Raport privind starea factorilor de mediu



Yüklə 4,18 Mb.
səhifə2/32
tarix01.01.2018
ölçüsü4,18 Mb.
#36748
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   32





2.2. Calitatea aerului

2.2.1. Dioxidul de azot şi oxizii de azot


Tabel 2.2.1.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de azot în anul 2010


Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(μg/mc)


Numar depăşiri ale VL orare

Obs.

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

NO2- 1h

8124

65

4




Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

NO2- 1h

6472

50

24




Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

NO2- 1h

6489

21

0




Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

NO2- 1h

7232

36

0




Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

NO2- 1h

6697

8

0




Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

NO2- 1h

6464

20

0




Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

NO2- 1h

6426

28

0




Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

NO2- 1h

6654

35

45



Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-2010


Pentru acest poluant a fost necesară alcătuirea Programului Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului (s-a depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de mai mult de 18 ori în anii 2007 şi 2008, situaţia continuând apoi şi în anii 2009 şi 2010, după aprobarea programului).

Depăşirea pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, iar în anii 2005, 2006 şi 2007 valorile nu au mai depăşit acest prag. În anii 2008 şi 2009 s-a înregistrat din nou câte o depăşire a pragului de alertă, iar în anul 2010 nu a mai fost înregistrată depăşirea acestui prag. Valorile medii anuale au scăzut foarte mult în anii 2009 şi 2010 comparativ cu anii anteriori. Totuşi, valorile medii anuale depăşesc valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu , datorită traficului rutier.

În ceea ce priveşte oxizii de azot (NOx), concentraţia medie anuală înregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti a fost de 9 μg/mc, sub valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei(30 μg/mc).




2.2.2. Dioxidul de sulf

Tabel 2.2.2.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de dioxid de sulf în anul 2010




Municipiul Bucureşti

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (μg/mc)

Număr depăşiri VL

Obs.

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

SO2- 1h

3140

4.3

0




Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

SO2- 1h

5804

9.1

0




Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

SO2- 1h

5678

2.9

0




Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

SO2- 1h

4455

6.3

0




Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

SO2- 1h

4951

3.8

0




Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

SO2- 1h

2730

5.3

0




Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

SO2- 1h

8184

15.2

0




Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

SO2- 1h

6903

13.8

0




Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

SO2- 24 h

3140

4.3

0




Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

SO2- 24h

5804

9.1

0




Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

SO2- 24h

5678

2.9

0




Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

Industrială

SO2- 24 h

4455

6.3

0




Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

SO2- 24h

4951

3.8

0




Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

SO2- 24h

2730

5.3

0




Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

SO2- 24h

8184

15.2

0




Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

SO2- 24h

6903

13.8

0



Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate încadrându-se în anul 2010 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125 μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.

Pentru dioxidul de sulf, în anul 2010 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

Media anuală a concentraţiilor de SO2 înregistrată la staţia de fond regional de la Baloteşti nu a depăşit valoarea limită pentru protecţia ecosistemelor (20 μg/mc)




2.2.3. Pulberi în suspensie


Pulberile monitorizate, conform cerinţelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 şi PM 2.5, adică particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, întrucât pot intra foarte adânc în sistemul respirator şi cauza sau acutiza boli pulmonare.
Tabel 2.2.3.1 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM10 în anul 2010


Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(μg/mc)


Număr depăşiri VL

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

PM10

224

41

57

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

PM10

323

42

87

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

PM10

251

36

48

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

Industrială

PM10

329

38

70

Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

PM10

307

24

25

Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

PM10

284

34

46

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

PM10

335

35

52

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

PM10

338

31

38

Figura 2.2.3.1- Evoluţia mediilor anuale de PM10 în perioada 2005-2010


Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului. Şi în anul 2010 concentraţia medie anuală a depăşit Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 μg/mc) însă doar la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, staţii de trafic.

Faţă de anii anteriori, se observă o scădere a concentraţiilor medii anuale de pulberi, însă nu suficient, înregistrându-se încă mai mult de 35 de zile cu depăşiri la aproape toate staţiile de monitorizare


În ceea ce priveşte pulberile PM 2.5, situaţia statistică este prezentată în tabelul următor:
Tabel 2.2.3.2 Situaţia statistică a concentraţiilor de Pulberi PM 2.5 în anul 2010


Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(μg/mc)


Număr depăşiri VL +MT

Obs.

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

PM2,5

297

20

0




Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

Industrială

PM2,5

320

27

0




Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

PM10

333

24

0




Concentraţia medie anuală de PM 2,5 nu a depăşit Valoarea limită anuală plus marja de toleranta (30 μg/mc) la niciuna din cele 3 staţii în care se monitorizează PM 2,5.


2.2.4. Metale grele


Tabel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2010


Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(μg/mc)


Număr depăşiri VL

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

Pb- medie anuală

169

0.10399

0

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

Pb- medie anuală

160

0.12804

0

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

Pb- medie anuală

128

0.18445

0

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

Pb- medie anuală

180

0.09166

0

Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

Pb- medie anuală

111

0.09623

0

Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

Pb- medie anuală

93

0.12787

0

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

Pb- medie anuală

119

0.11638

0

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

Pb- medie anuală

163

0.11894

0

În anul 2010 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (0.5 µg/m3).


Tabel 2.2.4.2 – Măsurătorile de cadmiu din anul 2010




Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(ng/m3)


Număr depăşiri VL

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

Cd- medie anuală

117

4.97

0

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

Cd- medie anuală

100

4.74

0

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

Cd- medie anuală

89

3.97

0

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

Cd- medie anuală

90

2.93

0

Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

Cd- medie anuală

44

4.35

0

Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

Cd- medie anuală

70

4.24

0

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

Cd- medie anuală

78

3.86

0

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

Cd- medie anuală

78

4.73

0

Pentru acest poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă anuale (5 ng/mc) la niciuna dintre staţiile de monitorizare, însă la aproape toate staţiile s-a depăşit pragul superior de evaluare. În consecinţă, deşi nu este nevoie de întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului pentru acest poluant, este necesară o atenţie sporită, obligativitatea continuării programului de monitorizare şi întocmirea unui program de mentinere a calităţii aerului, sub valorile limită.




2.2.5. Monoxidul de carbon


Tabel 2.2.5.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de monoxid de carbon în anul 2010

Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(mg/mc)


Număr zile cu depăşire a VL

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

CO

7834

0.54

0

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

CO

6902

0.59

0

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

CO

5324

0.34

0

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

CO

8060

0.7

0

Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

CO

6453

0.77

0

Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

CO

7167

0.51

0

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

CO

7874

0.32

0

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

CO

7397

0.6

0

În anul 2010 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.


2.2.6. Benzenul


Tabel 2.2.6.1- Situaţia statistică a concentraţiilor de benzen în anul 2010

Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(μg/mc)


Număr zile cu depăşire a VL

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

Benzen- medie anuală

78

2.2

0

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

Benzen- medie anuală

256

2.6

0

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

Benzen- medie anuală

232

3.2

0

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

Benzen- medie anuală

210

2.3

0

Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

Benzen- medie anuală

239

1.7

0

Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

Benzen- medie anuală

87

2.1

0

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

Benzen- medie anuală

207

2.5

0

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

Benzen- medie anuală

159

4.7

0

În anul 2010 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită anuale pentru benzen (5 μg/mc). Trebuie menţionat că sistemul de monitorizare a benzenului a funcţionat la unele staţii doar o mică perioadă de timp, iar setul de date existent nu este suficient pentru a permite o evaluare corectă a calităţii aerului pe anul 2010 în ceea ce priveşte concentraţiile de benzen.




2.2.7. Amoniac


Nu se efectuează măsurători ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti. În Municipiul Bucureşti nu există surse importante care să emită amoniac.


2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)


Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă  intensă din a doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon  la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru  sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice.

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;

- utilizarea solvenţilor organici.

Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare




Judeţ

Oraş

Staţia

Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

(μg/mc)


Număr zile depăşire valoare ţintă

Bucureşti

Buc

Cercul Militar

Trafic

O3- medie 8 h

8201

24.7

0

Bucureşti

Buc

Mihai Bravu

Trafic

O3- medie 8 h

6030

46.9

1

Bucureşti

Buc

Titan

Industrială

O3- medie 8 h

6902

36.1

0

Bucureşti

Buc

Drumul Taberei

industrială

O3- medie 8 h

7089

26.5

1

Bucureşti

Buc

Baloteşti

Fond regional

O3- medie 8 h

6079

56.5

5

Bucureşti

Buc

Măgurele

Fond suburban

O3- medie 8 h

6722

19.7

0

Bucureşti

Buc

Lacul Morii

Fond urban

O3- medie 8 h

8174

43.2

0

Bucureşti

Buc

Berceni

Industrială

O3- medie 8 h

7261

24.7

0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). Deasemenea nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire într-un an calendaristic, conform OM 592/2002. În anul 2010 nu a fost depăşit nici pragul de informare (180 µg/m3 ), valoarea maximă înregistrată fiind de 174,3 µg/m3, la staţia Baloteşti.

Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-2010

Pentru acest poluant s-a înregistrat o creştere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţi.



2.2.9. Evoluţia calităţii aerului


În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost înregistrate depăşiri în ceea ce priveste pulberile în suspensie (PM10) şi dioxidul de azot. Media anuală de PM 10 a fost depăşită la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, staţii de trafic. Deşi mediile anuale sunt în scădere, datorită implementării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, în anul 2010 s-a depăşit valoarea limită zilnică de mai mult de 35 ori în anul calendaristic la aproape toate staţiile de monitorizare . Calitatea aerului este în îmbunătăţire faţă de anul 2009 în ceea ce priveşte poluarea cu PM10, concentraţiile scăzând ca amplitudine (rezultând implicit scăderea mediilor anuale) dar rămânând multe valori peste valoarea limită.

Concentraţiile de dioxid de azot (atât medii anuale cât şi medii orare) sunt mai mici decât cele din anii anteriori. Mediile anuale depăşesc valorile limită doar la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu, datorită traficului rutier

Ca şi în anul 2009, în anul 2010 nu au fost înregistrate depăşiri la monoxid de carbon, iar la ozon, numărul de zile de depăşire a valorii ţintă este sub cel permis de Ordinul nr. 592/2002.

Dioxidul de sulf şi Plumbul au , ca şi în anii anteriori, valori ale concentraţiilor mult sub valorile limită.


Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti
APM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de gestionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordin de Prefect şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti, Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, Termoelectrica–SEB, Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM 10, CO

• Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie

• Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină)

• Surse PM 10- trafic, construcţii,industrie

Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant.

Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Programul de gestionare a calităţii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.2008.

APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementarea sau monitorizarea unor măsuri nominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program. Întrucât la finalul anului 2009 s-a constatat că se depăşesc în continuare valorile limită , în special pentru pulberi, Programul a intrat în etapa de revizuire, revizuire finalizată în anul 2010 prin aprobrarea programului revizuit (HCGMB nr. 234/2010). Trebuie însă să menţionăm că depăşirile înregistrate în anul 2009 şi 2010 sunt datorate neimplementării corespunzătoare de către autorităţile publice locale a măsurilor ce le revin şi mai puţin a faptului că PIGCA nu ar conţine măsurile care să conducă la conformarea cu valorile limită.


Principalele obiective pe care dorim să le realizăm în cadrul programului integrat sunt:

1. Reducerea poluării produsă de traficul auto prin încurajarea transportului în comun şi reducerea numărului de autovehicule. Dorim creşterea numărului de străzi cu banda 1 alocată doar transportului în comun. În acest mod autovehiculele RATB ar ajunge mai rapid la destinaţie, cetăţenii ar opta treptat pentru acest mijloc de transport şi nu s-ar mai deplasa la serviciu cu maşina personală. În consecinţă se va reduce fluxul de autovehicule şi emisiile poluante.

2.Salubrizarea corespunzătoare a străzilor. Salubrizarea ar trebui să se facă prin spălarea carosabilului cu jet puternic de apă şi/sau mecanizat prin aspirarea prafului de la marginea străzii. Această măsură nu poate fi implementată cu succes dacă banda 1 nu este eliberată de autovehiculele staţionate neregulamentar. Totuşi, la revizuirea programului, s-a propus o măsură suplimentară care se referă la dotarea operatorilor de salubritate cu mijloace tehnice de aspirare pe sub autovehicule.

3. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi. Deşi există o prevedere legislativă în acest sens, care stipulează că autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, suprafeţele totale de spaţii verzi scad datorită retrocedărilor. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi s-ar putea realiza prin demararea proiectului privind centura verde a Bucureştiului, proiect intens mediatizat în anumite perioade de timp de către PMB dar care a rămas tot în stadiul de proiect, fără soluţii de realizare şi fără finanţare.

Conform cerinţelor UE, PIGCA trebuie să conţină toate măsurile necesare pentru conformarea cu directivele UE de calitate a aerului şi încadrarea în valorile limită. În cazul declanşării procedurii de Infringement pentru nerespectarea Directivelor de calitate a aerului, cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG 243/2000 aprobată de Legea 655/2001 (legea protecţiei atmosferei) şi HG 543/2004 pentru elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pot fi traşi la răspundere.
2.3 Poluarea aerului – efecte locale
Poluarea aerului în regiunea 8 are un caracter specific datorită, în primul rând, amplasării si traficului din Municipiul Bucureşti, iar judeţul Ilfov preluând prin dispersie şi emisiile de aici, existenţa unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse.


Yüklə 4,18 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin