Raport privind starea factorilor de mediu



Yüklə 4,18 Mb.
səhifə32/32
tarix01.01.2018
ölçüsü4,18 Mb.
#36748
1   ...   24   25   26   27   28   29   30   31   32

Radioactivitatea apelor
SSRM Bucureşti efectuează analize de radioactivitate pentru probe de apă de suprafaţă prelevate din Lacul Colentina şi pentru probe de apă de adâncime, dintr-un foraj de pe platforma de la Afumaţi.

Prelevarea probelor se efectuerază cu frecvenţă zilnică. Probele prelevate sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Probele cumulate lunar sunt transmise spre analiză gama spectrometrică.

Mediile lunare ale acestor analize sunt prezentate în Tabelele 8.6.3.4 şi 8.6.3.5 respectiv, în figurile 8.6.3.7şi 8.6.3.8
Tabel 8.6.3.4. Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).


Luna

Media lunară

Maxima lunară

ianuarie

161,0

249,7

februarie

149,6

196,0

martie

153,8

402,8

aprilie

150,9

416,6

mai

145,1

205,1

iunie

145,6

236,0

iulie

148,0

252,3

august

145,4

252,3

septembrie

190,1

317,0

octombrie

203,9

269,4

noiembrie

197,7

241,8

decembrie

171,1

193,5

figura 8.6.3.7



Tabel 8.6.3.5 Apă potabilă (foraj adâncime Afumaţi), activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).




Luna

Media lunară

Maxima lunară

ianuarie

128,9

152,4

februarie

101,9

115,1

martie

114,6

169,5

aprilie

132,9

175,4

mai

110,9

134,1

iunie




<110,9

iulie

123,9

123,9

august

164,5

179,0

septembrie




<176,6

octombrie

162,0

164,3

noiembrie

189,0

238,0

decembrie







figura 8.6.3.8





Valorile activităţilor specifice beta globale ale probelor de apă brută şi apă potabilă s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale.

Radioactivitatea solului
Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10 cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric.

Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masă uscată (m.u.).

Tabelul 8.6.3.6 şi figura nr. 8.6.3.9 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol necultivat recoltate la SSRM Bucureşti în anul 2010. Valorile au fost obţinute prin medierea valorilor săptămânale din anul 2009.

Tabel 8.6.3.6 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).

(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)


Luna

Media lunară

Maxima lunară

ianuarie

-

-

februarie

-

-

martie

-

-

aprilie

343,3

375,0

mai

387,7

437,9

iunie

512,1

555,3

iulie

306,8

439,2

august

336,6

374,6

septembrie

352,4

422,5

octombrie

351,7

452,1

noiembrie

-

-

decembrie

-

-

figura nr. 8.6.3.9




Valoarea maximă anuală a activităţii specifice beta globale a probelor de sol necultivat în anul 2008 a fost înregistrată în luna octombrie şi a fost de 443,3 Bq/kg.
Radioactivitatea vegetaţiei

Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate saptămânal, masurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Perioada de prelevare a probelor de vegetaţie spontană este aprilie – octombrie 2010. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masa verde (m.v.).

Valorile prezentate în tabelul 8.6.3.7 şi figura nr. 8.6.3.10 au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2010.

Tabel 8.6.3.7.Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).

(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)


Luna

Media lunară

Maxima lunară

ianuarie

-

-

februarie

-

-

martie

-

-

aprilie

289,1

441,2

mai

166,7

218,9

iunie

205,7

246,3

iulie

236,3

285,5

august

264,3

353,7

septembrie

131,8

131,8

octombrie

237,6

376,7

noiembrie

-

-

decembrie

-

-

figura nr. 8.6.3.10


În luna iunie se prelevează o proba de vegetaţie spontană de pe suprafaţa de 1 m2, care se analizează gama spectrometric la ANPM.

Rezultatele analizelor arată că valorile obţinute în cursul anului 2010 pentru toţi factorii de mediu se încadrează în limitele normale de variaţie.



8.7 Poluarea fonică şi sănătatea
Nocivitatea zgomotului depinde de intensitatea lui, de durata de expunere şi de particularităţile individuale ale persoanelor expuse. Zgomotele foarte puternice pot provoca leziuni temporare sau definitive ale urechii interne şi pot compromite total auzul. În industrie, însă, zgomotul exercită de obicei o acţiune cronică şi provoacă reducerea auzului în mod progresiv şi chiar invaliditate profesională.

Interferenţa zgomotului cu comunicarea poate duce la un număr mare de probleme ca şi: dificultăţi ale auzului, lipsa de concentrare, nesiguranţa, lipsa de încredere proprie, frustrare, neîntelegere, scăderea capacităţii de muncă, agresiune, probleme în relaţiile dintre oameni, reacţii comportamentele legate de problemele de stres.



Probleme ale urechii interne pot fii cauzate de către zgomote puternice. Energia evenimentului sonor produs este foarte mare şi de multe ori de scurtă durată. Mai pot fii cauzate de expunerea la zgomot în perioade de timp mai lungi. Aceste cazuri apar la locurile de muncă, în zonele din jurul aeroporturilor şi a autostrăzilor. Nivelul de zgomot nu este foarte mare dar este de lungă durată. Celule senzoriale de tip par (sensory hair cells) din urechea internă sunt cele mai vulnerabile şi sunt primele care se rănesc la expunerea la zgomot.

Este bine stiut că ascultarea de muzică la volum mare sau experimentarea unui zgomot puternic lângă ureche poate duce la perioada temporară de slăbire a auzului. În acest caz este necesar câteva ore până la o săptămână de linişte pentru recuperare.



Dereglările cronice ale somnului pot contribui la:
– boli cardiovasculare
– nevroze
– frică
– agresivitate
Zgomotul poate crea dificultăţi în procesul de învăţare, în special în cadrul şcolilor, unde este necesar un nivel foarte scăzut al zgomotului.

Zgomotul generat de traficul aerian sau terestru reprezintă sursa cheie pentru această stare de iritabilitate. Expunerea continuă la zgomot poate duce al dereglări cronice ale sistemului psihologic – în special la creşteri ale producerii hormonilor ce cauzează stresul. Aceşti hormoni ai stresului (adrenalina şi noradrenalina) duc la creşterea colesterolului în sânge.

Dovezile arată că zgomotul mai puternic de 80 dB(A) duce la scăderea comportamentului normal şi la creşterea celui agresiv.

În anul 2010 Comisia Tehnică Regională la care Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov este parte, a verificat Planul de acţiune al Căilor Ferate tronson Bucureşti N – Chitila, inclusiv staţia Bucureşti Nord şi a considerat că au fost atinse criteriile cerute de legislaţie.

În acelaşi an au fost programate datele consfătuirilor publice în vederea realizării Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România pe tronsoanele de drum afectate (amplasate in zone locuite).

În judeţul Ilfov unităţile productive industriale sunt amplasate în general în afara localităţilor sau concentrate de-a lungul şoselei de centură a Bucureştiului.

Din analiza „Rapoartelor de încercare” cu privire la zgomot, realizate de agenţii economici, în conformitate cu capitolul Monitorizare din Autorizaţia de mediu se constată un nivel al zgomotului la limita incintelor cuprins între 45-56 dB (A), limita admisibilă pentru zona industrială fiind de 65 dB (A).

Sunt şi excepţii unde poziţionarea zonei industriale este pe o parte a unui drum naţional, iar pe cealaltă parte sunt locuinţe. În aceste cazuri, s-a constatat faptul că nu se poate asigura limita admisibilă pentru zona de locuit, respectiv 50 dB (A) ziua şi 40dB (A) noaptea. Relevante în cadrul judeţului Ilfov sunt platformele industriale existente, de care s-au apropiat foarte mult complexele rezidenţiale.

Nivelul de zgomot la limita incintei industriale se impune a fi mai mic decât cel prevăzut în standard şi luarea unor măsuri speciale pentru reducere.

Zgomotul persistent, peste limitele admisibile 50dB (A) pe timp de zi şi 40 dB(A) pe timp de noapte la care este expusă populaţia din zonele urbane aglomerate şi din apropierea unor activităţi industriale – economice, afectează starea de sănătate biologică şi psihică. Sursele poteţiale pot fi: transporturi tereste, şantiere de construcţii civile şi industriale, transportul aerian, căi ferate, activităţi de petrecere a timpului liber - discoteci, jocuri mecanice etc.

Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile pe teritoriul judeţului enumerăm:

- punerea în aplicare a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot;

- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit;

- evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot;

- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante;

- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului.

În anul 2010 nu s-au înregistrat efecte ale poluării fonice asupra stării de sănătate a populaţiei din regiunea Bucureşti Ilfov.

APM Ilfov nu deţine laborator şi nici aparatură specifică pentru determinări ale nivelului de zgomot în diverse locaţii: incintă industrială, piaţă, spaţii comerciale, instituţii de sănătate şi educaţie, parcuri şi zone de recreere, trafic sau zone de locuit.



În urma efectuării acţiunilor de control şi inspecţie de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, a fost verificat modul de respectare a prevederilor autorizaţiilor de mediu privind obligaţia asigurării măsurătorilor de zgomot, impunându-se măsuri de raportare a acestora la autoritatea de mediu emitentă. Nu s-au constatat situaţii deosebite care să impună sancţionarea contravenţională.
8.10 Tendinţe


  • utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a materialelor fonoabsorbante pentru construcţiile industriale

  • izolarea zonelor ce produc zgomot de zonele liniştite, ale unei incinte industriale

  • urbanizarea pe baza unor planuri şi programe supuse evaluării de mediu

  • inventarierea zonelor cu valori ale zgomotului ridicat

  • promovarea investiţiilor în funcţie de hărţile de zgomot


CUPRINS

CAPITOLUL I PROFIL DE REGIUNE 3
1.1 Date geografice şi climatice 3

CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI 5

2.1 Emisii de poluanţi atmosferici 5

2.2 Calitatea aerului 13.

2.3 Poluarea aerului – efecte locale 23

2.4 Poluări accidentale.Accidente majore de mediu 26

2.5 Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România . 26

2.6 Tendinţe 27

CAPITOLUL III APA (DULCE) 30
3.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri 30

3.2 Apele de suprafaţă 34

3.3 Calitatea apei dulci 36

3.3.1 Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri .38

3.3.2 Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor 39

3.4 Apele subterane .40

3.5 Apa potabilă şi apa de îmbăiere 41.

3.6 Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate 47

3.7 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice 62

3.8 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. 62

3.9 Presiuni asupra stării de calitate a apelor din România 63

3.10Tendinţe 68

CAPITOLUL IV UTILIZAREA TERENURILOR 70

4.1 Solul 70

4.1.1 Repartiţia pe clase de folosinţă 71

4.1.2 Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor 72

4.1.3 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România 73

4.1.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor 75

4.1.5 Managementul siturilor contaminate 77

4.1.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. 79

4.2 Starea pădurilor. Evoluţia suprafeţelor ocupate de păduri.

Păduri regenerate şi reîmpăduriri 79

4.3 Tendinţe 83

CAPITOLUL V PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA 84
5.1 Biodiversitatea României 84

5.1.1 Stare 84

5.1.2 Impact .88

5.2 Presiuni antropice asupra exercitate biodiversităţii 89

5.2.1 Creşterea acoperirii terenurilor 90

5.2.2 Creşterea populaţiei 93

5.2.3 Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor 93

5.3 Ariile naturale protejate 94

5.4 Mediul marin şi costier 98

5.5 Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier 98

5.6 Tendinţe 98
CAPITOLUL VI MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 99
6.1 Consumul şi mediul înconjurător 99

6.2 Resursele materiale şi deşeurile .. 100

6.3 Gestionarea deşeurilor 101

6.4 Impact (caracterizare) 128

6.5 Presiuni 130

6.6 Tipuri de deşeuri 131

6.6.1 Deşeuri municipale 131

6.6.2 Deşeuri industriale 136

6.6.3 Deseuri generate de activitati medicale 138

6.6.4Fluxuri de deşeuri 142

6.6.5 Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor 177

6.7 Planificare (răspuns) 182

6.7.1 Directiva cadru privind deşeurile 182

6.8 Perspective 187

6.8.1 Strategia naţională privind deşeurile 187
CAPITOLUL VII SCHIMBĂRILE CLIMATICE 196
7.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE

privind schimbările climatice 196

7.2 Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES 197

7.3 Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România 202

7.3.1 Creşteri ale temperaturilor 202

7.3.2 Modificări ale modulelor de precipitaţii 203

7.3.3 Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor

naturale legate de vreme 204

7.4 Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice 205

7.5 Tendinţe 206
CAPITOLUL VIII MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 209
8.1 Poluarea aerului şi sănătatea 209

8.2 Efectele apei poluate asupra stării de sănătate 212 8.3 Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei 215

8.4 Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu 217

8.5 Mediul şi sănătatea – perspective 246

8.6 Radioactivitatea mediului 247

8.7 Poluarea fonică şi sănătatea 260

8.8 Tendinţe 261
Precizăm că acest document s-a realizat cu informaţiile furnizate de către următoarele instituţii:

  • Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov,

  • Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti

  • Administraţia Bazinală de Apă - ARGEŞ – VEDEA , Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov - Bucureşti

  • Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

  • Direcţia Silvică Bucureşti

  • Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, Comisariatul municipiului Bucureşti

  • Direcţia Regională de Statistică a munipiului Bucureşti

  • Administraţia Naţională de Meteorologie

  • ARPM Bucureşti compartimentele monitorizare, arii protejate, deşeuri şi substanţe chimice, sol şi subsol, schimbări climatice

  • APM ILFOV – compartimentele - calitatea aerului, monitorizare, arii protejate, deşeuri şi substanţe chimice, sol şi subsol




Yüklə 4,18 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   24   25   26   27   28   29   30   31   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin