Mulțumiri 9 Ce conține Planul de management? 9

B.2. Mediul fizic

Datele prenzentate în acest capitol se bazează pe studiile elaborate în anul 2014 în urma inventarierilor de teren după cum urmează:

Tabelul nr. 8.

Studii care stau la baza întocmirii capitolului B.2.

Denumire studiu/Raport	Echipa de lucru	Denumire prescurtată
Hărţi existente privind mediului fizic, conspectul bibliografiei de specialitate	Pál Zoltán-Ferenc dr. Imecs Zoltán dr. Bartos Elekes Zsombor	RA.2.3.
Cartarea mediului fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie şi soluri - bazat pe rezultatele datelor de teren		RA.3.2.

B.2.1. Aspecte fizico-geografice și geologice

Din punct de vedere geografic, Situl Făgetul Clujului – Valea Morii se situează în partea nord, nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind încadrată în subunitatea geografică a Dealurilor Feleacului din cadrul Podișului Someșan.
Aria protejată și subzona dealului piemontan al Feleacului este alcătuită din nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Depozitele sarmațiene determină semnificativ structura litologică, dar totuși trebuie să remarcăm că din cauza proceselor de denudare și nivelare la nord de creasta Feleacului, spre Municipiul Cluj-Napoca acestea se pot observa numai în cazuri foarte rare, mai ales de-a lungul câtorva pârâuri care coboară spre Someșul Mic.
Aici mai putem să observăm concrețiunile grezoase, precum și depozitele nisipoase, marnoase. La sud de creasta Feleacului, de-a lungul Văii Căprioarei sarmațianul apare în continuitate de sedimentare cu depozite bugloviene, și cele tornoniene. Iar spre vest în zona Sălicei depozitele sarmațiene se evidențiază transgresiv și discordant, direct peste depozitele Eocene. O caracteristică specifică a depozitelor sarmațiene sunt formațiunile de natură diagenetică, denumite „concrețiunile de Feleac”. Acestea sunt prezente adesea sub forma unor corpuri rotunjite, sferice, fiind rezultatul depunerii treptate a carbonatului de calciu existent între depozitele sarmațiene în jurul unui nucleu de precipitare.


Figura 3. Concrețiunile de Feleac în Situl Făgetul Clujului – Valea Morii. Foto: Pál Zoltán 2014.



Figura 4. Harta geologică a Situl Făgetul Clujului – Valea Morii.

B.2.2 Gradul de înclinare a versanților

Gradul de înclinare a versanților prezintă o mare diversitate în funcție de condițiile geologice - structură și alcătuire litologică - , gradul de dezvoltare al rețelei hidrografice și procesele de versant.



Figura 5. Gradul de înclinare al versanților în Situl Făgetul Clujului – Valea Morii.

Un areal destul de însemnat - 15,3% din aria protejată - este reprezentat de versanţii cu înclinare mică: 2,1–5°. Prezența acestei formațiuni a determinat evoluția suprafețelor structurale carstice și abrupturi în profilul versanților.

Eroziunea torențială este foarte prezentă în zona sitului, dată fiind alcătuirea geologică din nisipuri, gresii, calcare, conglomerate și marno-argile cu intercalații de tufuri vulcanice. Datorită alcătuirii din roci friabile, rigole și ogașe se formează foarte des și pe alocuri, chiar și văi torențiale.

Figura 6. Ogaș în Situl Făgetul Clujului – Valea Morii.
În prezent terenurile din situl sunt afectate mai ales de procese erozionale lineare - șiroire, ravenație, torențialitate. Aceasta se poate datora și numeroaselor izvoare care apar la suprafață, la contactul dintre zona de nivelare inferioară și terasele superioare. Izvoarele constituie obârșiile pâraielor ce traversează zona studiată.


Figura7. Repartiţia cantităţilor de precipitaţii medii anuale pentru Situl Făgetul Clujului – Valea Morii.

B.2.3. Hidrologie

Rețeaua hidrografică a Sitului Făgetul Clujului – Valea Morii aparține râurilor Someșul Mic și Arieș.
Pe teritoriul sitului se regăsesc următorii afluenți ai Someșului Mic: Valea Boșor, Valea Gârbăului, a Pleșcăi și Valea Popii, care colectează apele de pe versanții nordici al Dealurilor Feleacului. Afluenții râului Arieș sunt Valea Morii și Valea Căprioarei.

B.2.4. Clima

Potrivit clasificării climatologice a lui W. Köppen clima Sitului Făget se încadrează în zona climatului temperat continental răcoros fără un sezon secetos bine individualizat şi cu veri moderate. În luna cea mai caldă temperatura lunară multianuală nu depăşeşte 22 ^oC, iar în cel puţin patru luni din an temperatura medie lunară se află peste 10 ^oC; sezonul cald şi cel rece sunt bine delimitate din punct de vedere termic. Ttemperatura medie lunară a lunii celei mai calde se află peste 10 °C, iar în cazul lunii celei mai reci sub -3 ^oC.
Luna cea mai caldă este iulie - 18,7°C -, iar luna cea mai rece este ianuarie - -3,9 °C. Repartiţia temperaturii aerului pe verticală este caracterizată mai ales de inversiunile de temperatură. Ele pot să apară în orice anotimp, dar au frecvența maximă în intervalul octombrie - ianuarie.
Numărul mediu anual de zile cu îngheţ în zona sitului, este de 119 medie, respectiv 118. La staţia meteorologică Cluj-Napoca data medie de producere a primei zile cu îngheţ este 8 octombrie, iar cea a ultimei zile cu îngheţ este 24 aprilie, rezultând un interval cu îngheţ de 188 de zile.
Din punct de vedere ecologic, lungimea sezonului de creştere, adică numărul zilelor cu temperatura medii peste 5,5 °C, are un rol semnificativ. În regiunea studiată, lungimea medie a sezonului de creştere este de 240 de zile.



Figura 8. Lungimea sezonului de creştere, când temperatura medie este peste 5,5 °C la Situl Făgetul Clujului – Valea Morii - CARPATCLIM.
În Făgetul Clujului - Valea Morii numărul multianual al zilelor de vară, în care temperatura maximă a aerului depăşeşte 25 °C, este 55 de zile.
În ansamblu, în cazul sitului nu există limite termice sau hidrice care să afecteze pădurea. Fenomenul de uscare apare rar, iar atunci când apare, cauza poate fi un fenomen extrem: secetă prelungită, îngheţuri târzii, exces de apă stagnantă, defolieri provocate de insecte etc.
Pădurea constituie un obstacol important în calea vântului, modificându-i direcţia şi intensitatea. Având o pădure cu densitate de vegetaţie ridicată, viteza medie a vântului de 1,69 m/s măsurată în punctul arealului deschis, scade la zero tot timpul în punctul de măsurare amplasat în pădure.


Figura 9. Numărul zilelor de vară când temperatura maximă este peste 25 °C la Făgetul Clujului – Valea Morii - CARPATCLIM

B.2.5. Soluri

În strânsă concordanţă cu substratul litologic, relieful, sistemul hidrografic, condiţiile climatice şi vegetaţia, învelişul de sol al ariei protejate este variat şi diversificat. Solurile cele mai extinse aparțin argiluvisolurilor - 80 % -, urmate de molisoluri slab dezvoltate -8 %-, cambisoluri - 8 %, câteva areale restrânse cu vertisoluri tipice respectiv cu cele trunchiate neevoluate.



Figura 10. Harta solurilor din Situl Făgetul Clujului-Valea Morii.