Îndrumar de afaceri republica Federală germania

PARTICIPAREA ROMANIEI LA TARGURI INTERNATIONALE DIN GERMANIA IN ANUL 2014

Nr. crt.	TARG	CARACTER TARG	PERIOADA
	Heimtextil, Frankfurt	textile prelucrate	8 - 11 ianuarie
	Berlin Fashion Week	activitati de design	14 – 16 ianuarie
	Internationale Grüne Woche	produse agro-alimentare	17-26 ianuarie
	IMM Köln	fabricarea mobilierului din lemn	13 - 19 ianuarie
	Fruit Logistica	fructe şi legume	5-8 februarie
	Zow Bad Salzuflen	prelucrarea lemnului	10-13 februarie
	Ambiente Frankfurt	produse din sticla, portelan	7- 11 februarie
	BIOFACH - Nürnberg	produse alimentare ecologice	12-15 februarie
	Inhorgenta Munchen	bijuterii	14-17 februarie
	ProWein Düsseldorf	vinuri si bauturi alcoolice	22 - 25 martie
	GDS Düsseldorf	incaltaminte si marochinarie	12 – 14 martie
	Hannover Messe	autovehicule, acesorii auto si constructii de masini	7 - 11 aprilie
	Wire & Tubes Düsseldorf	industria metalurgica	7-11 aprilie
	Renewable Word Energy – Europe, Köln	energie regenerabila	3 – 5 iunie
	Power Gen Köln	autovehicule, acesorii auto si constructii de masini	3 - 5 iunie
	Berlin Fashion Week	activitati de design	iulie
	Automechanika Frankfurt	autovehicule, acesorii auto si constructii de masini	16 – 20 septembrie
	GDS Düsseldorf	incaltaminte si marochinarie	septembrie
	Import Shop Berlin	cooperatie si artizanat	12 - 16 noiembrie
	Electronica München	echipamente electronice si optice, calculatoare	11 - 14 noiembrie

B. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR ŞI DE INVESTIŢII

 

1. REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR

 

1.1. Cadrul general de desfăşurare a comerţului exterior german; avantaje

       conjuncturale pentru exportatorii români

 

Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii unei continue dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor, pe cât posibil fără obstacole sau limitări.

Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii.

Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a Uniunii Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.

Exportatorul român care doreşte să vândă produsele sale în Germania trebuie să pornească de la ideea că pe această piaţă se poate comercializa orice produs, dacă acesta este competitiv din punct de vedere al calităţii, prezentării şi al preţului şi să ţină seama de faptul că aproape toate produsele imaginabile sunt oferite pe piaţa germană de către foarte mulţi producători autohtoni sau din străinătate. Gama largă de mărfuri şi concurenţa acerbă impun necesitatea unei pregătiri minuţioase înainte de încheierea unei tranzacţii comerciale, mai ales dacă se doreşte, aşa cum este normal, o colaborare durabilă cu partenerul german.

Având în vedere volumul comerţului exterior german, precum şi faptul că schimburile  româno-germane deţin, în cadrul acestuia, o pondere de cca. 1%, există posibilităţi reale de creştere şi diversificare a livrărilor reciproce. Analizând evoluţia şi structura actuală a schimburilor comerciale româno-germane, rezultă că există, în continuare, oportunităţi de majorare a exporturilor româneşti, în special la produsele cu tradiţie pe această piaţă, cum sunt: confecţiile textile şi tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn), mobilă şi produse din lemn, încălţăminte şi articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din metal (inclusiv produse ale micii industrii), piese, componente şi subansamble de maşini şi utilaje, aparatură electrică şi electrotehnică, produse chimice, produse agroalimentare.

În conjunctura ultimilor ani oportunitati deosebite au fost reprezentate de exporturile de autoturisme si componente auto , de produse ale industriei constructiilor de masini, de echipamente de comunicatii si produse ale industriei electronice si software, care au inregistrat cresteri anuale consistente.

Operatorii economici români trebuie să manifeste o mai mare receptivitate şi o insistenţă sporită pentru atragerea partenerilor germani interesaţi în transferarea producţiei (sau a unei părţi a acesteia) şi a comenzilor în România.