În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins

8.11.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Generarea deşeurilor este influenţată de o serie de factori, dintre care putem enumera:

• 
  Evoluţia populaţiei.
  
• 
  Evoluţia venitului regional.
  
• 
  Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat.
  
• 
  Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie).
  
• 
  Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri.
  

Tabel nr. 8.11.1.1. Prognoză privind deşeurile municipale în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

	An	2003		2010		2013
		Total	Biodegradabile	Total	Biodegradabile	Total	Biodegradabile
1.	Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile provenite din comerţ, industrie, instituţii, din care:	920.579	487.083	958.613	503.489	981.805	515.670
1.1	Deşeuri menajere mixte	658.514	349.012	713.048	385.562	730.299	394.890
	Urban	658.514	349.012	365.382	365.382	706.079	374.222
	Rural	0	0	20.180	20.180	32.294	20.668
1.2 şi 1.3	Deşeuri asimilabile (colectate mixt şi separat)	198.642	89.146	209.467	94.260	214.534	96.540
1.5	Deşeuri din grădini şi parcuri	11.541	10.964	12.203	11.593	12.498	11.873
1.6	Deşeuri din pieţe	9.911	8.870	10.421	9.379	10.673	9.606
1.7	Deşeuri stradale	12.743	2.549	13.474	2.695	13.800	2.760
1.8	Deşeuri generate şi necolectate	30.071	26.542	0	0	0	0
	Urban	0	0	0	0	0	0
	Rural	30.071	26.542	0	0	0	0

Sursa datelor: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, 2007

8.11.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor de producţie sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:

02 Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor – cu excepţia codului 02 01 06

03 Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului

04 Deşeuri din industriile pielariei, blănăriei şi textilă

05 Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor

06 Deşeuri din procese chimice anorganice

07 Deşeuri din procese chimice organice

08 Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor tipografice

09 Deşeuri din industria fotografică

10 Deşeuri din procesele termice

11 Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; hidrometalurgie neferoasă

12 Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice

13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

14 Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi

15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă parte, cu excepţia ambalajelor din deşeurile municipale

16 Deşeuri nespecificate în altă parte – cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10

19 Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial – cu excepţia codului 19 08 05

Din abordarea generării deşeurilor de producţie nepericuloase din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor reies următoarele :

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an. Această variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:

• 
  variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie;
  
• 
  retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate;
  
• 
  cercetarea este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel, transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri, şi netransmiterea datelor pentru anul următor crează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an;
  
• 
  diferenţele înregistrate între anul 2001 si 2002 au în plus şi o altă cauză obiectivă şi anume schimbarea raportării conform noii liste a deşeurilor conform HG nr. 856/2002 care a înlocuit raportarea pe baza vechiului Catalog European al deşeurilor.
  

Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv.

Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale din România, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru următorii ani.

Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative (Directiva IPPC transpusă în legislaţia naţională), care implică utilizarea tehnologiilor curate şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor.

8.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Conform POS Mediu 2007-2013, politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidentiază importanţa unei abordări integrate în gestionarea deşeurilor, care include construcţia facilităţilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea productiei de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia; recuperarea deşeurilor prin reciclare; refolosire; şi depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării.

Municipalitătile, Consiliile locale sau Asociaţiile de municipalităţi pot dezvolta proiecte fiind beneficiarii intervenţiilor din cadrul Axei Prioritare 2 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor”, POS Mediu 2007-2013.

Managementul deşeurilor poate fi îmbunătăţit prin:

• 
  creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor municipale şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;
  
• 
  reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
  
• 
  creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate;
  
• 
  înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor.
  

9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

9.1. Introducere

Substanţele şi preparatele chimice anorganice şi organice au avut şi continuă să aibă o utilizare mare atât în zona industrială, cât şi în zona cercetării. Aceleaşi substanţe şi preparate chimice utilizate în industrie şi cercetare pot trece, în anumite condiţii, în zona contaminării, distrugerii şi afectării grave a componentelor capitalului natural şi a sănătăţii umane.

Utilizarea diverselor substanţe şi preparate chimice generează:

• 
  deşeuri sub forma de resturi lichide, gazoase, solide, păstoase;
  
• 
  ambalaje şi deşeuri de ambalaje de diverse tipuri (metalice, de sticlă, de hârtie şi carton, de materiale plastice, de lemn, compozite, de textile, de piele şi înlocuitori).
  

Datorită proprietăţilor fizice şi chimice, diverse substanţe şi preparate, inclusiv ambalajele şi deşeurile de ambalaje rezultate de la aceste substanţe şi preparate, trebuie să beneficieze de un management de mediu.

9.2. Cadru legislativ

• 
  Directiva 67/548/CEE privind armonizarea legislaţiei şi măsurile administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor chimice periculoase. A fost amendată de Directiva 1999/45/CE care reglementează clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase şi de Directiva 92/32/CEE care reglementează notificarea substanţelor chimice noi în UE.
  
• 
  Directiva 76/769/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate chimice periculoase reglementează activităţile în care sunt implicate substanţe şi preparate chimice interzise, restricţionate, sever restricţionate. Această Directivă a fost modificată de 30 ori ca urmare a adaptării la progresul tehnic.
  
• 
  Regulamentul 793/93/CEE privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente, înlocuit cu Regulamentul 1907/2006/CEE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea, şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), care a intrat în vigoare începând cu luna iulie 2007.
  
• 
  Regulamentul nr. 2455/92/CEE privind importul şi exportul anumitor substanţe chimice periculoase.
  
• 
  Regulamentul Consiliului nr. 304/32003/CE privind importurile şi exportul produselor chimice periculoase modificat de Regulamentul nr. 1213/2003
  

În România transpunerea directivelor europene s-a realizat prin:

• 
  Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice - stabileşte că ANPM preia responsabilităţile ANSPCP în ce priveşte implementarea la nivel naţional a legislaţiei din domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase; GNM preia toate atribuţiile şi responsabilităţile ANSPCP privind controlul respectării prevederilor în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase.
  
• 
  HG nr. 882/2007 privind desemnarea autorităţilor competente pentru aplicarea Regulamentului 1907/2006 (REACH).
  
• 
  OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu Legea nr. 451/2001, modificată şi completată prin Legea 324/2005.
  
• 
  HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000, modificată şi completată de HG nr. 199/2006 .
  
• 
  Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată prin Legea nr. 263/2005 .
  
• 
  HG nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, completată şi modificată de HG nr. 597/2007.
  
• 
  HG nr. 1300/2002 privind notificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată de HG nr. 693/2004 şi HG nr. 1159/2007.
  
• 
  H.G. nr. 803/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului CEE nr. 793/93 şi a Regulamentului CE nr. 1488/1994.
  
• 
  Ordin comun nr. 1406/191/2003 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu şi sănătatea umană.
  
• 
  Ord. nr. 227/2002 al MIR privind inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă (EINECS).
  
• 
  Ord. nr. 608/2002 al MIR privind aprobarea Listei europene a substanţelor chimice notificate (ELINCS)
  

3. 
   Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
   

Cadru legislativ

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor de import şi export pentru anumite substanţe şi preparate chimice periculoase cât şi pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase se realizează pe baza Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 793/1993 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente completat de Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1488/1994 privind evaluarea riscului pentru oameni şi mediu a substanţelor chimice existente în concordanţă cu regulamentul CEE nr. 793/1993, înlocuit cu Regulamentul 1907/2006/CEE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea, şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), care a intrat în vigoare începând cu luna iulie 2007, Regulamentul CE nr. 304/2003 al Parlamentului şi Consiliului privind exportul şi importul substanţelor chimice periculoase şi a Directivei 76/769/CEE privind restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase (Directiva 76/769/CEE este la a 30-a modificare).

În România reglementarea activităţilor privind importul, exportul, utilizarea şi comercializarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase este realizată prin:

• 
  HG nr. 172/1997 pentru înfiinţarea Registrului Naţional al Substanţelor Chimice Potenţial Toxice şi aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a acestuia;
  
• 
  Legea nr. 91/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam în 1988;
  
• 
  Ord. nr. 742/2006 pentru modifcarea Anexei I, Partea 3 din Regulamentul 304/2003;
  
• 
  Ord. comun nr. 1406/191/2003 al MAPM/MSF pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu si sănătatea umană;
  
• 
  Ord. comun nr. 1001/552 al MMGA/MEC privind procedurile de raportare de catre agenţii economici a datelor şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice;
  
• 
  HG nr. 347/2003 modificată şi completată de HG nr. 932/2004 şi de HG 646/2005 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;
  
• 
  Ord. de Ministru nr. 396/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active, modificat şi completat de Ord. 574/2005;
  

La solicitarea ANPM, au fost verificaţi agenţi economici din Regiunea 8, care pun pe piaţă substanţe şi preparate chimice ce fac obiectul Anexei I din Regulamentul 304/2003 cât şi al Ord nr. 396/2002 modificat de Ord nr. 574/2005, vizându-se în principal:

• 
  anumite produse chimice periculoase ce fac obiectul procedurii APS prevăzute prin Convenţia de la Rotterdam;
  
• 
  anumite produse chimice care au interdicţie sau sunt sever restricţionate şi care sunt prevăzute în anexa nr. 1;
  
• 
  anumite produse care sunt listate în Ord. nr. 396/2002 completat cu Ord. nr. 574/2005.
  

Regulamentul 304/2003 privind procedura APS nu se aplică deşeurilor reglementate de OUG nr. 78/2000 aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată de OUG nr. 61/2006 aprobată prin Legea nr. 27/2007.

În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import/export produse chimice periculose:

• 
  S.C. SIERA S.R.L. a importat: 1,2-dicloretan; acetat de mercur(ii) clorura de mercur(ii) p.a; iodura de mercur(ii) rosu, e.p azotat de mercur(ii) monohidrat sulfat de mercur(ii) p.a; benzen;
  
• 
  S.C. BAICHIM S.R.L. a importat: oxid de etilena
  
• 
  S.C. IZOLATORUL S.A. a exportat: azbest crisotilic
  
• 
  S.C. PETROM S.A. a exportat: benzen
  

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate care fac obiectul procedurii APS reglementată de Regulamentul 304/2003.

În anul 2007 au fost chestionaţi următorii agenţi economici:

• 
  SC Makhteshim Agan Romania SRL
  
• 
  SC Agrovet SA
  
• 
  SC Alcedo SRL
  
• 
  SC Elita Agrochemicals SRL
  
• 
  SC Stera Chemicals SRL
  
• 
  SC BASF SRL – East- Europe
  
• 
  SC Natur Evo SRL
  
• 
  SC Bayer SRL
  
• 
  Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov,
  
• 
  Serviciul Judeţean Ilfov de Dezinsecţie şi Ecologizare
  

Produsele identificate: carbodan (conţine carbofuran); callitraz, sanazin (conţin atrazin), bavistin (conţine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide; sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III si IV de toxicitate.

SC Stera Chemicals SRL a importat substanţă nonilphenoletoxilat cu utilizări în industria petrolieră, industria textile şi altele.

Tabel nr. 9.3.1. Locaţiile agenţilor economici care distribuie, importă şi pun pe piaţă substanţe şi preparate chimice ce intră sub incidenţa Regulamentului 304/2003 cat si al Ord. nr. 396/2002 completat de Ord. nr. 574/2005 privind procedura PIC

Agent economic	Locaţia depozitului în judeţul Ilfov
SC BASF SRL- The Chemical Company/ Bucureşti, str. Calea Victoriei, nr. 155, Bl. D1, Sc. 7-8, Etj. 6 Sector 1/ tel/fax: [phone]	Oraş Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan, nr. 61-63
SC Bayer CropScience SRL Bucuresti, b-dul Poligrafiei, nr. 3°, Sector 1/tel/fax: [phone]	Oraş Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan, nr. 61-63 Tel/fax: [phone]/;2030000/2030001- firma distribuitoare – SC Karl Heinz Dietrich International Exped SRL
SC NaturEVO SRL Bucureşti, str. Şoseua Panduri, nr. 29, Bl. P2A, etj. 1, ap. 4 Sector 5/ tel/fax: [phone]	Com. Bragadiru, Şos. Alexandriei, nr. 109, /tel/fax: [phone]
SC MAKHTESHIM AGAN ROMANIA-MAROM SRL, Bucureşti, str. Mihai Eminescu, nr. 44-48, etj. 5, ap. 11, Sector 1 , tel/fax: [phone]	Com. Ştefăneştii de Jos
SC Alcedo SRL, Bucureşti, str. Sborului, nr. 1 Sector 3/ tel/fax:[phone]	Com. 1 Decembrie, str. Şoseaua Giurgiului, nr. 86; Com. Vidra, Şoseaua Principală; Com Măgurele, str. Mincu, nr. 13

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu, APM Ilfov, 2008

9.4. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului

Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului se realizează prin întocmirea Studiilor de risc, a Studiilor de impact şi a Bilanţurilor de mediu. Se utilizează legislaţia de mediu în vigoare privind evaluarea riscului pentru substanţele chimice periculoase.

9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice

În UE reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest amendată de Directiva 83/478/CEE.

La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de HG nr. 124/2003, privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest. HG nr. 24/2003 a fost modificată de HG nr. 734/2006.

În Bucureşti au fost identificate unităţi care mai deţin azbest în incinta lor:

• 
  S.C. LAROMET S.A. – acoperişuri cu azbest şi deşeuri cu conţinut de azbest;
  
• 
  S.C. IMVEST S.A. – pereţi cu azbest şi acoperişuri cu azbest;
  
• 
  S.C. CHIMESTER BV S.A. – şnururi din fir de azbest şi garnituri klingher.
  

În judeţul Ilfov, în anul 2007 s-au identificat locaţii unde mai există produse ce conţin azbest care, după terminarea ciclului de viaţă vor deveni deşeuri.

Locaţiile identificate sunt :

• 
  com. Dărăşti-acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; com. Găneasa – acoperisuri de casă cu plăci din azbociment;
  
• 
  com Moara Vlăsiei – acoperişuri de casă cu placi din azbociment;
  
• 
  com. Berceni – acoperişuri de casă cu plăci din azbociment;
  
• 
  com Jilava – acoperişuri de casă cu plăci din azbociment;
  
• 
  SC Bi-AL Aluminiu SRL din oraş Popeşti Leordeni – o hală industrială acoperită cu plăci din azbociment;
  
• 
  SC Conserv Buftea SA din oraş Buftea – o hală industrială acoperită cu plăci de azbociment.
  

APM Ilfov a informat Consiliile Locale şi agenţii economici  deţinători de produse cu continut de azbest, ca:

• 
  de la 01.01.2007 nu se mai permite comercializarea şi utilizarea produselor care conţin azbest;
  
• 
  produsele cu conţinut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de 01.01.2005 pot fi utilizate până la terminarea ciclului de viaţă.
  

De asemena, au fost furnizate informaţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tuturor solicitanţilor privind  modul de gospodărire a deşeurilor cu conţinut de azbest rezultate din construcţii şi demolări.