Instalaţia de alimentare cu injecţie de benzină

4.4.        Consecintele mecanice ale arderii.

4.4.1.    Puterea.

Gratie rapiditatii arderii obtinem puterea.

Pentru a întelege mai bine, o mica recapitulare a unor notiuni de fizica.

  Daca o forta F îsi deplaseaza punctul de aplicatie, spre exemplu deplasând un corp, ea efectueaza un lucru mecanic.

     Notiunea de putere este legata de notiunea de lucru mecanic si timp.Prin definitie, puterea unei masini este egala cu lucrul mecanic efectuata de aceasta masina împartit la timpul folosit de masina pentru a produce acest lucru mecanic.

            Forta F care ne intereseaza este cea care se exercita asupra capului pistonului si care este rezultatul presiunii importante datorata arderii amestecului aer-benzina.

            Cu cat arderea este mai rapida cu atât cresterea de temperatura deci si cresterea de presiune va fi mai rapida.

4.4.2.    Cuplul.

Cuplul mecanic este un ansamblu de 2 forte F paralele dar de sens opus carea actioneaza asupra acluiasi corp.Ele solicita corpul la rotatie.

   Gratie arderii complete a amestecului carburant putem obtine cuplul motor.Când toata benzina este arsa, se degaja un maxim de energie si ne permite sa recuperam un maxim forta pe capul pistonului, care este transmisa prin intermediul mecanismului biela-manivela la arborele cotit.

   Reamintim totusi ca notiunile de putere si cuplu depind puternic de caracteristicile tehnice ale motorului ( raport cursa-alezaj ; distributie ; motor multisupapa ; motor atmosferic sau supraalimentat)

Exemple de curbe de putere si cuplu.

Cum putem constata pe aceste curbe,pentru :

       o anumita stare tehnica a motorului,

       o anumita calitate a carburantului si a comburantului,

motorul furnizeaza un cuplu si o putere variabila cu regimul.Variatia este data de umplerea mai mult sau mai putin importanta a cilindrului cu amestec.

4.5.        Arderi anormale.

	Detonatii. Debutul arderii se produce normal, dar datorita unei cresteri de presiune, amestecul care nu este atins de frontul de flacara  arde în totalitate. Acest fenomen este favorizat de folosirea unui carburant cu cifra octanica prea mica în comparatie cu raportul de compresie al motorului
	Autoaprinderea. Este aprinderea spontana a amestecului  înaintea aparitiei scânteii de la bujie. Este datorata unei compresii excesive care creste temperatura peste nivelul de aprindere al amestecului

	Pre-aprinderea. Este o aprindere necomandata care apare înaintea scânteii de la bujie. Se produce datorita existentei în camera de ardere a  punctelor calde (electrodul bujiei sau supapa de esapament prea calde, particule de carbon)
4.5.1.    Consecinte ale arderii anormale.
	Ardere anarhica. Întâlnirea dintre doua fronturi de flacara produce o unda de soc : DETONAŢIA a carei energie provoaca o incalzire brutala si se poate ajunge pâna la ruperea electrodului bujiei sau spargerea capului pistonului. Detonatiile specifice regimurilor de repriza, sarcina plina si regim mic, se sting usor, durata  lor este scurta deci sunt mai putin periculoase. Dar, detonatiile produse la sarcina plina  si regim maxim pot cauza stricaciuni  importante motorului.

4.6                      Diferenta între arderea normala si explozie.

Nu trebuie confundata ARDEREA cu EXPLOZIA.

ARDEREA	EXPLOZIA
Nu se produce instantanei în interiorul motorului. Ea se propaga în masa gazoasa cu o viteza de aproximativ 30m/s.	Eate o ardere extrem de rapida. Ea se propaga în amestec cu o viteza mai mare de 400 m/s (in cazul explozivilor  viteza este de 4000 la 10000 m/s).

5.              Punerea la punct a motorului.

Atentie :

 

Functionarea motorului se bazeaza pe doua puncte estentiale si inseparabile :

- Conformitatea sistemului de injectie.

- Starea mecanica a motorului si a perifericelor sale.

Pentru aceasta nu trebuie neglijate bazele elementare ale punerii la punct a unui motor, înainte de a trage concluzia ca sistemul de injectie este cel care nu functioneaza corespunzator..

Care sunt efectele unei puneri la punct defectuoase?

1.   Reglajul jocului supapelor.

Influenteaza asupra compresiei motorului.

	Consecinte :        Deteriorarea supapelor.        Motorul risca sa nu porneasca (compresie prea slaba)        Motorul porneste greu la cald si la rece        Motorul nu are performante.        Motorul consuma si polueaza mult.        Motorul are ezitari.        Calculatorul de injectie risca sa  primeasca date eronate.
2.   Calajul distributiei.        Motorul nu porneste ( dinti sariti).        Motorul nu are performante (dinti sariti)        Calculatorul de injectie risca sa primeasca  date eronate.

3.   Filtru de aer ancrasat.	       Motorul porneste dar apoi se îneaca.        Poate avea reprize ezitante.        Fum negru la esapament.        Motorul nu are performante.        Motorul consuma.
4.   Filtru de benzina imbâcsit sau debit al pompei de benzina anormal        Motorul nu demareaza (lipsa de      presiune sau debit)        Motorul nu are preformante (presiune prea mica)        Motorul porneste apoi se opreste.
5.   Priza de aer.	       Pornire la rece si la cald dificila.        Motorul porneste apoi se opreste (garnitura colectorului, circuitul de reaspiratie).        Relanti instabil (Ajutajul pe circuitul de reaspiratie non conform sau inexistent).        Reprize ezitante.        Relatiul poate fi mai ridicat.
6.Linia de esapament obturata	       Demaraj dificil.        Lipsa de performate.        Demaraj imposibil.