Raportul de analiză

Se poate sesiza că aprecierilor justiţiabililor care au fost parte în proces, cu privire la comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe acoperă o arie largă de valenţe, însă în majoritatea cazurilor cei mai mulţi dintre respondenţi au oferit aprecieri pozitive. Astfel, justiţiabilii consideră că sunt în totalitate de acord cu faptul că judecătorii s-au comportat respectuos faţă de toată lumea (47,8%) şi au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia (34,8%). Aspectele cu care justiţiabilii declară că sunt parţial de acord fac referire la faptul că judecătorii s-au comportat de o manieră imparţială şi neutră (26,1%), au demonstrat că sunt profesionişti şi cunosc prevederile legale (30,4%), precum şi faptul că au redactat şi exprimat corect gramatical deciziile luate (26,1%). Justiţiabilii îşi exprimă dezacordul cu faptul că judecătorii au acordat atenţie diverselor puncte de vedere exprimate în proces (34,8%). Au fost şi aspecte cu referire la care justiţiabilii au oferit opinii diferite. Astfel, în ceea ce priveşte faptul că a fost uşor de înţeles ce a întrebat sau a spus judecătorii, o mare parte din justiţiabili declară că sunt total de acord cu această afirmaţie (26,1%) şi un număr egal de justiţiabili declară că sunt parţial de acord cu aceasta (26,1%). De asemenea, un alt aspect pentru care părerile au fost împărţite în mod egal este cel referitor la judecătorii cunoşteau bine dosarul, pentru care 21,7% au exprimat dezacord parţial şi 21,7% au exprimat dezacord total. De asemenea, cu referire la faptul că judecătorii au exprimat clar şi pe înţelesul tuturor deciziile luate 21,7% dintre respondenţi exprimă dezacord parţial, 21,7% consideră că sunt parţial de acord cu această afirmaţie şi, de asemenea, un procent egal de 21,7% consideră că sunt total de acord cu acest aspect.

În ceea ce privesc aprecierile referitoare la duratele de timp în general, răspunsurile justiţiabililor au fot următoarele:

Tabelul 3. Frecvenţa aprecierilor justiţiabililor referitoare la duratele de timp, în general (în procente %)

	Foarte mulţumit	Parţial mulţumit	Nemulţumit	Foarte nemulţumit	Nu am o opinie	Nici un răspuns
Durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată	17,4	21,7	17,4	21,7	4,3	17,4
Durata de timp dintre data înregistrării dosarului şi data pronunţării hotărârii	4,3	13	17,4	39,1	4,3	21,7
Durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor	13	26,1	21,7	13	0	26,1
Timpul alocat de instanţă pentru analizarea unui dosar	4,3	26,1	17,4	26,1	0	26,1

Cea mai mare parte a Justiţiabililor respondenţi au declarat că sunt parţial mulţumiţi de durata termenelor acordate cu ocazia amânărilor (26,1%) însă foarte nemulţumiţi de durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data pronunţării hotărârii (39,1%). Păreri împărţite au fost exprimate cu privire la timpul alocat pentru analizarea unui dosar şi cu privire la durata de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată, pentru fiecare dintre aceste aspecte cei mai mulţi dintre respondenţi declarând în procent egal de justiţiabili că sunt parţial mulţumiţi şi foarte nemulţumiţi în acelaşi timp (26,1% cu referire la primul aspect şi, respectiv, 21,7% pentru al doilea aspect menţionat).

În ceea ce privesc aprecierile referitoare la instanţe în general, răspunsurile justiţiabililor au fot următoarele:
Tabelul 4. Frecvenţa aprecierilor justiţiabililor referitoare la instanţe în general (în procente %)

	Acord total	Acord parţial	Dezacord parţial	Dezacord total	Nu am o opinie	Nici un răspuns
Dosarele sunt soluţionate cu celeritate (rapid)	4,3	34,8	17,4	26,1	0	17,4
Termenul pentru redactarea hotărârilor este respectat	4,3	21,7	21,7	34,8	4,3	13
Şedinţele de judecată încep la ora stabilită	43,5	13	17,4	13	13	13
Personalul instanţei este amabil şi dovedeşte profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale	34,8	30,4	8,7	8,7	0	17,4
Clădirea instanţei oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea tuturor activităţilor, este curată şi aspectuoasă	43,5	13	17,4	8,7	4,3	13

Din tabel reiese că majoritatea justiţiabililor care au răspuns la chestionar sunt complet de acord cu faptul că şedinţele de judecată încep la ora stabilită (43,5%), personalul instanţei este amabil şi dovedeşte profesionalism în exercitarea atribuţiilor sale (34,8%) şi clădirea instanţei oferă spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţilor, este curată şi aspectuoasă (43,5%). Cu referire la faptul că termenul pentru redactarea hotărârii este respectat, majoritatea justiţiabililor au exprimat dezacord total (34,8%) însă sunt parţial de acord cu faptul că dosarele sunt soluţionate cu celeritate (34,8%).

Celelalte aspecte vizate de chestionar pot fi observate în anexa nr. 2, evaluarea rezultatelor urmând a fi subiect de preocupare al managementului superior al Curţii în trimestrul I al acestui an.

În altă ordine de iedei, au fost supuse atenţiei întregului colectiv aspectele legate de nevoia de evaluare a activităţii instanţelor şi judecătorului, cât şi a nevoii de responsabilizare personală în legătură cu conduita profesională adoptată cu ocazia elaborării actului de justiţie.

În lansarea proiectelor de mai sus, o contribuţie calificată a adus-o şi psihologul instanţei, doamna Cristina Afilipoaie.

Se impune, totodată şi menţiunea că managementul curţii s-a distribuit sub dublu aspect: cu privire la activitatea propriei instanţe, cât şi cu privire la activitatea instanţelor din raza de competenţă a curţii, având în vedere dispoziţiile legale şi regulamentare care circumscriu sfera de atribuţii a persoanelor care ocupă funcţii de conducere la nivelul curţii de apel. În acest context, au fost declanşate şi stimulate proiecte similare, de evaluare a activităţii proprii, la nivelul tuturor tribunalelor, urmărindu-se modul de îndeplinire a indicatorilor de performanţă, inclusiv la instanţele din raza de competenţă a tribunalelor.

Prezenţa preşedintelui curţii a fost semnalată la Tribunalul Caraş-Severin, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Arad, în vederea evaluării modului de respectare a dispoziţiilor legale privind durata proceselor, concluziile fiind prelucrate la instanţele vizate.

Echipa managerială a Curţii de Apel Timişoara a fost implicată şi în alte proiecte, precum fundamentarea necesarului de resurse umane (aspect la care ne-am referit într-un capitol anterior), unificarea practicii judiciare, cadru în care au fost lansate modele de consemnare a practicii judiciare neunitare pentru fiecare complet de judecată al curţii, cat şi modele de semnalare a unor noi probleme de drept sau a unor soluţii inedite de jurisprudenţă, astfel că în prezent, fiecare judecător al curţii de apel îşi aduce contribuţia în acest segment de activitate, consemnările acestora reprezentând baza discuţiilor purtate de preşedinţii de secţii la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea unificării practicii judiciare. Ele reprezintă în acelaşi timp baza unui schimb de experienţă dintre instanţa noastră şi instanţele din raza noastră de activitate şi un argument de natură a influenţa alcătuirea şi derularea programelor de pregătire profesională descentralizată la toate instanţele.

Considerăm că asemenea rezultate pun în evidenţă calitatea personalului nostru şi justifică utilizarea în continuare a managementului de tip participativ.
3.13 Măsuri luate la nivelul Curţii de Apel privind creşterea gradului de transparenţă a funcţionării acesteia. Programe şi strategii de promovare a imaginii Curţii de Apel Timişoara

Alături de seria de măsuri manageriale interne, în cursul anului 2008, Curtea de Apel Timişoara a contribuit, alături de alte instanţe din ţară, prin know-how-ul disponibil la nivel local şi prin iniţiativele reuşite ale proiectelor curente şi anterioare, la elaborarea Proiectului de strategie de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii şi a sistemului judiciar din România, proiect finanţat de Banca Mondială.

În cadrul acestui proiect s-a luat şi decizia înfiinţării unor centre de presă, la nivelul curţilor de apel din ţară, decizia materializată în decembrie 2008, prin livrarea unor elemente de identitate vizuală şi de mobilier specific, alături de o serie de echipamente, care vor întregi efortul material şi financiar al Curţii de Apel Timişoara pentru echiparea Centrului de Presă, ce va funcţiona în zona publică de la Etajul II al clădirii. Mai sunt necesare 2 televizoare LCD, o multifuncţională (scanner, xerox, imprimantă) şi 3 calculatoare, fiind deja rezolvată problema abonamentului CATV şi a conexiunii la Internet a celor 3 calculatoare, pe o linie sigură, care un interferează cu cea a instanţei.

Existenţa acestui centru de presă în incinta curţii de apel va conduce cu siguranţă la ameliorarea relaţiei cu presa acreditată şi în mod cert va spori încrederea publicului în sistem, atât prin posibilitatea oferită pentru transmiterea unui volum mai mare de informaţii către public, mai rapid, în mod direct, dar şi a mesajului de deschidere, de transparenţă, câtă vreme centrul de presă va deveni practic, cel de-al doilea birou al jurnalistului. Petrecându-şi mai mult timp la sediul instanţei, există garanţii suplimentare că jurnalistul se va putea documenta mai bine, va economisi timp şi în acelaşi timp, îşi va mări propria doză de responsabilitate, cum la fel se va întâmpla şi cu persoanele aflate în incinta instanţei. De altfel, un exemplu elocvent în această privinţă este reprezentat de centrul de presă care s-a înfiinţat şi funcţionează la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În paralel, Curtea de Apel Timişoara a contribuit la editarea unui manual/ghid destinat purtătorilor de cuvânt de la instanţe şi parchete, sub egida INM şi a Asociaţiei „Alternative Sociale”din Iaşi, publicat la Editura Hamangiu în 2007, care a fost distribuit în cursul anului 2008 la toate instanţele şi unităţile de parchet din România.

Au continuat să fie distribuie broşuri/pliante cu informaţii minimale legate de conduita procesuală a justiţiabililor, care reprezintă un foarte bun ghid de informare a acestora cu privire la o serie de drepturi şi termene procesuale.

Totodată, în acelaşi context, la sfârşitul anului 2008 au fost recepţionate info-chioşcurile care sunt echipamente de comunicare de ultimă generaţie, destinate exclusiv publicului/justiţiabililor, care au astfel posibilitatea de obţine informaţii despre modul de organizare a instanţelor din Timişoara, locaţiile în care se află serviciile publice precum şi sălile de judecată, alături de alte informaţii utile legate de funcţionarea celor 3 instanţe care îşi au sediul în Palatul Dicasterial.

Nu au fost neglijate în 2008 nici „Zilele Porţilor Deschise”, manifestări care în cazul Curţii se desfăşoară de 2 ori pe an, la 1 iulie (Ziua Magistratului), respectiv 20 octombrie (Ziua Justiţiei civile Europene) - manifestările de acest tip datând încă din anul 1999, CAT fiind un promotor al acestor tipuri de activităţi, incluzându-se aici vizite ale unor grupuri de elevi şi studenţi la sediul instanţei, dublate de simularea unor procese, în care „actorii” au fost elevii înşişi, acest program fiind derulat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, fără întrerupere, tot din anul 1999.

După ce în anul 2007 a fost cooptată în acest program şi Asociaţia Română de Dezbatere şi Oratorie (ARDOR), cooperarea cu această organizaţie a continuat şi în anul 2008, sub forma unei dezbateri– concurs cu tema „Corupţia în sistemul judiciar; Cauze şi soluţii”.

În concret, în luna iunie a anului 2008, opt tineri timişoreni, elevi de liceu, organizaţi în 2 echipe au comentat şi dezbătut această temă într-un concurs de „debate”, în faţa judecătorilor şi jurnaliştilor, iar comisia de arbitraj a fost constituită din doamna Carmina Orza – judecător la Curtea de Apel Timişoara, domnul Adrian Adam – realizator emisiuni Analog TV şi domnul Marian Odangiu - director West City Radio Timişoara.

Jurnaliştii acreditaţi la Curtea de Apel Timişoara au fost prezenţi în număr foarte mare în Sala de Consiliu a curţii, atraşi fiind de tema propusă precum şi de maniera curajoasă şi inedită de abordare a subiectului, consecinţa imediată fiind mediatizarea intensă a evenimentului şi evident, Curtea de Apel a fost bine poziţionată în calitate de transmiţător de mesaje către opinia publică.

În cursul anului 2008 s-a menţinut expoziţia permanentă cu lucrări de grafică realizate în decursul anilor de elevii care au participat la simulările de procese, dar şi cu machetele realizate în cadrul celor două etape ale concursului de grafic-design din anul 2007, expoziţia permanentă regăsindu-se la etajul II al Palatului Dicasterial, în perimetrul rezervat publicului.

Alături de aceasta, anul 2008 a inclus Curtea de Apel Timişoara şi pe harta unor manifestări culturale importante. Astfel, Ambasada Franţei şi Centrul Cultural Francez din Timişoara, alături de Societatea Timişoara şi Baroul Timiş au organizat vernisajul expoziţiei fotografice itinerante intitulată „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului –Mărturiile lumii”, la sediul Curţii de Apel Timişoara din Palatul Dicasterial din Timişoara, manifestarea fiind dedicată aniversării a 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Au fost prezentate 36 de lucrări inedite realizate de foto-jurnalişti celebri precum James Natchwey, Alexandra Boulat şi John Stanmeyer, expoziţia de fotografii fiind vizitată de publicul larg în perioada 14 – 24 noiembrie 2008.

Tot în cadrul strategiei de promovare a imaginii Curţii de Apel Timişoara, trebuie menţionat că la data de 27 martie 2008, s-a desfăşurat la Bucureşti ediţia inaugurală a concursului „Faţada Anului 2007”, juriul fiind alcătuit de personalităţi din domeniul arhitecturii din România.

Palatul Dicasterial din Timişoara, care găzduieşte sediile Curţii de Apel, Tribunalului şi Judecătoriei Timişoara a fost nominalizat la Categoria „Construcţii reabilitate şi restaurate”, alături de alte clădiri – monumente istorice din România.

Potrivit organizatorilor, determinant pentru nominalizarea acestui edificiu a fost efortul conducerii Curţii de Apel Timişoara, care s-a concretizat prin grija pentru istoria şi pentru tradiţia Timişoarei, tradus şi prin schimbarea registrului de culoare al clădirii, integrat acum în ansamblul arhitectural reprezentat de Piaţa Unirii din Timişoara, prin renunţarea la tonurile apăsătoare de gri-cenuşiu şi includerea Palatului, prin coloritul şi restaurarea exteriorului clădirii, într-un ambient mult mai relaxat, prietenos şi mai viu, în deplină armonie cu restul edificiilor care alcătuiesc patrimoniul arhitectural al zonei Cetate din Timişoara.

Au fost continuate în cursul anului 2008 şi celelalte programe de promovare a imaginii instanţei, cu scopul de a determina creşterea gradului de încredere în actul de justiţie şi de educaţie juridică a comunităţii locale, printre care un studiu de cercetare sociologică, cu privire la gradul de percepere a calităţii actului de justiţie de către avocaţi/justiţiabili, organizaţii neguvernamentale şi presă. Nu în ultimul rând, rezultatele acestui sondaj de opinie este menit să servească conducătorilor de instanţe, pentru adoptarea, adaptarea şi modelarea tehnicilor de management a instanţelor, care să fie cele mai potrivite în raport cu mediul social particularizat.

Un studiu similar a fost realizat şi la nivelul organizaţiei, respectiv la nivelul judecătorilor Curţii de Apel Timişoara, pentru a se cunoaşte percepţia judecătorilor în legătură cu metodele şi tehnicile de management utilizate de conducerea executivă, rezultatele acestui sondaj fiind de asemenea oferite presei acreditate, tocmai pentru a creşte gradul de transparenţă.

În spaţul dezideratelor se include, în continuare, dorinţa de a exista o atitudine pro-activă de gestionare a relaţiei cu mass-media şi de eficientizare a activităţii de promovare a imaginii Curţii de Apel Timişoara şi apreciem că această atitudine „agresivă” se poate materializa prin comunicarea către opinia publică, în mod regulat (săptămânal) şi din oficiu, a unor informaţii legate de dosarele importante aflate pe rolul instanţei, şi care prezintă sau pot prezenta interes pentru opinia publică. Pentru aceasta este, însă, necesar să se creeze un mecanism eficace de informare în timp util a purtătorului de cuvânt, eventual de către preşedinţii de secţii ori de către grefierii – şefi de secţii, care să prezinte la sfârşitul fiecărei săptămâni o „ofertă” de cauze, potenţial interesante.

În viitor, acest tip de informaţii ar putea fi transmise opiniei publice zilnic, în cazul în care s-ar creat un web-site propriul al Curţii. Un astfel de site oferă avantaje în raport cu portalul oferit de Ministerul Justiţiei, în sensul că design-ul şi manevrabilitatea/accesibilitatea informaţiilor de pe site ar fi exclusiv atributul Curţii, existând posibilitatea diseminării unei cantităţi mai mari şi mai variate de informaţii, într-o formă mai atractivă şi mai accesibilă pentru public, ceea ce ar putea determina teoretic un aflux mai mare de „vizitatori”, cu evidente implicaţii pozitive în sporirea gradului de transparenţă şi asociat, de încredere cu privire la actul de justiţie.

În sfârşit, apreciem că nu este de neglijat nici posibilitatea de întocmire a unei hărţi reprezentând interiorul Palatului Dicasterial, cu modul de repartizare a sălilor de judecată şi a celorlalte oficii/servicii destinate publicului, pe etaje şi pe instanţe, similară cu cea inclusă în info-chioşcuri, care va contribui în mod indubitabil la orientarea, uşurarea şi fluidizarea/optimizarea accesului justiţiabililor la sălile de judecată, precum şi la celelalte sectoare.
3.14. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsuri de remediere a acestora
Alăturat vulnerabilităţilor menţionate în prezentul capitol, legate de necesitatea elaborării unui modul statistic în aplicaţia Ecris, evaluarea rezultatelor procesului de pregătire şi perfecţionare profesională la nivel descentralizat, nevoia unificării practicii judiciare, identificăm următoarele neajunsuri:

- insuficienta abordare şi analiză a indicatorilor bazaţi pe evaluarea internă a calităţii şi a serviciului, prin prisma calităţii hotărârilor motivate, context în care considerăm că, alăturat argumentelor furnizate în strategia de reformă se impune luarea în consideraţie şi a argumentelor furnizate de jurisprudenţa CEDO, cu referire directă la cauza Albina împotriva României, în care s-au făcut referiri legate de calitatea motivării hotărârilor judecătoreşti, subliniindu-se insuficienta lor motivare. În raport cu aceste argumente, credem că poate fi lansat, la nivelul tuturor secţiilor şi instanţelor, un proiect de autoevaluare a calităţii redactărilor, sens în care, se impune lansarea unui chestionar după modelul utilizat în proiectul pilot, consemnat în raportul Wittrup, cu urmărirea parametrilor indicaţi în Ghidul privind modul de desfăşurare a activităţilor de inspecţie judiciară elaborat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii;

- insuficienta abordare a problemelor privind justiţia pentru minori, motiv pentru care, la nivelul secţiei penale şi a instanţelor din raza noastră de competenţă, nu se poate trage concluzia că s-a reuşit elaborarea unor strategii de politici penale, similare celor din statele europene, în care efectele măsurilor derulate în cadrul justiţiei privind minorii, sunt extrem de relevante, fiind de natură a face obiect de analiză şi inspiraţie pentru declanşarea unor politici noi în domeniul justiţiei pentru majori. În acest context ne propunem încheierea unui protocol cu Penitenciarul Timişoara şi Centrul de reeducare Buziaş, estimând, în egală măsură, activitatea serviciilor de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, care funcţionează pe lângă cele trei tribunale. Separarea obiectivelor instanţelor noastre de obiectivele urmărite de serviciile menţionate, este de natură a împiedica implementarea unor politici în materie penală şi cu referire specială la minori;

- insuficienta preocupare pentru readucerea în discuţie a dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară şi a Codurilor deontologice.

- insuficienta preocupare pentru consolidarea unei jurisprudenţe unitare la nivelul instanţelor din raza curţii de apel, precum şi la Curtea de Apel Timişoara

Asemenea neajunsuri vor fi eliminate din activitatea noastră în cursul anului 2009, ca urmare a finalizării proiectelor iniţiate în cursul anului trecut.

CAPITOLUL 4
GESTIONAREA RESURSELOR
4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2008
4.1.1. Situaţia judecătorilor
Cât priveşte structura posturilor de judecător, Curtea de Apel Timişoara are în schema de personal un număr total de 302 posturi de judecători, dintre care la 31 decembrie 2008 erau ocupate un număr de 282 posturi şi figurau vacante 22 de posturi.

Dintre acestea au fost vacante 2 posturi la Curtea de Apel Timişoara (unul ocupându-se cu 1 ianuarie 2009), 2 posturi la tribunale, 18 posturi la judecătorii.

La posturile de judecător se adaugă 14 posturi de asistenţi judiciari, aferente tribunalelor din raza de activitate a Curţii de Apel, care sunt ocupate în totalitate.

In cursul anului 2008 au avut loc mai multe transformări în această structură a numărului de judecători:

- au fost înaintate 24 de cereri de eliberare din funcţie prin pensionare, din care 19 judecători au fost eliberaţi efectiv în cursul anului 2008, un judecător urmând a fi eliberat cu 15 ianuarie 2009, iar ceilalţi patru judecători au solicitat eliberarea din funcţie începând cu 1 ianuarie 2009, decretele de eliberare fiind în curs de semnare,

- un judecător în funcţie a decedat,

- un judecător a fost suspendat din funcţie urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale,

- au fost delegaţi 2 judecători la penitenciarele din Arad şi Timişoara,

- un post ocupat de judecător de la Tribunalul Arad a fost transformat în post de preşedinte de secţie pentru secţia cou înfiinţată – Secţia de contencios administrativ şi conflicte de muncă şi asigurări sociale,

- au fost numiţi în funcţie , urmare a concursului de admitere în magistratură 6 judecători : 1 post la Ineu, 2 posturi la Judecătoria Reşiţa, un post la Judecătoria Chişineu Criş, 2 posturi la Judecătoria Moldova Nouă,

- un procuror a fost numit judecător la Tribunalul Caraş Severin,

- au fost numiţi judecători stagiari : la Judecătoria Lugoj – 1, la Judecătoria Caransebeş – 2, la Judecătoria Bozovici – 1,

- un judecător de la Judecătoria Timişoara a fost detaşat la Şcoala Naţională de Grefieri pe o perioadă de trei ani,

- doi judecători, unul de la Judecătoria Oradea şi unul de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, au fost detaşaţi la Judecătoria Timişoara,

- un judecător de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost transferat la Tribunalul Timiş,

- doi judecători din cadrul Curţii de Apel Suceava au fost transferaţi la Curtea de Apel Timişoara,

- un judecător de la Judecătoria Lugoj a fost transferat la Judecătoria Timişoara,

- un judecător de la Sighetul Marmaţiei a fost transferat la Judecătoria Reşiţa,

- un judecător de la Judecătoria Timişoara a fost transferat la Tribunalul Militar Timişoara,

- un judecător de la Judecătoria Sannicolaul Mare a fost transferat la Judecătoria Gurahonţ,

- un judecător de la Judecătoria Gurahonţ a fost transferat la Judecătoria Constanţa

- un judecător de la Judecătoria Arad a fost transferat la Tribunalul Arad,

- iar începând cu 1 ianuarie 2009 au fost aprobate o serie de transferuri după cum urmează:

- un judecător de la Judecătoria Timişoara a fost transferat la Judecătoria Arad,

- un judecator de la Judecătoria Sânnicolaul Mare a fost transferat la Judecătoria Deta,

- un judecător de la Judecătoria Deta a fost transferat la Judecătoria Timişoara,

- un judecător de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost transferat la Judecătoria Timişoara,

- un judecător de la Judecătoria Caransebeş a fost transferat la Judecătoria Timişoara,

- un judecător de la Tribunalul Caraş Severin a fost transferat la Tribunalul Timiş.

- 3 judecători au fost numiţi în funcţia de preşedinte de secţie.

In anul 2008 au fost ocupate o parte din funcţiile de conducere vacante, în urma celor două concursuri organizate de CSM ocupându-se funcţiile de preşedinte la Judecătoria Deta, Judecătoria Chişineu Criş, Judecătoria Ineu, Judecătoria Caransebeş, Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, vicepreşedinte la Judecătoria Timişoara

Funcţiile de conducere vacante au fost ocupate prin delegare.

O situaţie aparte o prezintă Judecătoria Lugoj, unde atât funcţia de preşedinte, cât şi funcţia de vicepreşedinte sunt vacante şi niciunul dintre judecătorii instanţei nu doreşte să accepte exercitarea, chiar prin delegare, a funcţiei de conducere.

In prezent sunt ocupate prin delegare 7 funcţii de conducere:

- vicepreşedinte la Judecătoria Caransebeş,

- preşedinte la Judecătoria Moldova Nouă,

- preşedinte la Judecătoria Reşiţa,

- vicepreşedinte la Judecătoria Reşiţa,

- preşedinte la Judecătoria Bozovici,

- preşedinte la Judecătoria Lugoj,

- vicepreşedinte la Judecătoria Lugoj.

Sub aspectul ocupării posturilor de judecători, o situaţie deosebită o prezintă Judecătoria Lugoj, unde în prezent din 12 posturi ocupate doar 6 erau ocupate la finele anului, unul dintre judecători fiind delegat la penitenciarul de Maximă Siguranţă Timişoara.

De asemenea, la Judecătoria Moldova Nouă, preşedintele instanţei, este detaşat de la Judecătoria Timişoara.