Limba şi literatura româNĂ

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Baladă populară; profesiune, conştiinţă profesională, ataşament faţă de profesiunea aleasă, meserie străveche, stemă, olărit, atelier de olărit.

Unitate tematică/ obiective cadru	Relaţia om-timp; rolul „ceasului”. Lectura intrepretativă a textelor literare şi nonliterare	Total 15 ore
Cunoştinţe anterioare	Unităţi de timp, tipuri de ceasuri, calendar, numere arabe.
Obiectivele instructiv-educative ale unităţii tematice	Înţelegerea ideii de simbol pe care îl joacă „ceasul” în literatură (în arte), şi în viaţa omului. Dezvoltarea orientării în timp.Formarea exigenţei de a-şi petrece timpul cu folos. Educaţia în spiritul comportării disciplinate şi al punctualităţii. Dezvoltarea strategiilor de dezbatere.

Cunoştinţe	Cerinţe de dezvoltare	Puncte de legătură
Biblia, Geneza I. Zicale şi proverbe româneşti; ghicitori. Vladimir Colin: Povestea ceasului cu inimă. Interpretarea altor (3–4) opere de ex.: Ion Creangă: Amintiri...; Pupăza din tei; Petre Ghelmez: Ceasornicul; Grete Tartler: Grădina cu ceasuri; Mihai Eminescu: Călin Nebunul. Prezentarea unor poveşti din memorie: de ex.: Povestea cu zânele de Vasile Gurzău.	Să identifice ideea că autorul Povestei ceasului cu inimă pune faţă în faţă două lumi cu valori opuse/contrare: lumea eternă a basmelor şi lumea tehnologiei moderne. Să-i caute, pe baza scrierii, pe eroii celor două lumi opuse: pe unul din „ştrumpfii cu inimă de aur” care îşi arată solidaritatea cu oamenii săraci (pe el l-a îngrijit ceasornicarul) şi pe altul din „ştrumpfii cu inimă de oţel” care era de partea bogaţilor (pe el îl repara un alt ceasornicar). Să-şi exprime adeziunea/reprobarea faţă de una sau faţă de cealaltă lume. Să-şi prezinte punctul de vedere după ascultarea părerilor celorlalţi parteneri. Să caracterizeze personajele (pe ceasornicar, pe rege), să identifice virtuţile şi slăbiciunile lor. Să prezinte avantajele şi dezavantajele universului basmelor. (De ex.: în cadrul activităţilor în grup). Să identifice şi să exerseze în scris şi oral asemănările şi deosebirile dintre rezumat (scurtă prezentare) şi povestirea mai pe larg. Să iniţieze un dialog despre relaţia dintre om şi timp. Să sesizeze raportul oamenilor din trecut şi în prezent cu timpul. Să participe la concursul de cunoaşterea cuvintelor legate de diverse tipuri de ceasuri. Să participe la dialoguri despre petrecerea raţională a timpului. Să redacteze un caiet de program, o invitaţie cu marcarea datelor (asistat de profesor). Să-şi scrie impresiile într-un jurnal. Să ştie să folosească elementele datării.	Cultură şi civilizaţie românească: calendarul popular, „calendarul agrar” (cântecul ciocârliei, cântatul cocoşului). Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: epoci şi date istorice; măsurarea timpului; Înainte de Hristos, după Hristos (î.H., d.H.); calendare: Calendarul Julian/Iulian, Calendarul Gregorian. Cunoştinţe despre natură: anotimpuri; meteorologie. Abilităţi tehnice, mod de viaţă, abilităţi practice: sărbători în familie; ordinea zilei, orarul; mersul trenurilor/autobuzelor. Cunoştinţe despre natură: continente –anotimpuri–zone de timp/fus orar, măsurarea timpului; echinocţiu. Limba şi literatura maghiară: zicale şi proverbe; citate; opere legate de ideea trecerii în nefiinţă; cuvinte onomatopeice (tic-tac), jocuri cu rime. Etică: relaţia dintre generaţii; saluturi potrivite diferitelor etape ale zilei. Artă dramatică şi dans: jocuri cu situaţii; semne verbale şi nonverbale. Matematică: numere arabe, măsurarea timpului.

Noţiuni–cheie/ noţiuni

Î.H.(Înainte de Hristos/Cristos), d. H.(După Hristos/Cristos), Calendarul Iulian, Calendarul Gregorian, calendarul bisericesc, cifre romane, calendarul agrar, măsurarea timpului, record olimpic, date personale (ziua, luna, anul naşterii).

Rezultate scontate la sfârşitul ciclului de doi ani de studiu

Elevul să se străduiască să pronunţe corect sunetele specifice (ă, î). Să-şi formuleze ideile pe scurt în funcţie de situaţiile de comunicare. Să fie capabil să comunice echilibrat ideile sale şi să folosească corect limbajul gesturilor. Să fie atent la limbajul corporal al partenerului de dialog, mimica lui, intonaţia lui, şi să folosească corect, la rândul său, aceleaşi componente pentru înţelegerea corectă a conversaţiilor. Să fie capabil să citească şi să formuleze texte tipărite sau texte online, de dimensiuni mai reduse, redactate într-un stil mai simplu. (de ex.: povestiri scurte, descrieri, caracterizări, SMS, e-mail). Să cunoască metodele fundamentale ale culegerii materialelor, ale luării notiţelor, ale redactării schemei, ale tehnoredactării computerizate. Să facă eforturi să aplice conştient normele ortografice învăţate. Să fie capabil să folosească sinonimele şi antonimele. Să identifice semnificaţiile operelor literare legate de o anumită temă, şi să înţeleagă, asistat de profesor, esenţa unor texte nonliterare mai simple. Să fie capabil să folosească în mod corespunzător dicţionarele explicative şi bilingve. Să cunoască 2–3 pilde biblice, legende, povestiri şi 8–10 poezii. Să cunoască şi să interpreteze corect noţiunile legate de textele studiate, conform particularităţilor de vârstă. Să fie capabil să facă diferenţa dintre operele epice şi operele lirice. Să fie capabil să identifice unităţile principale ideatice/logice şi afective ale poeziilor studiate, iar în operele epice să sesizeze elementele structurale mai importante şi să fie capabil să caracterizeze personajele. Să fie capabil să-şi formuleze păreri proprii legate de temele uzuale (de conversaţie). Să aibă curiozitatea să caute lucruri interesante în biblioteci sau pe internet. Să participe la jocuri de situaţii, în scene dramatizate. Să fie capabil să redea, conform textului original, una-două poezii lirice şi două-trei fragmente de proză, legate de temele studiate.

Clasele 7–8
Una dintre principalele scopuri instructiv educative ale studierii disciplinei Limba şi literatura română la clasele 7-8 în şcolile bilingve de naţionalitete română este dezvoltarea în continuare a aptitudinilor de comunicare orală și în scris a elevilor, formarea viziunii lor asupra literaturii, dezvoltarea simțului etic și estetic, lărgirea orizontului lor literar, formarea personalității lor complexe.

Elevul în această fază are deja anumite deprinderi de articulare mai corectă, de folosire mai adecvată a mijloacelor de fonetică a frazei și a textului (accent, intonație). Abordează situațiile și partenerii de comunicare mult mai natural și mai destins, folosind o mare varietate de tehnici de vorbire. Ajunge să-și armonizeze conștient și cu mare abilitate mijloacele de comunicare verbală și non-verbală. Reușește de acum să integreze în deprinderile sale de învățare acele metode pe care nu le folosea decât cu ajutorul profesorului. Astfel, funcționează în mod mult mai independent la colectarea de materiale, la selectarea și prepararea lor; la întocmirea unor planuri de lucrare sau la luarea de notițe. Câștigă o mai mare rutină la folosirea bibliotecii și a internetului, la studierea documentelor imprimate (pe suport hârtie) sau on-line, la redactarea de texte și la respectarea regulilor ortografice. Pe parcurs,elevul învață în acești ani o serie de noțiuni și de genuri literare noi și pătrunde pas cu pas în adâncul înțelesului profund al operelor. Încearcă să descifreze sensul operelor, textelor citite, fiind atent la elementele de stil sau la rolul unor figuri de stil frecvent utilizate.

Ajungând la această perioadă elevul a învățat deja o serie de povești, legende, ilustrații biblice, narațiuni și versuri lirice din literatura română (inclusiv cea a românilor din Ungaria), din literatura maghiară și universală (opere clasice și moderne), dar în clasele 7-8 va cunoaște noi genuri lirice și epice, ca de exemplu doina, pastelul, oda, elegia, snoava, nuvela, romanul. Din cauza vocabularului său mai restrâns în limba română, el va cunoaște tipurile de romane și operele din genul dramatic numai în anii de liceu. În clasele 7-8 va achiziționa "cunoștințe de zile mari" legate de anumite domenii ca: aventuri din copilărie; virtuţi şi slăbiciuni umane; relații umane; trăirile legate de dragoste şi de natură; omul și peisajul; crezul poetic. Va ajunge să înțeleagă și mai bine rolul literaturii în viața omului, să realizeze ce satisfacții emoționale și spirituale aduce descifrarea mesajului unor opere nemuritoare și ce șanse ne oferă operele artistice de a trăi o viață de calitate.

Limba română

Unitate tematică/ obiective cadru	Aptitudini de vorbire, de înțelegere și de formulare a textelor orale	Total 30 ore
Cunoștințe anterioare	Articulare potrivită, utilizarea corectă a propozițiilor, a mijloacelor fonetice din text. Adaptare la situația dată și la partenerul de vorbire.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Lărgirea în continuare a vocabularului, folosirea terminologiei (de specialitate) de la alte materii. Dezvoltarea în continuare a aptitudinilor de polemizare. Folosirea modului convenabil de comunicare în vederea atingerii scopului propus. Pregătire pentru participare la viața publică a școlii.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Folosirea și mai armonizată a semnelor verbale și non-verbale. Necesitatea folosirii corecte a meta-comunicației (de ex.contactul vizual). Polemizare civilizată prin ascultarea părerii altora și prin autocontrol. Prezentarea rezumatului unor lecturi filmate, formarea propriei sale păreri. Lărgirea cercului de parteneri în polemizare (acasă, la școală, în cercul de prieteni). Cunoașterea unor genuri mai frecvente de comunicare mass'media. Compunerea unei scurte referate proprii, redactarea unei felicitări legate de o ocazie (de ex.ziua cadrelor didactice). Folosirea activă a unui vocabular potrivit.

Cultură și civilizație românească: scurtă prezentare; participare la discuții, anunțarea în câteva cuvinte a programului la un spectacol pentru copii; un scurt interviu cu bunicul. Cânt şi muzică: cadența și ritmul vorbirii. Cultură vizuală: legătura dintre text și imagine; specificul mass-media.

Noțiuni–cheie/ noţiuni

Părere proprie, polemică, argumente, discuții, scurt referat, felicitare, mass-media, genuri ale presei.

Unitate tematică/ obiective cadru		Citire, înțelegerea textului		Total 30 ore
Cunoștințe anterioare		Utilizarea unor tehnici a unor strategii deja asimilate de înțelegere a textului.Citire comprehensivă cu voce tare și în gând. Autocorectarea (conform vârstei).
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice		Îmbogățirea arsenalului de modalități și tehnici de prelucrare a textului și folosirea lui în practică. Dezvoltarea deprinderii de a identifica esențialul, de a arăta legătura dintre cauză și efect. Dezvoltarea unor deprinderi de folosire responsabilă a surselor de informație pe suport hârtie și a celor electronice.
Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare			Puncte de legătură
O cunoaștere din ce în ce mai practică a diferitelor modalități de prelucrare a textului, cunoașterea și exersarea unor forme și tehnici noi de citire. Descoperirea armoniei dintre lectură și ilustrații. Citirea și înțelegerea afectivă a diferitelor tipuri de texte folosind o melodie din ce în ce mai cizelată a frazei și un ritm din ce în ce mai avântat. O înțelegere din ce în ce mai aprofundată și mai originală a multiplelor sensuri ale textului literar. Înțelegerea și rezumatul informațiilor din textul de cunoștințe generale (de ex.:constatarea temei, sesizarea esenţialului, stabilirea legăturilor de cauză și efect.). Folosirea unor dicționare pe suport hârtie sau electronice.			Cultură vizuală: interpretarea textului și a ilustrațiilor textului, a figurilor, imaginilor, ilustrațiilor. Informatică:procedee de investigare.
Noțiuni–cheie/ noțiuni	Tratarea datelor, prelucrarea textului, ilustrații, benzi desenate.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Scriere, compunere	Total 30 ore
Cunoștințe anterioare	Cunoștințe de bază privind colectarea de date și redactarea unor compuneri.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Dezvoltarea în continuare a deprinderilor de alcătuire a unor texte (pe cale tradițională sau electronică). Dezvoltarea deprinderii de scriere, sau scriere creativă. Dezvoltarea deprinderilor de sinteză; întărirea capacității de a sesiza esențialul. Deprinderi de întocmire a unor schițe în mod individual. Însușirea mai multor tehnici de a lua notițe. Dezvoltarea competențelor de limbă prin exerciții de traducere. Dezvoltarea aptitudinii de utilizare conștientă a surselor din mass-media.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Dezvoltarea unui mod de scriere citeț, prin respectarea regulilor ortografice și ortoepice în conformitate cu categoria de vârstă a elevilor. Cunoașterea și întocmirea unor tipuri de texte tradiționale și moderne; utilizarea și exersarea folosirii diferitelor forme de texte pe suport hârtie sau electronice. Încercări de a lua notițe în mod individual, scoțând esențialul din prelegerea ținută de profesor (scoaterea în evidență a cuvintelor și propozițiilor cheie). Familiarizarea cu deontologia profesională a indicării surselor, a luării de notițe și a citatelor (refuzul plagiatului). Familiarizarea cu specificul câtorva genuri de presă scrisă; exerciții de compunere a unor texte (știre, interviu). Autobiografie clasică și de tip american (pe suport hârtie, sau online ), (curriculum vitae, CV). Genuri de texte pe internet: bloguri, comentarii. Traducerea unui (fragment de) text cunoscut din română în maghiară folosind dicționarul.

Etică: cod „etic” legat de scriere, forme de comunicare. Informatică: programe de redactare de texte. Cultură vizuală: cunoștințe de tipografie.

Noțiuni-cheie/ noțiuni

Autobiografie, blog, comentariu, notiţe.

Unitate tematică/ Obiective cadru	Ortografia		Total 30 ore
Cunoștințe anterioare	Aplicarea practică a regulilor ortografice învățate.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Însușirea a noi reguli de ortografie și exersarea lor. Dezvoltarea aptitudinilor de scriere.
Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare		Puncte de legătură
Ortografie în baza exemplelor de mai jos (când scriem împreună și când separat ?);aplicarea în practică a cunoștințelor: iar/i–ar; ia/i–a; sa/s–a; sau/s–au; nu are/n–are; naș/n–aș; la/l–a; cea/ce–a; altădată/altă dată; neam/ne–am; laș/l–aș; noi/n–oi; lor/l–or; într–o/într–un; voi/v–oi; va/v–a; nai/n–ai; mai/m–ai. Scrierea unor cuvinte mozaic: CEC, UNESCO. Numeralul ordinal: (a V–a, a 7–a, al XII–lea).Ortografia cuvintelor compuse; modul de notare a dialogului ( liniuța ); aplicarea practică corectă a semnelor de punctuație.Sintaxa și punctuația.		Informatica: programe de control al ortografiei. Cultură vizuală: cunoștințe de tipografie.

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Semne de punctuație, semne diacritice (virgula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamației, două puncte, liniuța.).

Unitate tematică/ Obiective cadru	Structura și semnificația limbii	Total 24 ore
Cunoștințe anterioare	Cunoștințe de bază de fonetică, morfologie, sintaxă,semantică și textologie. Felurile de propoziție după modalitatea lor.
Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice	Lărgirea și adâncirea cunoștințelor legate de diferitele nivele ale limbii. Cunoașterea altor tipuri de propoziție și exerciții de folosire a lor.

Cunoştinţe/cerinţe de dezvoltare

Puncte de legătură

Exercițiile creative legate de unitățile lingvistice mai mici sau mai mari, de ex. formarea de cuvinte în mod distractiv. Obţinerea deprinderilor privind folosirea propozițiilor enunţiative, exclamative, imperative, optative, interogative. Exerciții de modificare a propoziției în funcție de situația și intenția comunicării. Rolul propoziției, construcţiei, structura ei, felurile propozițiilor. Mulţime de propoziţii.Rolul propoziției de structurare a textului. Felul propozițiilor după structură: Propoziţii simple–monomembre, binembre: completă (propoziție simplă, propoziție dezvoltată), incompletă (propoziţie simplă, compusă). Propoziţii compuse–neorganice, organice: subordonate și coordonate. Înțelegerea rolului părților principale ale propoziției și a raporturilor lor în propoziţie. Tipurile de sintagme și normele lor de ortografie. (ex.binecuvântat, tic–tac, instructiv–educativ, americano–vest–german, de–a baba–oarba...).

Limba și literatura maghiară: formarea cuvintelor. Cultură vizuală: forme vizuale de comunicare.

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Felurile propoziției, propoziţia simplă, compusă, bimembră, monomembră, completă, incompletă, dezvoltată, propoziția subordonată și coordonată, structura cuvântului, cuvinte compuse.