesate de reducerea costurilor cu forţa de muncă pe unitatea de produs', arată studiul CNP.

Potrivit acestuia, performerii în materie de cercetare-dezvoltare şi inovare provin deopotrivă din cadrul companiilor mari cât şi din cadrul companiilor mici.

'Inovarea pe care o adoptă aceştia este în mai mare măsură o inovare de proces decât una de produs sau serviciu. Aceşti performeri din inovare urmăresc cu precădere ca prin acţiunile lor să îmbunătăţească calitatea produselor şi serviciilor oferite pieţei dar şi să extindă gama acestora.

Finanţarea la nivelul inovatorilor provine cu precădere din fonduri publice, completate de sursele proprii şi de cele puse la dispoziţie de mediul universitar prin diferite scheme şi programe de finanţare a cercetării', se mai spune în document.

CNP- România trebuie să adopte politicile economice menite să asigure aderarea mai rapidă la zona euro

18 dec /Agerpres/ - România trebuie să adopte politicile economice menite să asigure aderarea cât mai rapidă la zona euro, însă momentul ales trebuie să fie optim din punct de vedere al pregătirii României, deoarece este posibil ca în viitor deciziile din Uniunea Europeană să fie luate de membrii zonei euro, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', coordonator Lucian Anghel, lansat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'Economia trebuie să fie stabilă şi rezistentă să facă faţă eventualelor şocuri internaţionale şi locale fără una din pârghiile - cursul de schimb - intens utilizate până acum de BNR pentru atenuarea acestor şocuri asupra evoluţiei economiei noastre. Pentru acest obiectiv Guvernul României într-o colaborare excelentă cu BNR ar trebui să adopte acele politici economice în scopul asigurării interesului strategic al României pe termen lung. (...) Prin aderarea la Uniunea Monetară, România are obligaţia să adopte moneda unică europeană. În prezent, România beneficiază de o excepţie care poate fi interpretată ca o amânare temporară. În viitor este posibil ca deciziile adoptate în cadrul Uniunii Europene să fie agreate iniţial de către ţările care utilizează moneda unică europeană, ceea ce va oferi un avantaj strategic zonei euro', se arată în document.

Potrivit acestuia, lipsa participării României în cadrul acestui grup select de ţări care vor lua decizii în UE ar trebui evitată.

'Prin urmare este de dorit ca România să adopte cât mai repede moneda euro, dar la momentul când şi economia reală va fi pregătită. (...) Dacă am încerca să minimizăm perioada de incertitudine în condiţiile în care România ar intra în MRS II şi ar sta perioada minimă de circa doi ani, atunci numărul cel mai mic de alegeri ar fi în perioada 2017-2020. Această perioadă este mai bună pentru încercarea de intrare în MRS II decât 2014-2016, deoarece economia ar mai avea nevoie de timp, pentru o mai bună stabilizare şi desigur încheierea cu succes a unei perioade cât mai scurte petrecute în MRS II', se mai spune în studiul CNP.

CNP- Autorităţile ar trebui să sprijine operatorii din turism prin cursuri de perfecţionare cu finanţare europeană

24 dec /Agerpres/ - Autorităţile ar trebui să sprijine operatorii din turism pentru creşterea calităţii serviciilor oferite prin adaptarea programei şcolare pentru formarea de personal calificat în domeniu şi prin promovarea unor cursuri de perfecţionare finanţate din fonduri europene, potrivit studiului 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi. Cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

'O direcţie de acţiune a guvernului ar trebui să fie folosirea unei pârghii de sprijin a operatorilor privaţi din turism pentru creşterea calităţii serviciilor oferite. Aceasta trebuie să vizeze adaptarea programei şcolare pentru formarea de personal calificat în domeniul turismului, promovarea intensă a unor cursuri de perfecţionare a personalului din turism finanţate prin fonduri europene, facilitarea participării la târguri şi expoziţii de turism în străinătate prin intermediul misiunilor diplomatice ale României sau a unor întâlniri bilaterale cu marii operatori europeni de turism, în condiţiile în care participarea la târguri de profil ar fi prea costisitoare', este menţionat în studiu.

Pârghiile de stimulare a operatorilor privaţi din turism trebuie dublate şi de acţiuni de control pentru descurajarea turismului ilegal practicat prin abordarea turiştilor în gări, staţiuni de către localnici, conform sursei citate.

'Agenţii economici privaţi care desfăşoară activităţi ce pot prezenta un real interes pentru turişti ar trebui contactaţi de guvern pentru includerea acestor obiective în tururi turistice efectuate de operatori privaţi, întregul proces de instruire putând fi finanţat prin fonduri europene - exploataţii viticole, obţinerea de produse alimentare tradiţionale înregistrate ca atare, prelucrarea lemnului, a lânii', potrivit studiului. Experienţa Turciei în acest domeniu este considerată relevantă, turiştii fiind abordaţi încă de la cazarea în hotel de către operatori privaţi organizaţi care propun diverse tururi tematice.

Guvernul, alături de Comisia Europeană prin intermediul fondurilor puse la dispoziţia României ar trebui să acopere golurile lăsate de către mediul privat în cadrul funcţionării economiei de piaţă datorită experienţei insuficiente sau a altor motive. Un sector privat slab dezvoltat şi insuficient sprijinit de autorităţi din orice domeniu de activitate, dar mai ales în cele orientate spre export, se poate transforma într-o vulnerabilitate pentru ţara respectivă prin alimentarea unor dezechilibre macroeconomice, potrivit sursei citate.

CNP- Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România

30 dec /Agerpres/ - Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România deoarece, în următorii ani, acest lucru va contribui la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi la reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Comasarea terenurilor agricole s-ar putea baza pe doi piloni, respectiv pe acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de către fermierii vârstnici şi pe descurajarea nelucrării terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice.

Studiul arată că deşi există în momentul de faţă un proiect de lege benefic în ceea ce priveşte acordarea de prime pentru cedarea terenurilor, acesta ar trebui modificat în sensul creşterii sumelor acordate pentru stimularea vânzării terenurilor.

'Este importantă descurajarea nelucrării terenurilor agricole prin aplicarea pentru terenurile agricole nelucrate, proprietate a persoanelor fizice, a impozitului corespunzător terenurilor intravilane cu destinaţia curţi-construcţii. O astfel de sancţiune există şi este aplicată din 2007, dar numai în cazul terenurilor deţinute de persoane juridice', se menţionează în studiu.

De asemenea, comasarea terenurilor agricole va duce în următorii ani şi la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, în condiţiile în care, în prezent, plata irigaţiilor poate fi făcută numai de exploataţiile agricole medii şi mari.

Potrivit estimărilor efectuate de coordonatorii studiului, România pierde în anii cu producţie agricolă slabă aproximativ 800 de milioane de euro, atât în agricultură cât şi în sectoarele economice conexe (industria alimentară, servicii de transport şi depozitare a mărfurilor agricole etc.).

Nu în ultimul rând, în studiul menţionat se precizează că procesul de comasare a micilor terenuri în mari exploataţii agricole poate întări legătura dintre producţia agricolă internă şi formele de comerţ modern (supermarketuri, hipermarketuri) care în prezent este ruptă din cauza incapacităţii micilor proprietari de terenuri de a livra mărfuri în cantitatea şi calitatea solicitată de partenerii lor de afaceri.

România a înregistrat în anul 2011 un deficit comercial pe segmentul de produse agroalimentare de aproximativ 800 de milioane de euro (0,6% din PIB), în scădere constantă faţă de anii anteriori. Cu toate acestea, cifra de ansamblu maschează o performanţă slabă pe segmentul produselor prelucrate industrial sau pe cel al produselor agricole neprelucrate dar cu valoare adăugată mai mare (fructe, legume) pe seama unor rezultate bune în domeniul produselor neprelucrate cu valoare adăugată mică (cereale).

'O strategie coerentă de dezvoltare a agriculturii româneşti trebuie să cuprindă şi un program de facilitare a investiţiilor private în capacităţi de prelucrare a produselor agricole în cadrul industriei alimentare care să se dezvolte în mediul rural. Guvernul ar trebui să sprijine dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apă şi canalizare din mediul rural în acele sate care au capacitatea şi doresc să plătească aceste servicii prin intermediul taxelor locale şi direct (apă, canalizare) iar nu pe criterii de algoritm politic. Conform principiului bunelor practici, tot mai multe sate ar putea adopta această strategie care le poate permite atragerea de investiţii private în industria alimentară', se mai arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP)

INS: Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, în creştere cu 3,8% în primele 10 luni

4 dec /Agerpres/ - Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primele 10 luni din acest an, faţă de perioada similară din 2011, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,8% şi respectiv, cu 3,9%, a anunţat, marţi, Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, creşterea de 3,8% în serie brută s-a datorat avansului înregistrat în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,6%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+2,4%). Ca serie ajustată, creşterea de 3,9% s-a datorat comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, care a înregistrat un plus de 8,1%, dar şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,9%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+2,5%).

Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2012, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 1,7%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare

(+5,4%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,9%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 3,5%.

Ca serie ajustată, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut pe ansamblu cu 2% în luna octombrie 2012, comparativ cu luna precedentă, din cauza scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,4%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate (-2,9%) şi a vânzărilor de produse nealimentare (-0,5%).

Comparativ cu octombrie 2011, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna octombrie 2012, a înregistrat o creştere cu 2,1% datorată creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+3,0%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,0%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,9%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna octombrie 2012, comparativ cu luna octombrie 2011 a crescut cu 0,7%, creştere datorată vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,6%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+0,1%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,3%. (21%) iar cel mai scăzut în Cehia (10%), Olanda (11%), Slovacia, Austria şi Danemarca (toate cu 13%).

INS Economia României a scăzut cu 0,5% în trimestrul III din acest an (date provizorii)

6 dec /Agerpres/ - Economia României a înregistrat o scădere de 0,5% în trimestrul al treilea din acest an, comparativ cu trimestrul anterior, în serie ajustată sezonier, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2011 diminuarea a fost de 0,6% pe serie brută, conform datelor provizorii anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

'Produsul Intern Brut (PIB) - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2012 a fost de 153,008 miliarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,5% faţă de trimestrul II 2012. În serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2012 a fost de

168,540 miliarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,6% faţă de trimestrul III 2011', se arată în comunicatul INS.

În trimestrul II din 2012, Produsul Intern Brut a fost de peste 149,51 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,5% faţă de trimestrul I 2012, pe datele ajustate sezonier, iar în serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de 138,25 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,1% faţă de trimestrul II 2011.

Potrivit datelor INS, în ramura 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport' s-a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate (+13,8%), urmată de tranzacţii imobiliare (+10,4%) şi de activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+8,1%). Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în activităţile de informaţii şi comunicaţii

(+4,1%) şi în comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+2,8%).

Cea mai mare reducere a volumului de activitate a fost înregistrată în agricultură, silvicultură şi pescuit (-29,8%). De asemenea, reduceri ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în administraţie publică şi apărare, în asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (-1,3%), construcţii (-0,7%), industrie (-0,3%) şi intermedieri financiare şi asigurări (-0,1%). Volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat s-a majorat, impozitele nete pe produs

înregistrând o creştere cu 9%.

Din punct de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul III 2012 cererea internă a crescut cu 0,1 procente, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2011, în special ca urmare a creşterii semnificative a formării brute de capital fix, cu 9,9%. Consumul final total s-a redus cu 1,6%, ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (-1,4%) şi a cheltuielilor pentru consumul final al administraţiilor publice (-2,4%).

Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net ca urmare a reducerii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (-4,2%) comparativ cu cel al importurilor (-1,9%).

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2012 a fost de 416,268 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,2% faţă de perioada similară din 2011.

Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii support (+8,9%), tranzacţii imobiliare (+4,7%), informaţii şi comunicaţii (+2,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+2,4%), comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%) şi construcţii (+0,8%).

Cele mai importante reduceri ale volumului de activitate s-a înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,4%) şi administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (-2,6%).

Consumul final total s-a diminuat cu 0,1% în primele nouă luni din 2012, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, în special pe seama scăderii, cu 2%, a cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice, în timp ce cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a crescut cu 0,3%.

Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere semnificativă, cu 12,1 puncte procentuale.

A doua rectificare bugetară pe anul 2012, efectuată de Guvern la finele lunii octombrie, a fost fundamentată pe o creştere economică revizuită în scădere la 1%, faţă de nivelul de 1,2% luat în calcul la prima rectificare bugetară, în august 2012, în timp ce bugetul iniţial a fost construit pe o creştere de 1,8 - 2,3% pentru anul 2012.

Estimările recente ale Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 0,7% al economiei româneşti în acest an, Produsul Intern Brut urmând să ajungă la 608,5 miliarde lei.

MMFPS a efectuat plăţi pentru beneficiile sociale de peste 6 miliarde lei, în primele 9 luni din 2012

18 dec /Agerpres/ - Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin agenţiile teritoriale de plăţi şi inspecţie socială, a efectuat, în primele nouă luni ale acestui an, plăţi pentru beneficiile sociale de circa 6,012 miliarde (1,326 miliarde euro), conform statisticilor publicate pe site-ul ministerului.

Cea mai mare parte a resurselor gestionate de MMMFPS pentru beneficii sociale noncontributive a fost direcţionată către alocaţia de stat pentru copii - 34,5%, reprezentând peste 2,071 miliarde lei, alocaţie de care beneficiază circa 3,85 milioane copii.

O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (22,7%) au avut-o sumele cheltuite pentru acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, în valoare de 1,365 miliarde lei.

Beneficiile de asistenţă socială destinate persoanelor cu handicap au avut o pondere de 25,6% în totalul beneficiilor noncontributive, numărul estimat de beneficiari fiind de circa 660.000 persoane.

Ajutoarele de încălzire au reprezentat 5,6% din sumele cheltuite în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2012 şi au avut circa 1,243 milioane beneficiari, conform datelor provizorii.

În scopul asigurării venitului minim garantat, program cu circa

192.000 familii beneficiare, care au cuprins aproximativ 471.000 persoane, s-au plătit 5,5% din sumele cheltuite pentru beneficiile sociale.

În ceea ce priveşte alocaţia de susţinere a familiei, pentru circa 313.000 familii beneficiare s-au acordat 2,8% din totalul cheltuielilor cu beneficiile sociale din primele nouă luni ale anului.

Sumele cheltuite pentru beneficiile sociale au fost în perioada menţionată cu 377,426 milioane lei mai mici (minus 5,9%) faţă de cele din primele nouă luni ale anului trecut. Stimulentul lunar, ca măsură ce vizează incluziunea socială activă, a fost beneficiul care a cunoscut cea mai mare creştere a sumelor cheltuite, de 49,593 milioane lei, corespunzătoare unei creşteri cu 7.268 beneficiari.

Sumele cheltuite pentru ajutoarele de încălzire cu energie termică în sistem centralizat au crescut, de asemenea, cu 19,195 milioane lei.

În condiţiile creşterii cu 3.979 familii beneficiare de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, sumele plătite pentru acest beneficiu au crescut cu 16,269 milioane lei, în paralel cu cele cheltuite pentru contribuţiile pentru asigurările sociale de sănătate aferente acestor beneficiari.

Pentru alocaţiile de susţinere a familiei a fost cheltuită o sumă suplimentară de 5,815 milioane lei.

Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat, precum şi indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, au cunoscut de asemenea o creştere semnificativă a sumelor plătite, de 3,605 milioane lei, respectiv 1,571 milioane lei.

Dintre beneficiile care au cunoscut o reducere a cheltuielilor în perioada analizată, indemnizaţia pentru creşterea copilului a înregistrat cea mai mare reducere, de 34.812 beneficiari şi 300,762 milioane lei.

Această evoluţie s-a datorat în principal diminuării natalităţii, fenomen care a determinat şi o reducere a numărului de beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, de 48.185 copii, şi a plăţilor pentru acest beneficiu, cu 59,945 milioane lei.

Eurostat: 40% dintre români se confruntă cu privaţiuni materiale grave

3 dec /Agerpres/ - În 2011, cel mai ridicat procent de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistra în Bulgaria (49%), România şi Letonia (ambele cu 40%), Lituania (33%), Grecia şi Ungaria (ambele cu 31%), arată datele prezentate luni de Oficiul european de Statistică (Eurostat).

La nivelul celor 27 de state din Uniunea Europeană, în 2011 erau 119,6 milioane de persoane - 24,2% din populaţie - supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.

Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrează în Cehia (15%), Suedia şi Olanda (ambele cu 16%), Austria şi Luxemburg (ambele cu 17%).

Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în UE a cel puţin 20 de milioane de persoane până în 2020.

Progresele către atingerea acestui obiectiv sunt măsurate în funcţie de 3 indicatori - persoane aflate în risc de sărăcie, persoane ce se confruntă cu privaţiuni materiale grave şi persoane ce trăiesc în familii cu o intensitate a muncii foarte scăzută (în care adulţii au utilizat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă în cursul anului anterior). În 2011, 17% din populaţia UE era afectată de cel puţin una din aceste 3 forme de excluziune socială.

Cel mai ridicat risc de sărăcie din UE se observă în România, Bulgaria şi Spania (toate cu 22%) şi Grecia.

Eurostat -România, lider în UE la creşterea costului orar al forţei de muncă în sectorul non-business

17 dec / Agerpres/ - Costul orar al forţei de muncă în sectorul non-business din România a înregistrat cea mai mare creştere din rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în al treilea trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

În România, costul orar al forţei de muncă în sectorul non-business a înregistrat o creştere de 9,6%, mult peste creştere de 1% înregistrată în Uniunea Europeană şi creşterea de 0,9% înregistrată în zona euro.

Sectorul non-business este responsabil pentru aproximativ 30% din costurile cu mâna de lucru pentru întreaga economie Acest sector cuprinde

domeniile: administraţie publică, securitate socială, educaţie, sănătate şi alte activităţi din domeniul serviciilor.

De asemenea, România ocupă locul al doilea în UE la creşterea costului total al forţei de muncă în trimestrul III (7,2%), o creştere mai mare fiind înregistrată doar în Estonia (7,6%). Comparativ, în Uniunea Europeană costul orar al forţei de muncă pentru întreaga economie a crescut cu 1,9%, iar în zona euro a crescut cu 2,0%.

Costul orar al muncii este reprezentat de salarii, de compensaţii financiare şi de cheltuielile nesalariale ale angajatorului.

Potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică /INS/, costul orar al forţei de muncă a crescut cu 4% în trimestrul trei

2012 faţă de trimestrul anterior şi cu 7,58% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. În formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare), costul orar al forţei de muncă a înregistrat o rată de creştere de 3,70% faţă de trimestrul precedent şi de 7,16% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior.

Eurostat -România - ultimul loc în UE în ceea ce priveşte gospodăriile cu acces la Internet

18 dec /Agerpres/ - România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte gospodăriile cu acces la Internet în bandă largă (50%), faţă de 87% în Suedia, şi pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte gospodăriile cu acces la internet (54%), un grad de acces mai mic fiind înregistrat doar în Bulgaria (51%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În perioada 2006 - 2012 procentul gospodăriilor cu acces la Internet a crescut în statele membre, în cazul României fiind vorba de un avans de la

14 la 54%. Situaţia este similară în cazul gospodăriilor cu acces la Internet în bandă largă, în cazul României fiind vorba de o creştere de la 5 la 50%.

În 2012, cele mai utilizate servicii de Internet au fost trimiterea şi primirea e-mail-urilor (89% din utilizatori), căutarea de informaţii despre bunuri şi servicii (83% din utilizatori), s-au extins şi alte activităţi în rândul utilizatorilor din UE: 61% citesc ştirile online, 54% folosesc serviciile de internet banking, 52% postează mesaje în reţelele de socializare şi 50% folosesc servicii legate de călătorii.

În România, 73% din utilizatori folosesc Internetul pentru a citi ştiri şi ziare online, 8% folosesc serviciile de internet banking, 48% postează mesaje în reţelele de socializare, 24% folosesc servicii legate de călătorii şi 9% folosesc Internetul pentru crearea unui website sau a unui blog.

Eurobarometru- Românii, cel mai puţin optimişti din UE în privinţa situaţiei economice, după greci şi spanioli

20 dec - Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: Doar 6% dintre români cred că situaţia economică din ţara lor este bună, fiind depăşiţi în acest top al pesimismului doar de greci şi spanioli, care cred în proporţie de 1%, respectiv 2%, că economia naţională s-ar afla într-o astfel de stare de invidiat. Pe de altă parte, 41% dintre europeni cred că UE se îndreaptă în direcţia cea bună pentru a ieşi din criză, relevă un eurobarometru dat publicităţii joi de Comisia Europeană (CE).

O proporţie de 92% dintre români cred că situaţia economică este 'rea', iar 2% au răspuns 'nu ştiu', în timp ce 99% dintre greci şi 98% dintre spanioli au această părere despre starea economiei din ţările lor.

Ca şi în sondajele anterioare, răspunsurile cetăţenilor UE privind situaţia punctuală a economiilor naţionale diferă de la un stat la altul. În timp ce trei sferturi dintre suedezi şi germani susţin că situaţia economică a ţării lor este bună, în nu mai puţin de zece state, printre care şi Franţa, procentul celor care au aceeaşi părere este mai mic de zece.

Potrivit rezultatului sondajului, nu mai puţin de 85% dintre europeni cred că statele membre vor trebui să conlucreze mai strâns pentru a depăşi criza. Eurobarometrul de toamnă din 2012 arată că în total 41% dintre europeni, cu 1% mai mulţi decât în primăvară, cred că UE se îndreaptă în direcţia cea bună pentru depăşirea crizei.

Europenii continuă să perceapă UE drept cel mai eficient actor, înaintea guvernelor naţionale, în combaterea efectelor crizei. UE se află pe primul loc în eurobarometru, cu 23% din voturi, urmată de guvernele naţionale (20%), G20 (14%) şi Fondul Monetar Internaţional (15%).

Şomajul (48%, în creştere cu 2% faţă de eurobarometrul din primăvară), situaţia economică în general (37%, plus 2%), inflaţia (24%,

stabilă) şi datoria guvernamentală (17%, în scădere cu 2% faţă de eurobarometrul din primăvară) sunt principalele patru preocupări la nivel naţional pentru cetăţenii statelor UE, în timp ce la nivel personal inflaţia este cea mai importantă, respectiv de 44%.

Principalele preocupări la nivelul UE ar fi situaţia economică în general (53%, în scădere cu 1% faţă de eurobarometrul din primăvară), şomajul (36%, în creştere cu 4% faţă de primăvara acestui an) şi starea finanţelor publice ale statelor membre (32%, în scădere cu 2% faţă de primăvară).