Sinteza avizelor a 510-a sesiune plenară din 16 și 17 septembrie 2015

participarea la eforturile de combatere a corupției la nivel mondial. UE ar trebui, de asemenea, să își consolideze eforturile menite să împiedice transformarea sistemului său financiar într-un refugiu sigur pentru bani murdari. La rândul lor, instituțiile UE trebuie să se asigure că reprezintă un reper de transparență, integritate și bună guvernare.
Contact: Adam Plezer

(Tél.: [phone] - email: [e-mail])

24. 
    Industria maritimă europeană
    

Raportor: Marian KRZAKLEWSKI (Grupul „Lucrători” - PL)
Coraportor: José CUSTÓDIO LEIRIÃO (PT - Cat 3)
Referință: EESC-2015-01459-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE este convins că, pentru o dezvoltare durabilă a industriei offshore este nevoie de un cadru coerent și o viziune strategică europeană, care să asigure disponibilitatea unor tehnologii avansate și a unor soluții inovatoare pentru această industrie.
Comitetul apreciază că în prezent lipsește o viziune strategică europeană de ansamblu pentru întreaga industrie offshore și pentru sectoarele componente ale acesteia. Este adevărat că Comisia și Consiliul extind pas cu pas domeniul reglementării acestei industrii, vizând în special sectorul extracției petroliere și de gaz offshore, însă din aceste măsuri nu reiese existența unei concepții coerente și integrate.
Comitetul consideră că Comisia și partenerii sociali sectoriali din Europa care reprezintă industria offshore ar trebui să urmeze exemplul pozitiv dat de directiva din 2008 prin care se implementează în UE Convenția privind munca în domeniul maritim, pe baza acordului sectorial european dintre Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) și Asociația Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA).
Comitetul apreciază că provocările esențiale pentru industria offshore din perspectiva concurenței globale și europene și a dispozițiilor în vigoare sunt:

• 
  exploatarea la mari adâncimi, și, în ce privește energia eoliană offshore, îndreptarea către larg, la distanțe mai mari de mal, cu adâncimi mai mari;
  
• 
  procedurile pentru forare orizontală și fracturare hidraulică în mineritul offshore, cu îndeplinirea obligațiilor de mediu;
  
• 
  gestionarea infrastructurii învechite a instalațiilor marine;
  
• 
  descoperirea, inventarierea și exploatarea zăcămintelor din regiunile arctice;
  
• 
  răspunsul la forțele motrice „verzi” ale Convenției MARPOL și ale Convenției internaționale pentru controlul și gestionarea apelor uzate și a sedimentelor navelor, respectiv ale Directivei privind vehiculele scoase din uz.
  

Contact: Adam Plezer

(Tél.: [phone] - email: [e-mail])

25. 
    Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și ocupării forței de muncă
    

Raportor: Wolfgang GREIF (Grupul „Lucrători” - AT)
Coraportor: Leo HANNES (AT–Cat.3)
Referință: EESC-2015-00765-00-01-AC-TRA
Punctele principale:
Digitalizarea transformă toate segmentele societății și economiei și, prin urmare, afectează în mod logic munca și ocuparea forței de muncă. Tehnologia digitală are potențialul de a spori bogăția la niveluri fără precedent și poate mări calitatea muncii și gradul de ocupare a forței de muncă în Europa. Cu toate acestea, aceste oportunități sunt însoțite de riscuri, cum se vede în toate sectoarele economice, inclusiv în sectorul serviciilor private.
Elaborarea proactivă a politicilor la nivelul UE și la nivel național poate și trebuie să asigure exploatarea potențialului evident al digitalizării, evitându-se în același timp eșecurile.
Pentru a asigura forței de muncă din UE competențele de care are nevoie în era digitală, trebuie să fie promovate investiții publice și private în formarea profesională și să fie evaluată necesitatea de a institui măsuri la nivel european care să generalizeze experiențele pozitive din statele membre în materie de concediu de studiu.
Sunt necesare statistici și studii mai bune în domeniul economiei serviciilor (la nivel mondial și european) pentru a furniza informații detaliate privind prognozele legate de evoluția pieței forței de muncă, precum și de polarizarea organizării muncii, ocupării forței de muncă și veniturilor.

Promovarea negocierii colective la toate nivelurile, în special în sectoarele și întreprinderile afectate de digitalizare, poate garanta că noile forme de organizare a muncii digitalizate mai degrabă îmbunătățesc decât deteriorează calitatea locurilor de muncă.

UE, guvernele naționale și partenerii sociali ar trebui să inițieze dezbateri cu scopul de a defini măsuri politice și legislative care să garanteze niveluri ridicate de protecție socială obligatorie pentru întreaga forță de muncă – inclusiv pentru cei angrenați în forme atipice de ocupare a forței de muncă.
Condițiile-cadru macroeconomice variază considerabil între statele membre. Pentru a sprijini ocuparea forței de muncă, în pofida scăderii cererii de forță de muncă, trebuie identificate eventualele probleme, în dialog cu toate părțile interesate, și în funcție de necesități trebuie elaborate soluții strategice corespunzătoare în fiecare stat membru (de exemplu, și în domeniul investițiilor publice, inovării creatoare de locuri de muncă, precum și alocării muncii și reducerii timpului de lucru).
Contact: Alain Colbach

(Tél.: [phone] - email: [e-mail])

26. 
    Sectoarele culturale și creative
    

Raportor: Emmanuelle BUTAUD-STUBBS (Grupul „Angajatori” - FR)
Coraportor: Nicola KONSTANTINOU (Cat. 2 - EL)
Referință: EESC-2015-01499-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
ICC constituie unul dintre cele mai dinamice domenii ale economiei europene, contribuind la PIB-ul european cu valori între 4,4% (numai pentru sectoarele de bază, pur creative) și 6,8% (prin adăugarea sectoarelor colaterale, puternic dependente de cele pur creative), acoperind 3,8% din locurile de muncă pentru întreaga populaţie activă a UE în ce priveşte sectoarele pur creative („core industries”), respectiv 6,5% din locurile de muncă din UE dacă se adaugă sectoarele dependente („non-core industries”). Prin urmare, este cel de-al treilea angajator din UE, după sectorul construcțiilor și cel al băuturilor.
Având în vedere importanța sectoarelor culturale și creative (SCC) în PIB-ul Uniunii Europene, CESE solicită Comisiei Europene să elaboreze o strategie multianuală pentru dezvoltarea acestor sectoare.
CESE subliniază faptul că UE trebuie să rămână vigilentă față de strategiile concurenților noștri la nivel mondial și solicită Comisiei ca dimensiunea externă să fie integrată în toate negocierile bilaterale și multilaterale aflate în curs. Ele trebuie luate în considerare în special în cadrul procesului de reflecție aflat în curs de desfășurare al Comisiei Europene referitor la comunicarea privind o nouă strategie în materie de politică comercială, preconizată pentru toamna anului 2015.
CESE atrage atenția asupra întrebărilor ce se desprind din arhitectura programului Europa creativă pentru perioada 2014-2020, în special în ceea ce privește aspectele financiare. Pentru aceste sectoare, care nu reușesc toate să „capteze” valoare, este esențială chestiunea valorificării financiare a activelor lor necorporale – portofoliile de clienți, notorietatea și reputația, mărcile comerciale, know-how-ul – care sunt durabile și constituie surse de profituri viitoare.
Având în vedere evoluția pieței forței de muncă în anumite state membre, este necesar să se țină seama într-un mod mai individualizat de nevoile lucrătorilor atipici în ceea ce privește condițiile de muncă, sănătatea și siguranța. Pe lângă adaptarea la noile nevoi ale pieței, consolidarea mobilității profesioniștilor din domeniu, politicile din domeniul formării și învățământului merită la rândul lor să fie luate în considerare. În cadrul tradițiilor naționale, CESE susține intensificarea negocierilor colective din sectorul mass-mediei și al culturii în special.
O serie de alte aspecte merită o atenție specială, cum ar fi:

• 
  adaptarea drepturilor de proprietate intelectuală la revoluția digitală;
  
• 
  o nevoie urgentă de mecanisme de stimulare la nivel teritorial;
  
• 
  o abordare prospectivă a schimbării în privința instrumentelor de educație și de formare profesională în SCC;
  
• 
  o „fertilizare încrucișată” între diferitele SCC;
  
• 
  valorificarea economică a patrimoniului arhitectural;
  
• 
  înființarea unui forum european multilateral.
  

Contact: Amelia Munoz Cabezon

(Tel.: [phone] - email: [e-mail])

8. 
   RELAȚII EXTERNE
   

27. 
    Revizuirea Acordului de asociere dintre UE și Mexic
    

Raportor: José Isaías RODRÍGUEZ GARCÍA-CARO (Grupul „Angajatori” – ES)
Coraportor: Juan MORENO PRECIADO (Grupul „Lucrători” – ES)
Aviz din proprie inițiativă: EESC-2015-01608-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Avizul susține ideea că relațiile UE cu Mexic ar trebui înţelese în cadrul general al relațiilor cu America Latină. În acest sens, ele ar trebui să depăşească aspectele economice și să ia în considerare legăturile istorice și culturale. Aceasta poate servi pentru a contracara influența altor blocuri și pentru a consolida pozițiile comune în cadrul forurilor internaționale.
CESE sprijină revizuirea acordului actual, în vederea extinderii domeniului său de aplicare. Unul din obiectivele principale constă în crearea unui comitet consultativ mixt al societății civile (CCM), recunoscut de către organele de conducere din cadrul acordului ca având competențe consultative.
Ar trebui să se acorde atenție ratificării și punerii în aplicare a Convențiilor OIM privind drepturile sociale fundamentale. Convenția nr. 98 a OIM privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă este deosebit de relevant pentru situaţia din Mexic.
În ceea ce privește comerțul și investițiile, există domenii specifice care ar trebui revizuite şi îmbunătățite, cum ar fi barierele netarifare, drepturile de proprietate intelectuală, protecția investițiilor și cooperarea în domeniul eliminării fraudei și a evaziunii fiscale.
În ceea ce privește activitățile de cooperare, acestea ar trebui să fie mai bine aliniate cu componentele parteneriatului strategic, în scopul promovării unor sinergii pozitive. Mai precis, cooperarea ar trebui să fie intensificată în domeniul guvernanței, al cercetării științifice și tehnice, precum și în materie de dezvoltare durabilă, de schimbări climatice și protecție a mediului.
Contact: Javier Fernandez Admetlla

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

28. 
    Agricultura, zonele rurale și dezvoltarea durabilă în țările din cadrul Parteneriatului estic
    

Raportor: Dilyana SLAVOVA (Grupul „Activități diverse” – BG)
Avizul secțiunii: EESC-2015-00902-00-02-AC-TRA
Punctele principale:
Avizul pune accentul pe reforma agriculturii, sprijinirea dezvoltării socio-economice a zonelor rurale și pentru a se ajunge la sustenabilitate în țările Parteneriatului estic.
CESE recunoaște importanța agriculturii în țările Parteneriatului estic, precum și a sectoarelor din amonte și aval pentru menținerea și dezvoltarea socioeconomică a zonelor rurale. Comitetul încurajează procesul de diversificare economică a zonelor rurale, care ar putea constitui o sursă suplimentară de venituri prin activități alternative și oportunități de creștere a ratei de ocupare a forței de muncă.
CESE sprijină Comisia Europeană și eforturile sale de a institui un dialog stabil privind agricultura și dezvoltarea rurală cu toate țările partenere și este pregătit să-i sprijine pe toți cei angajați în implementarea politicilor și a reformelor conexe, pentru ca agricultura și dezvoltarea rurală să devină sectoare-cheie în cadrul cooperării lor cu UE. Majoritatea investițiilor UE ar trebui să se concentreze asupra acelor țări în care agricultura și dezvoltarea rurală au prioritate.
CESE apreciază în mod deosebit Programul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru țările din vecinătatea Uniunii Europene (ENPARD), lansat pentru sprijinirea sectorului și speră că acest program, împreună cu celelalte programe, va duce la progrese durabile în agricultură și la îmbunătățirea condițiilor de viață în zonele rurale în regiunea Parteneriatului estic. În plus, după implementare, resursele alocate de UE țărilor Parteneriatului estic ar trebui să facă obiectul unui sistem de monitorizare solid și strict.
CESE solicită modernizarea strategică a sectorului agricol din țările Parteneriatului estic, ceea ce duce la creșterea producției interne de alimente sigure, într-un mod durabil. CESE consideră că UE ar trebui să fie de mare ajutor în continuare pentru țările Parteneriatului estic în îmbunătățirea standardelor sanitare și fitosanitare pentru produsele lor, precum și pentru elaborarea programelor lor de dezvoltare rurală. Comitetul își exprimă speranța că zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), care fac parte din acordurile de asociere, vor fi puse în aplicare în mod corespunzător și vor fi, de asemenea, eficiente în acest sens.
CESE insistă să se ia în considerare experiența dobândită de UE în procesul de reformare a agriculturii și a zonelor rurale în țările aflate în faza de preaderare, alături de diversitatea experiențelor și a eforturilor din țările partenere. CESE solicită să se pună un accent puternic pe participarea societății civile și implicarea părților interesate din acest sector.
CESE își exprimă în mod clar dorința ca societatea civilă să fie mult mai larg reprezentată în cadrul Platformei 2 – „Integrare economică și convergența cu politicile UE”, în Grupul de experți pentru agricultură și dezvoltare rurală, în Grupul de experți pentru mediu și schimbările climatice în ceea ce privește promovarea tehnologiilor ecologice, a inovării ecologice și a biodiversității, în Grupul de experți pentru comerț în ce privește aspectele sanitare și fitosanitare și în Grupul de experți pentru IMM-uri, unde expertiza și competențele Comitetului ar putea aduce o contribuție utilă.
Contact: Magdalena Ruda

(Tel.: [phone] - email: [e-mail])

29. 
    Responsabilitatea socială și societală a întreprinderilor – pârghie a acordurilor de parteneriat ale UE (comerț, investiții și cooperare/dezvoltare) (raport de informare)
    

Raportor: Evelyne PICHENOT (Grupul „Activităţi diverse” - FR)
Referințe: EESC-2015-00558-00-02-RI-TRA
Punctele principale:
Atunci când este aplicată altor politici și măsuri, responsabilitatea socială și societală a întreprinderilor reprezintă o pârghie importantă de progres în direcția dezvoltării durabile pentru toate țările implicate în schimburi comerciale, în investiții și cooperare/dezvoltare. UE a urmat această logică și negociază un capitol privind dezvoltarea durabilă (inclusiv prevederi cu privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor) în acordurile sale comerciale. Uniunea și statele membre colaborează în domeniul cooperării și dezvoltării, promovează dezvoltarea sectorului privat și pun în aplicare principiile bunei guvernanțe.
Pe baza acestor rezultate, Comitetul Economic și Social European înaintează următoarele propuneri în cadrul pregătirii elaborării planului de lucru RSI pentru perioada 2015-2020.
În ceea ce privește acțiunile UE, CESE solicită includerea orientărilor și principiilor recunoscute la nivel internațional privind responsabilitatea socială a întreprinderilor în capitolul privind dezvoltarea durabilă din acordurile comerciale și de investiții. De asemenea, încurajează țările care beneficiază de acorduri comerciale unilaterale cu UE, cum ar fi sistemul generalizat de preferințe (SPG), să instituie un plan național privind RSI. Propune, de asemenea, partajarea celor mai bune experiențe ale UE cu țările partenere, în vederea elaborării unor planuri de acțiune privind RSI și promovarea practicilor legate de responsabilitatea socială a întreprinderilor. În ceea ce priveşte măsurile sectoriale, CESE invită Comisia să continue inițiativa anunțată în sectorul produselor textile și de îmbrăcăminte.
În ceea ce privește acțiunile statelor membre ale UE, CESE încurajează elaborarea unor planuri de acțiune pentru punerea în aplicare a principiilor ONU privind întreprinderile și drepturile omului și reafirmă rolul central al statului în promovarea și protejarea drepturilor omului. Cere statelor consolidarea măsurilor de control fiscal și de combatere a spălării banilor și a corupției. În ceea ce privește politica comercială și de investiții, CESE îndeamnă statele membre să îmbunătățească funcționarea punctelor naționale de contact (PCN), instituite în temeiul orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale și propune crearea unui forum de dialog între statele UE și țările în curs de dezvoltare care au aderat la orientările OCDE.
Cere agențiilor de dezvoltare sau de credit la export să țină seama pe deplin de principiile responsabilității sociale a întreprinderilor în cadrul activităților lor. Recomandă întreprinderilor publice și parteneriatelor public-privat să opereze cu responsabilitate în domeniul achizițiilor publice.
În ceea ce privește responsabilitățile și activitățile din țările terțe, CESE încurajează promovarea, ratificarea și punerea efectivă în aplicare a convențiilor relevante privind sănătatea și siguranța la locul de muncă, în plus față de cele opt convenții fundamentale ale OIM. Solicită unui număr cât mai mare de state terțe, în special țărilor în curs de dezvoltare, să respecte orientările OCDE. CESE încurajează întreprinderile din țările în curs de dezvoltare să utilizeze serviciile de asistență ale Biroului Internațional al Muncii (BIM) al OIM, și serviciile de asistență destinate întreprinderilor dispuse să respecte standardele internaționale.
În ceea ce priveşte operatorii economici, CESE solicită ca toate întreprinderile multinaționale, indiferent dacă sunt cotate la bursă sau nu, să adere în mod voluntar la principiile RSI recunoscute la nivel internațional și care se dovedesc a fi cele mai relevante, recomandându-le să prezinte modul în care își propun să le aplice în dialogul cu părțile interesate.
CESE recomandă societăților-mamă și contractorilor să încurajeze filialele, subcontractanții și furnizorii acestora să adere la aceleași principii internaționale, ajutându-le să le pună în aplicare prin intermediul unei politici de achiziții responsabile. Comitetul propune să li se ofere formări tinerilor întreprinzători, în special celor din TCD, cu privire la instrumentele RSI și la gestionarea responsabilă.
CESE salută încheierea de către partenerii sociali a unor acorduri transnaționale de întreprindere, care reprezintă instrumente prin care întreprinderile vor putea rezolva problemele legate de drepturile omului, și cere să se monitorizeze aceste angajamente. Invită întreprinderile să solicite o evaluare a raportului lor extrafinanciar efectuat de către o parte terță independentă, la alegerea lor.
CESE sprijină acele măsuri, cum ar fi etichetarea, care oferă consumatorilor informații clare și utile și îmbunătățesc transparența.
În ceea ce priveşte societatea civilă, CESE recomandă încurajarea trăsăturilor durabile în producție și distribuție, prin valorificarea inițiativelor din domeniul comerțului echitabil, celor de promovare a etichetelor sectoriale, a proiectării ecologice și a economiei circulare. Propune oferirea de sprijin organizațiilor societății civile din țările terțe implicate în elaborarea și punerea în aplicare a unor planuri naționale în materie de RSI.
Contact: Magdalena Ruda

(Tel.: [phone] - email: [e-mail])

30. 
    Pentru o convenție a OIM împotriva violenței de gen la locul de muncă
    

Raportor: Béatrice OUIN (Grupul „Lucrători” – FR)
Avizul secțiunii: EESC-2015-01969-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE urmărește îndeaproape o dezbatere purtată în cadrul OIM (în special, al Consiliului său de administrație) pentru a stabili dacă va include pe ordinea de zi a Conferinței Internaționale a Muncii (organul de decizie al OIM) elaborarea unui standard internațional privind violența de gen la locul de muncă. CESE susține această propunere și îndeamnă statele membre și partenerii sociali europeni să facă același lucru.
Prin structura sa tripartită (cuprinzând guvernele, angajatorii și organizațiile lucrătorilor), Organizația Internațională a Muncii (OIM) joacă pe scena internațională un rol esențial în îmbunătățirea globală a situației lucrătorilor și a operațiunilor desfășurate de întreprinderi.
CESE consideră că violența sexuală și bazată pe gen la locul de muncă reprezintă o piedică în calea muncii decente și o încălcare gravă a drepturilor omului, un atac la demnitatea și integritatea fizică și psihologică a lucrătorilor. De asemenea, ea revelează relațiile de putere inegale între femei și bărbați și contribuie la menținerea inegalităților la locul de muncă. În plus, violența bazată pe gen are un impact negativ asupra productivității lucrătorilor și asupra funcționării întreprinderilor și, prin urmare, în general, asupra dezvoltării economice și sociale și asupra creșterii, fiind necesare prevenirea și combaterea acestui fenomen.
În ceea ce privește viitoarele decizii ale Consiliului de administrație al OIM, CESE solicită statelor membre ale Uniunii Europene, care, prin Directiva 2002/73/CE, dispun de instrumente de combatere a inegalităților dintre femei și bărbați și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, să vorbească cu o singură voce în cadrul OIM.
CESE amintește totodată că partenerii sociali europeni au semnat în 2007 un acord-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă, în temeiul căruia ar trebui să intervină împreună în cursul dezbaterilor purtate asupra acestui proiect de standard internațional de muncă.
În opinia CESE, un standard al OIM cu privire la violența de gen ar fi în beneficiul societății și al dialogului social, al mediului de lucru și al relațiilor de muncă, prin stabilirea unei definiții comune a violenței de gen la locul de muncă, prin includerea angajatorilor și lucrătorilor în procesul de consultare cu privire la noul cadru, prin clarificarea responsabilitățile lor în ceea ce privește prevenirea, combaterea și remedierea consecințelor violenței de gen la locul de muncă, prin sprijinirea angajatorilor să elaboreze politici de resurse umane adecvate, inclusiv de formare a personalului, precum și prin stabilirea de proceduri de raportare a plângerilor și cererilor de despăgubire și examinarea acestora.
CESE subliniază că un nou standard al OIM ar contribui la atingerea obiectivelor muncii decente, precum și la reducerea vulnerabilității persoanelor față de acte de violență de gen și la consolidarea independenței lor economice și a productivității lor la locul de muncă. Pentru lucrători și pentru societate în ansamblul său, aceasta ar însemna îmbunătățirea stării de sănătate și a siguranței la locul de muncă, precum și realizarea de economii, dat fiind că violența domestică și la locul de muncă antrenează costuri de milioane pentru asistența medicală și soluționarea cauzelor în instanță, precum și pierderi salariale și costuri aferente prestațiilor în caz de boală.
În avizul său, CESE prezintă propuneri concrete cu privire la conținutul unui nou standard al OIM.
Contact: Magdalena Ruda

(Tel.: [phone] - email: [e-mail])
_____________

EESC-2015-04700-00-01-TCD-TRA (FR/EN) /3