În perspectiva promovării instruirii centrată pe competenţe se reconfigurează şi principiile didacticii, care înglobează:
Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor ;
Principiul intuiţiei;
Principiul îmbinării teoriei cu practica;
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţămînt;
Principiul tratării individuale a elevilor;
Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei;
Principiul învăţării prin acţiune (dimensiunea acţională în învăţare);
Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale;
Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei cognitive;
Principiul abordării logice şi psihologice în învăţare.
Formare de competențe reclamă o nouă viziune asupra procesului de învățămînt cu referință la Fluxul de intrare (agenții implicați în procesul de învățămînt, resursele), procesul de predare-învățare-evaluare și Fluxul de ieșire- produsul activității
Formare de competențe reclamă o nouă viziune asupra procesului de învățămînt cu referință la Fluxul de intrare (agenții implicați în procesul de învățămînt, resursele), procesul de predare-învățare-evaluare și Fluxul de ieșire- produsul activității
Competența este o țintă a formării, un obiectiv și un rezultat așteptat sau un produs al învățării
Modelul conceptual-metodologic al managementului competențelor este funcțional, sistemic, deschis, integrativ cu valoare praxiologică evidentă și cu tentă de paradigmă (ne dezicem de vechile tipare ale instruirii)
Modelul conceptual-metodologic al managementului competențelor este funcțional, sistemic, deschis, integrativ cu valoare praxiologică evidentă și cu tentă de paradigmă (ne dezicem de vechile tipare ale instruirii)
Performanţele elevilor liceeni la Limba şi literatura română
Performanţele elevilor liceeni la Limba şi literatura română
Performanţele elevilor liceeni la Matematică
Performanţele elevilor liceeni la Matematică
Performanţele elevilor la Limba străină
Performanţele elevilor la Limba străină
Performanţele elevilor-liceeni în ultimii 5 ani, LT „M. Viteazul”
Performanţele elevilor-liceeni în ultimii 5 ani, LT „M. Viteazul”
Reuşita elevilor din Liceul Teoretic „M. Viteazul”, 2010-2014
Reuşita elevilor din Liceul Teoretic „M. Viteazul”, 2010-2014
Reușita elevilor din LT „M. Viteazul”,anul şcolar 2013-2014
Reușita elevilor din LT „M. Viteazul”,anul şcolar 2013-2014
Randamentul academic la paralela claselor a V-a
Randamentul academic la paralela claselor a V-a
Randamentul academic la paralela claselor a VII-a, Liceul Teoretic „M. Viteazul”,anul şcolar 2010-2014
Randamentul academic la paralela claselor a VII-a, Liceul Teoretic „M. Viteazul”,anul şcolar 2010-2014
Randamentul academic al claselor liceale, Liceul Teoretic „M. Viteazul”, în ultimii 5 ani
Analiza comparativă a mediilor şcolare (învăţămînt gimnazial/liceal) în ultimii 5 ani
Analiza comparativă a mediilor şcolare (învăţămînt gimnazial/liceal) în ultimii 5 ani
1. Prin analiza literaturii de specialitate, a investigaţiilor savanţilor specialişti, precum Ş.Iosifescu, S. Cristea, O.Hofman, V.Gh. Cojocaru, D. Patraşcu, Victoria Cojocaru ş.a s-au adus argumente că în condiţiile de implementare a curriculumului şcolar bazat pe formarea de competenţe, a conceptului de calitate în educaţie, managementul bazat pe competenţe devine factorul crucial în valorificarea capacităţii instituţionale şi valorizarea individuală, aplicarea căreia la nivel de unitate şcolară asigura realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale prestabilite,mobilizînd în acest scop toate resursele umane şi nonumane în vederea realizării lor.
1. Prin analiza literaturii de specialitate, a investigaţiilor savanţilor specialişti, precum Ş.Iosifescu, S. Cristea, O.Hofman, V.Gh. Cojocaru, D. Patraşcu, Victoria Cojocaru ş.a s-au adus argumente că în condiţiile de implementare a curriculumului şcolar bazat pe formarea de competenţe, a conceptului de calitate în educaţie, managementul bazat pe competenţe devine factorul crucial în valorificarea capacităţii instituţionale şi valorizarea individuală, aplicarea căreia la nivel de unitate şcolară asigura realizarea obiectivelor şi standardelor educaţionale prestabilite,mobilizînd în acest scop toate resursele umane şi nonumane în vederea realizării lor.
2. Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa proprie am adus în lumină diverse definiţii ale competenţei şi a caracteristicilor, tipologiei sale, identificînd delimitările conceptual între competenţă şi performanţă, calitate, elucidînd plenar importanţa aestora la nivel individual, de grup şi organizaţional.
3. Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea.
3. Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea.
4. Analiza surselor teoretice şi a practicilor educaţionale ne-a permis să scoatem în evidenţă Modelul conceptual al managementului bazat pe competenţe, care este unul funcţional, sistemic, deschis, integrativ cu mare pondere praxiologică.
5. Studiul de caz prezentat cu privire la formarea competenţei de comunicare confirmă complexitatea şi integritatea acţiunilor didactice şi manageriale în procesul de formare a competenţelor, nevoia unor eforturi profesionale conjugate, susţinute din partea profesorilor şi a conducerii instituţiei educaţionale.
Este nevoie de recomandări pentru cadrele didactice la disciplinele școlare prind metodologia de formare a competențelor, de literatură de specialitate în domeniul vizat.
Este nevoie de recomandări pentru cadrele didactice la disciplinele școlare prind metodologia de formare a competențelor, de literatură de specialitate în domeniul vizat.
2. Centrele de formare continuă trebuie să-și restructureze conținuturile activității de formare în sensul pregătirii cadrelor diactice în aspect conceptual, metodologic, tehnologic de formare a competențelor la elevi.
3. Este nevoie de o generalizare a experienței în domeniul vizat și propagare a acesteia de către organele abilitate.
Răspunzînd nevoii de dezvoltare a competenţelor şi propunînd un învăţămînt centrat pe competent, nu pe conţinuturi, oferta educaţională a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” este astfel concepută ,încît asigură un model educaţional armonios şi pragmatic orientat spre crearea generaţiilor de elevi la un nivel înalt de cunoştinţe, competente si aptitudini.
Răspunzînd nevoii de dezvoltare a competenţelor şi propunînd un învăţămînt centrat pe competent, nu pe conţinuturi, oferta educaţională a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” este astfel concepută ,încît asigură un model educaţional armonios şi pragmatic orientat spre crearea generaţiilor de elevi la un nivel înalt de cunoştinţe, competente si aptitudini.
Proiectarea conţinuturilor se face în funcţie de obiectivele şi competenţele promovate de curriculum-ul specific fiecărei discipline scolare.
S- au avit în vedere prioritătile şi nevoile educaţionale şi de dezvoltare personală a grupurilor ţintă, eficientizarea resurselor umane şi materiale ale liceului, flexibilitatea şi personalizarea conşinuturilor, valorizarea curiozităţii cognitive şi s-a definitivat cu consultarea beneficiarilor direcţi şi a părinţilor acestora pentru a răspunde unor factori-cheie.
Prin activităţile realizate urmează dezvoltarea unor aptitudini şi competenţe precum: comunicare, lucrul în echipă, autocunoaştere, autoevaluare permanenta, soluţionarea operativa a problemelor aparute.
Nimeni nu poate spune, cu certitudine, că un demers este mai bun, în valoarea absolută, decît altul. Putem spune, însă, pe de altă parte, cu certitudine, că un demers este sau nu adecvat contextului sau situațiilor concrete avute în vedere. De aceea, opțiunea pentru o modalitate sau alta de proiectare sau chiar crearea unui nou ”tipic” de proiectare trebuie făcută în cunoștință de cauză și justificat de particularitățile situației concrete în care se găsește unitatea școlară.
Nimeni nu poate spune, cu certitudine, că un demers este mai bun, în valoarea absolută, decît altul. Putem spune, însă, pe de altă parte, cu certitudine, că un demers este sau nu adecvat contextului sau situațiilor concrete avute în vedere. De aceea, opțiunea pentru o modalitate sau alta de proiectare sau chiar crearea unui nou ”tipic” de proiectare trebuie făcută în cunoștință de cauză și justificat de particularitățile situației concrete în care se găsește unitatea școlară.
Avînd în vedere că sistemul de învățămînt a fost și încă este centralizat, formularea explicită a misiunii fiecărei școli nu a fost considerată necesară: era suficientă cunoașterea misiunii generale a sistemului, fiind chiar descurajate diferențele. Dar, se pare, că procesul de descentralizare a fost și a rămas inevitabil și, ca urmare, fiecare școală trebuie să satisfacă, pe lîngă nevoile generale de educație specificate în norme, regulamente și statute, și nevoi specifice legate de situația concretă a comunității în care funcționează.
Aceste două evoluții impun ca fiecare școală să-și definească o personalitate proprie, determinată de locul ei în comunitate, de valorile exprimate și de oferta educațională, care să fie exprimată în misiune. Misiunea este foarte importantă deoarece ea trebuie să orienteze comportamentul de zi cu zi al elevilor, părinților și cadrelor didactice. Dacă nu ne comportăm așa cum spunem că trebuie să ne comportăm, misiunea ăși pierde orice valoare de ”chintesență” a strategiei de dezvoltare. De exemplu, dacă considerăm că afirmația: ” fiecare din elevii noștri poate fi un geniu, dacă putem identifica talentul și găsi cheia pentru a-l elibera” poate fi parte a misiunii, aceasta presupune printre altele:
Aceste două evoluții impun ca fiecare școală să-și definească o personalitate proprie, determinată de locul ei în comunitate, de valorile exprimate și de oferta educațională, care să fie exprimată în misiune. Misiunea este foarte importantă deoarece ea trebuie să orienteze comportamentul de zi cu zi al elevilor, părinților și cadrelor didactice. Dacă nu ne comportăm așa cum spunem că trebuie să ne comportăm, misiunea ăși pierde orice valoare de ”chintesență” a strategiei de dezvoltare. De exemplu, dacă considerăm că afirmația: ” fiecare din elevii noștri poate fi un geniu, dacă putem identifica talentul și găsi cheia pentru a-l elibera” poate fi parte a misiunii, aceasta presupune printre altele:
Să respectăm fiecare elev în parte, în orice împrejurare, oricît de modeste ar fi rezultatele școlare la un moment dat;
Să diversificăm oferta școlară astfel încît fiecare elev să găsească ceva util și plăcut de făcut;
Să utilizăm, la clasă, metode active, care asigură un climat pozitiv și implicarea elevilor în propria dezvoltare;
Să nu facem ierarhii și clasamente ale elevilor, să nu comparăm elevii între ei ci doar pe fiecare cu sine însuși, succesul școlar fiind definit drept progres în atingerea obiectivelor de educație.
Reamintim, aici, faptul că nu poate fi vorba de un proiect atunci cînd ne referim la funcționarea școlii. Pentru raționalizarea funcționării școlii utilizăm alte instrumente de management cum ar fi planurile manageriale, fișele de post etc.
Reamintim, aici, faptul că nu poate fi vorba de un proiect atunci cînd ne referim la funcționarea școlii. Pentru raționalizarea funcționării școlii utilizăm alte instrumente de management cum ar fi planurile manageriale, fișele de post etc.
De exemplu: respectarea programelor școlare, notarea ritmică, încheierea situațiilor școlare la sfîrșit de semestru, respectarea orarului școlii țin de funcționarea școlii și nu urmăresc să schimbe ceva, ci dimpotrivă, au ca principiu stabilitatea activității
Dacă, însă, dorim să introducem noi discipline în c.d.ș., să obținem surse de finanțare extrabugetare, să formăm cadrele didactice din școală pentru utilizarea unor metode noi de predare, să implicăm mai mult părinții în realizarea activităților extrașcolare, atunci putem vorbi de proiect și de ținte strategice.
Ne-am propus petru mari opțiuni posibile privind abordările strategice:
Opțiunea curriculară: țintele strategice fiind atinse prin disciplinele de studiu și prin activitatea la clasă.
Opțiunea financiară și a dotărilor materiale: țintele strategice sunt atinse prin procurarea de resurse financiare și prin dotări materiale suplimentare.
Opțiunea investiției în resursă umană: țintele strategice sunt atinse prin angajarea de profesori calificați, prin formarea adecvată a personalului existent, prin motivarea suplimentară a personalului etc.
Opțiunea relațiilor comunitare: țintele strategice sunt atinse prin extinderea și diversificarea relațiilor din cadrul comunității.
Am ales și trei exemple de scopuri strategice și vom vedea cum pot fi ele realizate pe baza opțiunilor respective.
Exemplul 1: Crearea în școală a unui climat de siguranță fizică și psihică.
Exemplul 2: Dezvoltarea la elevi a competențelor sociale și de comunicare în societatea modernă.
Exemplul 3:Dezvoltare unui parteneriat privilegiat cu instiuții din comunitate, cu părinții.
Este evident, din exemplele date mai sus, că:
Este evident, din exemplele date mai sus, că:
Anumite ținte pot fi realizate, cu predilecție, apelînd la anumite opțiuni strategice;
Cele patru opțiuni strategice sunt complementare și pentru o dezvoltare corespunzătoare se poate realiza numai combinîndu-le;
Și doar anumite programe și activități concrete pot contribui la atingerea multor ținte strategice.
Dar la fel de adevărată este și insuficența resurselor și a competențelor existente.
Ca urmare, de multe ori suntem puși în situația să optăm pentru anumite direcții privilegiate de acțiuni, în funcție de resursele existente și de eficiența estimată a acțiunilor subsumate unei anumite opțiuni. De exemplu, putem considera că, în școala noastră, este mai eficient să investim în pregătirea profesorilor decît să achiziționăm calculatoare, diferită tehnică suplimentară… (avînd în vedere că putem forma 10 cadre didactice timp de o săptămînă cu banii necesari cumpărării unui calculator și că nu avem profesor de informatică în școală).
În intervalul prevazut de PDS avem în vedere concentrarea eforturilor pentru o pregătire generală bună a elevilor , cunoştinţe aprofunde la toate disciplinele şcolare, competenţe necesare inserţiei sociale şi deprinderi de muncă intelectuală pentru a putea învăţa pe tot parcursul vieţii. Întreaga activitate va fi organizată de aşa manieră încît să se creeze în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” un mediu educaţional profesionist, adaptat la standarde instrucţionale şi morale înalte,Codului etic.
În intervalul prevazut de PDS avem în vedere concentrarea eforturilor pentru o pregătire generală bună a elevilor , cunoştinţe aprofunde la toate disciplinele şcolare, competenţe necesare inserţiei sociale şi deprinderi de muncă intelectuală pentru a putea învăţa pe tot parcursul vieţii. Întreaga activitate va fi organizată de aşa manieră încît să se creeze în Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” un mediu educaţional profesionist, adaptat la standarde instrucţionale şi morale înalte,Codului etic.
Consider că, în acest fel, toate cadrele didactice, întregul personal didactic auxiliar şi nedidactic au posibilitatea să-şi pună în valoare creativitatea pentru calitate şi în acelaşi timp să dea dovadă de responsabilitate, construind şi realizînd activităţile specifice propuse, adaptate domeniului căruia îi aparţin. Planurile de muncă ale comisiilor metodice,tuturor structurilor din institutie, vor reflecta in Planul operational anual ,(respectiv si in cele curente )prin activităţi concrete_ obiectivele Programului de dezvoltare a Liceului pentru anii 2016-2020.
