Hotărârea Consiliului Local nr. 112/26. 05. 2016



Yüklə 1,4 Mb.
səhifə4/20
tarix15.01.2019
ölçüsü1,4 Mb.
#96725
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20

Sursă: INSSE – Educaţie, 1992-2014
Personalul didactic a cunoscut iniţial o creştere a efectivelor sale în perioada 1992-1996, dupăcare acestea au înregistrat un trend descrescător cu mici fluctuaţii pozitive/negative, ajungând în anul şcolar 2014-2015 la un număr de 1.540 cadre didactice.Raportând numărul de cadre didactice la numărul de preşcolari şi de elevi din sistemul de învăţământ sătmărean, rezultă pentru acest ultim an şcolar încheiat un raport de aproximativ 1:15 (unui cadru didactic îi revin în medie 15 preşcolari sau elevi); nu există din punct de vedere statistic o diferenţă semnificativă pentru acest indicator între valoarea obţinută la nivel judeţean (1:14) şi valoarea obţinută pentru municipiul Satu Mare.
Pentru cei interesaţi de învăţământul superior sunt oferite programe de studiu în marile centre universitare către care se îndreptau în mod tradiţional sătmărenii (Cluj-Napoca, Timişoara sau Bucureşti), dar în completarea acestor oferte educaţionale vin programele de studii oferite de extensiile universitare localizate în Satu Mare ale unor universităţi precum Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Nord din Baia Mare, Universitatea Vasile Goldiş din Arad şi Academia Comercială Satu Mare.
La Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011 s-au înregistrat informaţii cu privire la ultimul nivel de învăţământ absolvit pentru populaţia stabilă în vârstă de 10 ani şi peste. Cele 92.336 persoane din municipiul Satu Mare care, la data recensământului din 2011, se încadrau în această categorie au absolvit următoarele niveluri de învăţământ, prezentate în tabelul şi graficul următor.
Tabelul nr. 10. Distribuţia populaţiei stabile de 10 ani şi peste după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite, municipiul Satu Mare, recensământ 2011




Masculin

Feminin

Total

Învăţământ superior

8.779

9.909

18.688

Învăţământ postliceal

1.916

2.556

4.472

Învăţământ liceal

14.689

16.899

31.588

Învăţământ profesional

7.509

4.883

12.392

Învăţământ gimnazial

6.957

11.072

18.029

Învăţământ primar

2.423

3.262

5.685

Fără şcoală absolvită

748

734

1.482

din care: Persoane analfabete

146

132

278

Total

43.021

49.315

92.336

Sursă INSSE – Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 2011

Graficul nr. 4. Distribuţia populaţiei stabile de 10 ani şi peste după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite, municipiul Satu Mare, recensământ 2011
Sursă: INSSE, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, 2011

Datele centralizate la recensământ arată că aproximativ 20% din populaţia stabilă a municipiului Satu Mare de 10 ani şi peste absolvise studii superioare, cu o uşoară diferenţă în favoarea populaţiei masculine. Cei mai mulţi locuitori absolviseră învăţământul liceal (aproximativ 34% din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste), în vreme ce aproape 20% dintre locuitori au finalizat doar studiile gimnaziale. Învăţământul profesional a reprezentat o opţiune pentru mai puţin de 15% dintre locuitorii municipiului în vârstă de 10 ani şi peste, iar şcolile postliceale au atras mai puţin de 5% dintre locuitori.Sunt aproximativ 16 persoane fără şcoală absolvită la mia de locuitori, 3 dintre acestea fiind analfabete. Proporţia persoanelor care au absolvit studii superioare este dublă la nivelul municipiului faţă de proporţia înregistrată la nivel judeţean, iar proporţia persoanelor analfabete din municipiu este de trei ori mai mică decât cea înregistrată pentru întregul judeţ.



accesul populaţiei municipiului la servicii de sănătate
În municipiul Satu Mare funcţionează două spitale în proprietate publică şi un spital în proprietate privată, două ambulatorii de specialitate şi două ambulatorii integrate spitalelor, un centru de sănătate mintală, nouă cabinete medicale de medicină generală, 11 cabinete medicale şcolare, 56 cabinete medicale de familie (6 în proprietate publică şi 50 în proprietate privată), şase societăţi medicale civile şi şapte societăţi civile medicale de specialitate, 154 cabinete stomatologice (5 în proprietate publică şi 149 în proprietate privată), o societate stomatologică civilă medicală, 22 laboratoare de tehnică dentară, 141 cabinete medicale de specialitate, 82 farmacii, 13 puncte farmaceutice şi un depozit farmaceutic, şase creşe (instituţii publice care oferă servicii specializate pentru creşterea, îngrijirea, educarea timpurie şi supravegherea stării de sănătate şi de igienă a copiilor de vârstă până la 4 ani), 29 de laboratoare medicale (15 în proprietate publică şi 14 în proprietate privată), respectiv un centru de transfuzie.
În anul 2013, în municipiul Satu Mare11 activau 543 medici, din care 153 medici stomatologi, şi 1.346 asistenţi medicali şi infirmieri, astfel numărul medicilor la 1.000 locuitori era de 3,80, numărul medicilor stomatologi era de aproximativ 1,50 la 1.000 locuitori, iar personalul medical mediu era de aproximativ 9 cadre la 1.000 locuitori. Unul dintre indicatorii sistemului de sănătate este numărul de paturi din spitale raportat la 1.000 locuitori:în anul 2013 existau în spitalele din municipiul Satu Mare 10,3 paturi la mia de locuitori, media naţională fiind de 6-7‰.Un alt indicator al sistemului de sănătate este durata de intervenţie la solicitarea ambulanţei: în anul 2013, în municipiul Satu Mare existau 13 ambulanţe, iar timpul mediu de intervenţie era de 11,67 minute.
Tabelul nr. 11. Indicatorii sistemului de sănătate din municipiul Satu Mare

Număr medici

543

din care număr medici stomatologi

153

Număr asistenţi medicali şi infirmieri

1.346

Număr paturi în spitale raportat la 1.000 locuitori

10,3

Durata medie de intervenţie la solicitarea (minute)

11,67

Sursă: Strategia de dezvoltare a Municipiului Satu Mare pentru perioada 2015-2025

Zone dezavantajate în Municipiul Satu Mare
În Atlasul zonelor urbane marginalizate din România (2014)12 este prezentată o tipologie a zonelor dezavantajate împreună cu o serie de hărţi detaliate cu zonele marginalizate din mediul urban din România, pe baza unor date cantitative şi calitate. Instrumentul poate fi util pentru autorităţile locale şi ONG-uri în eforturile de identificare a zonelor urbane care necesită intervenţii pentru combaterea fenomenului de marginalizare socială.
Pentru definirea tipurilor de zone dezavantajate au fost luate în considerare următoarele dimensiuni: (1) Capitalul uman (adică educație, sănătate și comportament demografic), (2) Ocuparea forței de muncă și (3) Calitatea locuirii. Fiecărei dimensiuni îi poate fi atribuit un set de indicatori pentru care există date în Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011.În această lucrare au fost identificate trei tipuri de zone urbane dezavantajate pe una sau două dimensiuni, iar al patrulea tip include zonele urbane marginalizate care cumulează deprivări pe toate dimensiunile luate în considerare13.
Tipul 1. Zone dezavantajate pe locuire. Primul tip de zonă urbană dezavantajată se referă la cartiere în care o parte importantă din locuitori trăiește în locuințe neadecvate și poate prezenta sau nu un nivel scăzut de educație, însă majoritatea populației are un loc de muncă pe piața formală a muncii. Această categorie include părți ale orașelor cu o infrastructură ce lasă de dorit și cartiere vechi de case situate la periferiile orașelor, de asemenea, cu infrastructură precară sau deloc. Include totodată zone de blocuri sau case, în principal construite în anii ’60‐70, care sunt în stare precară și pentru care locuitorii nu au resursele necesare pentru îmbunătățiri și renovare. Aceste zone sunt eterogene din punct de vedere al populației. Locuințele pot fi deținute de persoane în vârstă, cu probleme cronice de sănătate.
Tipul 2. Zonele dezavantajate pe ocuparea forței de muncă. Al doilea tip de zonă urbană dezavantajată se referă la sectoare în care locuitorii nu prezintă un deficit educațional, însă nu reușesc să găsească un loc de muncă în sectorul formal, indiferent de condițiile lor de locuit (condițiile de locuit variază și nu definesc zona). Această categorie se referă în general la zone care au avut în perioada comunistă o concentrare mare de întreprinderi. Majoritatea locuitorilor din aceste zone au un nivel de educație mediu și dețin diverse calificări profesionale, în general, în domeniul industriei. Însă, după 1990 aceștia s‐au confruntat cu închiderea fostelor întreprinderi socialiste. În ciuda existenței unei forțe de muncă profesional calificată, aceste zone au avut parte de puține investiții private în ultimii douăzeci de ani și, drept consecință, există oportunități reduse de angajare în sectorul formal.
Tipul 3. Zonele dezavantajate pe capital uman includ persoane cu un nivel scăzut de educație formală, care pot avea un loc de muncă sau nu, dar ale căror condiții de locuit sunt considerate standard pentru zonele urbane din România. Aceste zone urbane sunt locuite de persoane necalificate, care lucrează în agricultură, construcții sau alte sectoare, în multe cazuri, informal. Nivelul de ocupare în sectorul formal este de regulă scăzut, dar spre deosebire de tipul 2, acesta este cauzat de nivelul scăzut de capital uman.
Tipul 4. Zonele urbane marginalizate sunt zone urbane ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. În cele mai multe cazuri, acestea sunt zone intraurbane, sărace, izolate din punct de vedere social și care nu sunt reflectate în statisticile privind ratele de sărăcie calculate la nivel de localitate sau județ. Zonele marginalizate sunt adevărate pungi de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educație, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiții precare de locuire. Zonele marginalizate sunt descrise de către populația locală drept „focare de infecție", ignorate de experții în sănătate. În multe cazuri, locuitorii acestor zone au școli segregate, la care numai familiile sărace își duc copiii și locuiesc în blocuri de proastă calitate sau în mahalale, marcate de teamă și mici infracțiuni. Puternica stigmatizare cu care sunt asociate aceste locuri, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educație, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populației de a scăpa de sărăcie.
În tabelul următor poate fi observată distribuţia populaţiei urbane din România, regiunea Nord-Vest, judeţul Satu Mare şi municipiul Satu Mare în funcţie de situarea în zone urbane dezavantajate. Datele prezentate aici indică o situaţie mai avantajoasă a municipiului reşedinţă de judeţ comparativ cu celelalte grupări teritoriale analizate pentru fiecare tip de zonă urbană, cu excepţia zonelor dezavantajate pe capital uman, undestatisticile situează municipiul Satu Mare peste nivelul înregistrat la nivel naţional (adică proporţional mai mulţi locuitori trăiesc în această zonă), dar totuşi sub nivelurile înregistrate la nivel regional sau judeţean (proporţional mai puţini locuitori).

Tabelul nr. 12.Distribuţia populaţiei urbane în funcţie de situarea în zone urbane dezavantajate

Tipologia zonelor urbane

România

Regiunea Nord-Vest

Judeţul Satu Mare

Municipiul Satu Mare




Populaţie stabilă – mediul urban (număr locuitori)

10.858.790

1.366.950

157.025

102.411

% din total

% din total

% din total

% din total

Zone care nu sunt dezavantajate

67,7

70,2

70,8

82,6

Zone dezavantajate pe locuire

5,2

5,7

1,6

1,5

Zone dezavantajate pe ocupare

9,9

4,9

2,8

0,3

Zone dezavantajate pe capital uman

11,7

13,3

20,3

12,7

Zone marginalizate

3,2

3,1

3,2

1,8

Alte zone urbane14

2,3

2,8

1,3

1,1

Sursă: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag. 8, 175-176
Pe harta de mai jos pot fi observate estimările autorităţilor locale cu privire la numărul de locuitori din zonele marginalizate din municipiul Satu Mare. Din aceste estimări rezultă un număr de 310 locuitori în două zone cu locuinţe sociale modernizate, 360 locuitori în zone de tip ghetou cu blocuri şi 100 de locuitori în zone de tip mahala cu adăposturi improvizate.
Harta nr. 1. Comunităţi marginalizate declarate de autorităţile locale din municipiul Satu Mare








  1. ANALIZA SITUAţIONALă




  1. Oferta de servicii sociale a municipiului Satu Mare. Servicii accesate şi beneficiari

Municipiul Satu Mare oferă o paletă largă de servicii sociale şi beneficii sociale locuitorilor săi, atât prin intermediul autorităţilor locale, cât şi prin intermediul organizaţiilor nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul social, cu respectarea standardelor de calitate prevăzute în legislaţie.


Serviciile şi beneficiile sociale oferite de autorităţile locale diferitelor categorii de grup ţintă sunt centralizate în tabelul de mai jos. Acestea sunt ordonate în funcţie de rangul obţinut în cadrul cercetării cantitative desfăşurate în anul 2014 în cadrul proiectului, pe un eşantion de 631 persoane, centralizândmenţiunile de accesare a respectivelor servicii/beneficii sociale de către locuitoriidin municipiul Satu Mare.
Tabelul nr. 13. Servicii şi beneficii sociale accesate de la autorităţile locale în ultimii doi ani

Rang

Serviciu / prestaţie socială accesată

Proporţia persoanelor care au accesat

1

Medicamente gratuite sau compensate

43.74%

2

Servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială

42.95%

3

Alimente din fonduri comunitare

34.23%

4

Ajutor pentru încălzire în sezonul rece

30.27%

5

Servicii medicale de urgenţă

27.73%

6

Alocaţie de stat pentru copii pe perioada şcolarizării

27.10%

7

Locuinţă socială

24.88%

8

Înlocuirea actelor de identitate deteriorate / pierdute / furate

22.35%

9

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC)

18.70%

10

Produse de panificaţie / lactate / fructe pentru elevi şi preşcolari

15.37%

11

Venitul minim garantat (ajutor social)

14.26%

12

Obţinerea certificatului de încadrare în grad de handicap

13.95%

13

Indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap grav (SPAS)

11.41%

14

Ajutor financiar de susţinere a familiei monoparentale

11.09%

15

Obţinerea pensiei de boală

10.30%

16

Eliberarea actelor de identitate nesolicitate anterior

8.72%

17

Transport în comun gratuit sau compensat

8.72%

18

Adăpost de noapte (centru social de urgenţă)

8.40%

19

Servicii pentru persoane condamnate

6.97%

20

Obţinerea pensiei la limita de vârstă

6.34%

21

Consiliere şi orientare pentru (re)integrarea profesională

6.34%

22

Creşă socială

6.18%

23

Declararea incapacităţii de muncă

5.71%

24

Obţinerea unor dispozitive medicale gratuite sau compensate

4.75%

25

Bilete gratuite/compensate pentru tratament în staţiuni

4.12%

26

Asistent personal angajat pentru persoanele cu handicap

3.65%

27

Indemnizaţia de şomaj / alocaţia de sprijin

3.65%

28

Servicii de consiliere pentru familiile cu copii aflaţi în situaţii de risc

3.65%

29

Indemnizaţie pentru mame

3.49%

30

Masă la cantina socială

3.33%

31

Participarea la cursuri de (re)calificare

3.33%

32

Suport psiho-pedagogic în învăţare

3.33%

33

Servicii de consiliere pentru persoane cu handicap

2.85%

34

Intervenţia poliţiei în situaţii de violenţă domestică

2.69%

35

Bursă socială

2.69%

36

Evaluare educaţională pentru obţinerea încadrării CES

2.38%

37

Bani de liceu

2.22%

38

Centre rezidenţiale / de tip familial pentru copii

2.06%

39

Servicii de consiliere pentru romi

2.06%

40

Centru rezidenţial pentru mamă şi copil aflaţi în situaţii de risc

1.43%

41

Servicii de consiliere pentru persoane vârstnice

1.43%

42

Creşă cu program normal

1.27%

43

Centru rezidenţial pentru persoane vârstnice

1.11%

44

Obţinerea pensiei de urmaş / veteran

1.11%

45

Bani de calculator

0.95%

46

Centru rezidenţial pentru persoane cu handicap

0.79%

47

Servicii de consiliere anti-drog

0.32%

48

Centru rezidenţial pentru victimele traficului de fiinţe umane

0.16%

Sursă: Cercetare proprie Agenda Setting – faza întâi (cercetare cantitativă); răspunsurile au fost centralizate pe baza declaraţiilor proprii, nu pe evidenţele instituţiilor publice; eşantionul a cuprins 631 persoane
Sumarizat, pentru fiecare grup ţintă în parte, redăm (în ordine descrescătoare a frecvenţelor de menţionare) primele cinci cele mai accesate servicii şi beneficii sociale din ultimii doi ani:

  • Copiii şi tinerii străzii: înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, alocaţia de stat pentru copii, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, medicamente gratuite sau compensate şi servicii medicale de urgenţă

  • Persoane adulte fără adăpost: adăpost de noapte (centrul social de urgenţă), servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, eliberarea actelor de identitate nesolicitate anterior, servicii medicale de urgenţă

  • Persoane care au săvârşit infracţiuni: servicii pentru persoane condamnate, medicamente gratuite sau compensate, servicii medicale de urgenţă, înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, alocaţia de stat pentru copii

  • Persoane care practică prostituţia: servicii medicale de urgenţă, alimente din fonduri comunitare, înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, produse de panificaţie/lactate/fructe pentru elevi şi preşcolari (primite de copiii lor), medicamente gratuite sau compensate

  • Persoane care practică cerşetoria: înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, locuinţă socială, medicamente gratuite sau compensate, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC), venit minim garantat

  • Persoane cu handicap: medicamente gratuite sau compensate, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap (DGASPC), alimente din fonduri comunitare, indemnizaţie acordată persoanelor cu handicap grav (SPAS), obţinerea certificatului de încadrare în grad de handicap

  • Persoane vârstnice: medicamente gratuite/compensate, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, obţinerea pensiei de boală, servicii medicale de urgenţă, alimente comunitare

  • Consumatori de alcool/drog: înlocuirea actelor de identitate deteriorate/pierdute/furate, medicamente gratuite sau compensate, locuinţă socială, servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, servicii medicale de urgenţă

  • Alte categorii de persoane defavorizate: servicii de informare şi/sau consiliere privind drepturile de natură socială, ajutor pentru încălzire în sezonul rece, alocaţia de stat pentru copii, locuinţă socială, medicamente gratuite sau compensate.



Yüklə 1,4 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   20




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin