Sfintele evanghelii

6. Iar Pilat auzind de Galileea, a întrebat, au Galileean este omul?

7. Și înţelegând că din ţinutul lui Irod este, l-a trimis pe el la Irod, fiind și el în Ierusalim într-acele zile.¹¹⁵⁸

8. Iar Irod văzând pe Iisus, s-a bucurat foarte; că dorea de multă vreme să-l vadă pe el, pentru că auzea multe de el; și nădăjduia să vadă vreun semn făcându-se de el.¹¹⁵⁹

9. Și l-a întrebat pe el cu cuvinte multe; iar el nimic nu i-a răspuns lui.

10. Și stăteau Arhiereii și Cărturarii cu dinadinsul pârându-l pe el.

11. Iar Irod împreună cu ostaşii săi batjocorindu-l și râzându-și de el, l-a îmbrăcat într-un veşmânt lu­minat, si l-a trimis iarăşi la Pilat.

12. Și s-au făcut prieteni Pilat și Irod în aceiaşi zi unul cu altul; că mai înainte erau învrăjbiţi între dânşii.

13. Iar Pilat chemând pe Arhie­rei și pe boieri și pe norod,

14. A zis către ei: mi-aţi adus pe omul acesta, ca pe cela ce răzvrăteşte norodul; și iată, eu înaintea voastră întrebându-l, nici o vină n-am aflat în omul acesta de care-l pârâţi pe el; ¹¹⁶⁰

15. Ci nici Irod, că v-am trimis pe voi la ei; și iată, nici un lucru vrednic de moarte (nu) este făcut de dânsul.

16. Deci cercetându-l, îl voi slobozi.

17. Și nevoie avea să le slobozească lor la praznic un vinovat.¹¹⁶¹

18. Și a strigat toată mulţimea, zicând: ia-l pe acesta și ne slobozeşte nouă pe Varava;

19. Care pentru o zarvă oarecare și ucidere ce se făcuse în cetate, era aruncat în temniţă.

20. Și iarăşi Pilat a grăit către ei, vrând să slobozească pe Iisus.

21. Iar ei strigau zicând: răstigneşte-l, răstigneşte-l pe el.

22. Iar el a treia oară a zis că­tre ei: dar ce rău a făcut acesta? Nici o vină de moarte n-am aflat întru el; deci certându-l pe el, îl voi slobozi.

23. Iar ei stau cu glasuri mari, cerându-l pe el să se răstignească. Și se întăreau glasurile lor și ale Arhiereilor.¹¹⁶²

24. Deci Pilat a judecat să se facă cererea lor.

25. Și a slobozit lor pe cel arun­cat în temniţă pentru zarva și uci­derea, pe care îl cereau ei; iar pe Iisus l-a dat după voia lor.

26. Și când îl duceau pe el, prin­zând pe un Simon, Chirinean, ce venea din ţarină, au pus pe el cru­cea, ca să o ducă după Iisus.¹¹⁶³

27. Și mergea după el mulţime multă de norod și de muieri, care plângeau și se tânguiau pentru dân­sul.

28. Și întorcându-se către ele Iisus, a zis: fiicele Ierusalimului, nu mă plângeţi pe mine, ci pe voi vă plângeţi și pe fiii voştri.

29. Că iată vin zile, în care vor zice, fericite sunt cele sterpe și pântecele care n-au născut, și ţâţele care n-au aplecat.

30. Atunci vor începe a zice mun­ţilor: cădeţi peste noi; și dealurilor: acoperiţi-ne pe noi.¹¹⁶⁴

31. Că de fac acestea în lemnul cel verde, dar în cel uscat ce va fi?¹¹⁶⁵

32. Și duceau împreună cu el, și alţi doi făcători de rele, să-i piardă.¹¹⁶⁶

33. Și dacă au venit la locul ce se cheamă ai Căpăţânei, acolo l-au răstignii pe el, și pe făcătorii de rele, unul dea-dreapta și altui dea-stânga.¹¹⁶⁷

34. Iar Iisus zicea: Părinte, iartă-le lor; că nu ştiu ce fac. Și îm­părţind hainele lui, au aruncat sorţi.¹¹⁶⁸

35. Și stătea norodul de privea. Și îşi băteau joc de dânsul și boierii împreună cu dânşii, zicând: pe alţii a mântuit; mântuiască-se și pe sine, de este acesta, Hristosul, alesul lui Dumnezeu.¹¹⁶⁹

36. Și îşi făceau râs de dânsul și ostaşii, apropiindu-se, și oţet aducându-i lui,

37. Și zicând: de ești tu împăra­tul Iudeilor, mântuieşte-te pe tine însuţi.

38. Și era și scrisoare scrisă deasupra lui cu slove Elineşti și Râmlineşti și Evreeşli, acesta este Împăratul Iudeilor.¹¹⁷⁰

39. Iar unul din tâlharii cei ră­stigniţi îl hulea pe dânsul, zicând: de ești tu Hristosul, mântuieşte-te pe tine și pe noi.

40. Iar răspunzând celălalt îl certa pe el, zicând: nu te temi tu de Dumnezeu, că în aceeaşi osândă ești?

41. Și noi după dreptate; că cele vrednice după faptele noastre luăm; iar acesta nici un rău n-a făcut.

42. Și zicea lui Iisus: pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia ta.¹¹⁷¹

43. Și a zis Iisus lui, amin zic ţie: astăzi împreună cu mine vei fi în rai.

44. Și era ca la al şaselea ceas, și întuneric s-a făcut peste tot pă­mântul până la al nouălea ceas.¹¹⁷²

45. Și s-a întunecat soarele, și s-a rupt catapeteasma bisericii prin mijloc

46. Și strigând cu glas mare Iisus a zis: Părinte, în mâinile tale încredinţez duhul meu; și acestea zicând, și-a dat duhul.¹¹⁷³

47. Iar văzând sutaşul ceea ce se făcuse, a slăvit pe Dumnezeu, zi­când: cu adevărat, omul acesta drept a fost.

48. Și tot norodul ce venise îm­preună la priveala aceea, văzând cele ce se făcuseră, bătându-și piep­turile lor, se întorceau.

49. Și stăteau toți cunoscuţii lui de departe, și femeile care veniseră după el din Galileea, privind acestea.

50. Și iată, un bărbat anume Iosif din Arimatea, oraş al Iudeilor, sfetnic fiind; bărbat bun și drept.¹¹⁷⁴

51. (Acesta nu se însoţise la sfa­tul și fapta lor); care și el aştepta împărăţia lui Dumnezeu.

52. Acesta venind la Pilat, a ce­rul trupul lui Iisus.

53. Și pogorându-l pe el, l-a în­făşurat în giulgiu, și l-a pus în mormânt ce era săpat în piatră, în care nu fusese pus niciodată nimeni.

54. Și ziua era vineri, și se lu­mina spre sâmbătă.¹¹⁷⁵

55. Și mergând după el și femeile care veniseră cu dânsul din Galileea, au văzut mormântul, și cum s-a pus trupul lui.

56. Și întorcându-se au gătit miresme și miruri; și sâmbătă sau odihnit, după poruncă.¹¹⁷⁶
CAP. 24.

Femeile la Mormânt. Învierea lui Hristos. Arătarea lui la doi ucenici pe cale spre Emaus. Arătarea lui la toți Apostolii mâncând împreună cu ei. Înălţarea.

Iar în prima zi a săptămânii (după sâmbătă, la mânecare adâncă), au venit l-a mor­mânt, aducând miresmele cele ce (le) gătise și altele împreună cu ele.¹¹⁷⁷

2. Și au aflat piatra răsturnată de pe mormânt.

3. Și intrând, n-au aflat trupul Domnului Iisus.

4. Și a fost, când se mirau ele de aceasta, și iată, doi bărbaţi au stătut înaintea lor în veşminte stră­lucitoare.¹¹⁷⁸

5. Și înfricoşându-se ele, și plecându-și feţele la pământ, au zis către dânsele: ce căutaţi pe cel viu cu cei morţi?

6. Nu este aici, ci s-a sculat; aduceţi-vă aminte cum a zis vouă încă fiind în Galileea,

7. Zicând, că trebuie să se dea Fiul Omului în mâinile oamenilor păcătoşi, și să se răstignească, și a treia zi să învieze.¹¹⁷⁹

8. Și și-au adus aminte de cuvintele lui.

9. Și întorcându-se de la mormânt, au spus acestea toate celor unspre­zece, și tuturor celorlalţi.

10. Și era Maria Magdalena și Ioana și Maria lui Iacov, și cele­lalte împreună cu dânsele, care zi­ceau către apostoli acestea.¹¹⁸⁰

11. Și s-au părut înaintea lor ca o minciună cuvintele lor, și nu le credeau pe dânsele.

12. Iar Petru sculându-se, a aler­gat la mormânt; și plecându-se, a văzut giulgiurile singure zăcând, și s-a dus de acolo, mirându-se întru sine de cele ce se făcuseră.

13. Și iată doi dintre ei mergeau în aceeaşi zi la un sat, care era departe de Ierusalim ca la şase-zeci de stadii, al cărui nume (era) Emaus.¹¹⁸¹

14. Și aceia vorbeau între sine de toate cele ce se întâmplase.

15. Și a fost când vorbeau ei și se întrebau, și însuşi Iisus apropiindu-se, mergea împreună cu dânşii.

18. Iar ochii lor se ţineau, ca să nu-l cunoască pe el.

17. Și a zis către ei: ce sunt cu­vintele acestea de care vă întrebaţi între voi mergând, și sunteţi trişti?

18. Și răspunzând unul, al cărui nume era Cleopa, a zis către el: tu singur ești nemernic în Ierusalim, și nu ştii cele ce s-au făcut în el în zilele acestea?

19. Și el a zis lor, care? Iar ei au zis lui: cele pentru Iisus Nazarineanul, care era bărbat prooroc, puternic în lucru și în cuvânt îna­intea lui Dumnezeu și a tot norodul.¹¹⁸²

20. Cum l-au dat pe el Arhiereii și Boierii noştri spre judecată de moarte și l-au răstignit pe dânsul.

21. Iar noi nădăjduiam că acela este cel ce va să izbăvească pe Israil, ci cu toate acestea, a treia zi este astăzi de când s-au făcut acestea.¹¹⁸³

22. Ci și nişte femei dintr-ale noa­stre ne-au înspăimântat pe noi, care au fost la mânecate la mormânt;¹¹⁸⁴

23. Și neaflând trupul lui, au ve­nit zicând, că și vedere de îngeri să fi văzut, care zic că este el viu.

24. Și s-au dus unii dintre noi la mormânt și au aflat așa precum și femeile au zis; iar pe el nu l-au văzut.

25. Și el a zis către ei: o nepricepuţilor și zăbavnici cu inima a crede toate câte au grăit proorocii;¹¹⁸⁵

26. Au nu trebuia a pătimi ace­stea Hristos, și a intra întru slava sa?¹¹⁸⁶

27. Și începând de la Moise și de la toți proorocii, tâlcuia lor din toate scripturile cele ce erau pentru el.¹¹⁸⁷

28. Și s-au apropiat de satul la care mergeau, și el se făcea a merge mai departe.

29. Și l-au îndemnat pe el zi­când: rămâi cu noi, căci către seară este și s-a plecat ziua. Și au intrat să rămâie cu dânşii.

30. Și a fost când au şezut el cu ei, luând pâinea, a binecuvântat și frângând a dat lor.

31. Și li s-au deschis lor ochii și l-au cunoscut pe dânsul; și el s-a făcut nevăzut de dânşii.

32. Și a zis unul către altul: au nu era inima noastră arzând întru noi, când grăia nouă pe cale și când ne tâlcuia scripturile?

33. Și sculându-se într-acel ceas, s-au întors în Ierusalim, și au aflat adunaţi pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu dânşii,

34. Care ziceau: s-a sculat Dom­nul cu adevărat și s-a arătat lui Simon.¹¹⁸⁸

35. Și ei povesteau cele ce se fă­cuse pe cale, și cum s-a cunoscut de dânşii întru frângerea pâinii.

36. Și acestea grăind ei și însuşi Iisus au stătut în mijlocul lor, și a zis lor: pace vouă.¹¹⁸⁹

37. Iar ei înspăimântându-se și înfricoşându-se, li sa părea că văd duh.

38. Și a zis lor: ce sunteţi tulburaţi? Și pentru ce se suie gân­duri în inimile voastre?

39. Vedeţi mâinile și picioarele mele, că însumi eu sunt, pipăiţi-mă și vedeţi că duhul carne și oase nu are, precum mă vedeţi pe mine având.¹¹⁹⁰

40. Și acestea zicând, le-a arătat lor mâinile și picioarele.

41. Și încă necrezând ei de bu­curie și mirându-se, le-a zis lor: aveţi ceva de mâncare aici?

42. Iar ei au dat lui o parte din peştele fript și dintr-un fagure de miere.¹¹⁹¹

43. Și luând înaintea lor a mâncat.

44. Și a zis lor: acestea sunt cuvintele care am grăit către voi, încă fiind cu voi, că trebuie a se plini toate cele scrise în legea lui Moise și în prooroci și în psalmi pentru mine.

45. Atunci le-a deschis mintea lor ca să înţeleagă scripturile.

46. Și a zis lor: așa este scris și așa trebuia să pătimească Hristos, și a treia zi să învieze din morţi;¹¹⁹²

47. Și să se propovăduiască în­tru numele lui pocăinţa și iertarea păcatelor în toate neamurile, înce­pând de la Ierusalim.

48. Iar voi sunteţi mărturii acestora.

49. Și iată, eu trimit făgăduinţa Tatălui meu întru voi, iar voi şedeţi în cetatea Ierusalimului, până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus.¹¹⁹³

50. Și i-a scos pe ei afară până în Vitania, și ridicându-și mâinile sale, i-a binecuvântat pe dânşii.¹¹⁹⁴

51. Și a fost când i-a binecu­vântat pe ei, s-a depărtat de la dânşii și se înălţa la cer.¹¹⁹⁵

52. Iar ei închinându-se lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare;

53. Și erau în toată vremea în biserică, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu, Amin.


SFÂNTA EVANGHELIE

DE LA IOAN
CAP. 1.

Dumnezeu Cuvântul. Mărturisirea lui Ioan. Chemarea lui Andrei, Petru, Filip și Natanail.
La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumne­zeu, și Dumnezeu era Cuvântul

2. Acesta era întru în­ceput la Dumnezeu.

3. Toate printr-însul s-au făcut și fără de dân­sul ni­mic nu s-a făcut ce s-a făcut.¹¹⁹⁶

4. Întru dânsul viaţă era, și viaţa era lumina oameni­lor.¹¹⁹⁷

5. Și lumina întru întuneric lumi­nează; și în­tunere­cul pe dânsa nu o a cuprins.¹¹⁹⁸

6. Fost-a om trimis de la Dumne­zeu, numele lui Ioan.¹¹⁹⁹

7. Acesta a venit spre mărturie, ca să mărtu­risească de Lumină, ca toți să creadă prin el.

8. Nu era acela Lumina, ci ca să mărturi­sească de Lumină.

9. Era Lumina cea adevărată, care lumi­nează pe tot omul ce vine în lume.

10. În lume era, și lumea printr-însul s-a fă­cut, și lu­mea pe dân­sul nu l-a cunoscut.

11. Întru ale sale a venit, și ai săi pe dânsul nu l-a primit.

12. Iar câţi l-au primit pe dânsul, le-a dat lor stăpâ­nire ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, celor ce cred întru numele lui.

13. Care nu din sânge, nici din poftă tru­pească, nici din poftă băr­bătească, ci de la Dum­nezeu s-au născut,¹²⁰⁰

14. Și Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălăşluit întru noi, (și am văzut slava lui, slavă ca a unui născut din Ta­tăl), plin de dar și de adevăr.¹²⁰¹

15. Ioan mărturisea pentru dân­sul și striga grăind: acesta era pen­tru care am zis: cel ce după mine vine, mai înainte de mine s-a făcut, că mai înainte de mine au fost.¹²⁰²

16. Și din plinirea lui noi toți am luat și dar pentru dar.

17. Că legea prin Moise s-a dat, iar darul și adevărul prin Iisus Hristos s-au făcut.¹²⁰³

18. Pe Dumnezeu nimeni nu l-a văzut niciodi­nioară; Cel unul născut Fiul, care este în sânul Tatălui, acela a spus.¹²⁰⁴

19. Și aceasta este mărturia lui Ioan, când au trimes Iudeii din Ie­rusalim preoţi și leviţi ca să-l în­trebe pe dân­sul: tu cine ești?¹²⁰⁵

20. Și a mărturisit și n-a tăgăduit, și a mărtu­risit: nu sunt eu Hristosul.

21. Și l-au întrebat pe dânsul: ce dar? Ilie ești tu? Și a zis: nu sunt. Proorocul ești tu? Și a ră­spuns: nu.¹²⁰⁶

22. Deci au zis lui: cine ești? Ca să dăm răs­puns ce­lor ce ne-au trimis pe noi. Ce zici însuţi pentru sineţi?

23. Și a zis: eu sunt glasul celui ce strigă în pustie. În­dreptaţi calea Domnului, precum a zis Isaia proro­cul.¹²⁰⁷

24. Și trimişii erau din Farisei.

25. Și l-au întrebat pe dânsul și i-au zis lui: pentru ce dar botezi, dacă nu ești tu Hristosul, nici Ilie, nici proo­rocul?

26. Răspuns-a lor Ioan, grăind: eu botez cu apă; iar în mijlocul vo­stru stă, pe care voi nu-l ştiţi;¹²⁰⁸

27. Acela este cel ce vine după mine, care mai îna­inte de mine s-au făcut, căruia nu sunt vrednic să-i dez­leg cureaua încălţămintei lui.

28. Acestea s-au făcut în Vitavara de ceea parte de Iordan, unde era Ioan botezând.¹²⁰⁹

29. A doua zi vede Ioan pe Iisus venind către dânsul și zice: iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lu­mii.

30. Acesta este pentru care eu am zis: după mine vine bărbat, care înainte de mine s-au fă­cut; că mai întâi de mine a fost.

31. Și eu nu l-am ştiut pe el, ci ca să se arate lui Israil, pentru aceasta am venit eu cu apă bote­zând.

32. Și a mărturisit Ioan, zicând: că am văzut Duhul ca un porumbel pogorându-se din cer și a rămas peste dânsul.¹²¹⁰

33. Și eu nu l-am ştiut pe el, ci cela ce m-a trimis pe mine să bo­tez cu apă, acela mi-a zis mie: peste care vei vedea Duhul pogorându-se și rămânând peste dansul, acela este care botează cu Duh Sfânt.

34. Și eu am văzut și am mărtu­risit că acesta este Fiul lui Dum­nezeu.

35. A doua zi iarăşi sta Ioan și din ucenicii lui doi;

36. Și căutând la Iisus care um­bla, zice: iată Mielul lui Dumnezeu!

37. Și l-au auzit pe el cei doi ucenici grăind, și au mers după Iisus.

38. Iar întorcându-se Iisus și văzându-i pe ei mer­gând după el, a zis lor: ce căutaţi? Iar ei au zis lui: Ravvi, ce se zice tâlcuindu-se, Învăţăto­rule, unde locu­ieşti?

39. A zis lor: veniţi și vedeţi. Au venit și au văzut unde locuieşte, și la el au rămas în ziua aceea, și era ca la al zecelea ceas.

40. Și era Andrei, fratele lui Simon Petru, unul din cei doi care auzise de la Ioan și mersese după dânsul.¹²¹¹

41. A aflat acesta întâi pe Simon, fratele său și i-a zis lui: am aflat pe Mesia, ce se tâlcuiește Hristos.

42. Și-a adus pe dansul către Iisus. Și cău­tând la el Iisus, a zis: tu ești Simon feciorul lui Iona; tu te vei chema Chifa, ce se tâlcuiește, Pe­tru.¹²¹²

43. Iar a doua zi a vrut Iisus să meargă în Galileea, și au aflat pe Filip, și i-au zis lui: vino după mine.

44. Și era Filip din Vitsaida, din oraşul lui Andrei și al lui Petru.

45. A aflat Filip pe Natanail, și zice lui: pen­tru care a scris Moise în lege și; proorocii, am aflat pe Iisus fiul lui Iosif, care este din Nazaret.¹²¹³

46. Și a zis Natanail lui: din Nazaret poate fi ceva bun? Zice Filip lui: vino și vezi.

47. A văzut Iisus pe Natanail ve­nind către dânsul, și a zis pentru dânsul: iată cu adevărat israilitean, întru care vicleşug nu este.¹²¹⁴

48. Zis-a Natanail lui: de unde mă cunoşti? Răspuns-a Iisus și i-a zis lui: mai înainte până a nu te chema pe tine Filip, fiind tu sub smochin, te-am văzut.

49. Răspuns-a Natanail și i-a zis lui: Ravvi, tu ești Fiul lui Dumne­zeu; tu ești împăratul lui Israil.¹²¹⁵

50. Răspuns-a Iisus și i-a zis lui: pentru că am zis ţie, că te-am văzut sunt smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea.

51. Și i-a zis lui: amin, amin, grăiesc vouă: de acum veţi vedea cerul deschizându-se, și pe îngerii lui Dumne­zeu suindu-se și pogorându-se peste Fiul Omului.¹²¹⁶
CAP. 2.

Nunta din Cana.

Izgonirea vânzătorilor din biserică.
Și a treia zi nuntă s-a făcut în Cana Galileei; și era muma lui Iisus acolo.

2. Și a fost chemat și Iisus, și ucenicii lui la nuntă.

3. Și sfârşindu-se vinul, zice mu­ma lu-i Iisus către dânsul: vin nu au.

4. Zice ei Iisus: ce este mie și ţie femeie? Încă n-a ve­nit ceasul meu.

5. Zice muma lui slugilor: orice va zice vouă, faceţi.

6. Și erau acolo şase vase de piatră, puse după curăţe­nia Iudeilor, care luau câte două sau trei vedre.¹²¹⁷

7. Zice lor Iisus: umpleţi vasele cu apă. Și le-au um­plut până sus.

8. Și zice lor: scoateţi acum, și aduceţi nunu­lui. Și i-au adus.

9. Și după ce a gustat nunul apa ce se făcuse vin, și nu ştia de unde este; (iar slugile care scose­seră apa, ştiau); strigă pe mire nunul,

10. Și zice lui: tot omul întâi vinul cel bun îl pune, și dacă se îm­bată, atunci cel mai prost; tu ai ţinui vinul cel bun până acum.

11. Aceasta au făcut începătură minunilor Iisus în Cana Galileei, și și-a arătat slava sa; și au crezut întru el ucenicii lui.

12. După aceasta s-au pogorât în Capernaum el și muma lui și frații lui și ucenicii lui; și acolo au şe­zut nu multe zile.