Îndrumar de afaceri
CADRUL GENERAL DE DESFĂŞURARE AL SCHIMBURILOR COMERCIALE ROMÂNO-CHINEZE
Yüklə 381,21 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- ANUL TOTAL
|
8. CADRUL GENERAL DE DESFĂŞURARE AL SCHIMBURILOR COMERCIALE ROMÂNO-CHINEZE RP. Chineză ocupă un loc prioritar în politica României de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din Asia, iar în plan comercial ocupa locul 1 în zona asiatică la total schimburi comerciale (locul 1 atât la export, cât şi la import). Până în anul 1990, relaţiile economice româno-chineze au fost reglementate de acorduri guvernamentale, care au asigurat un echilibru al schimburilor economice şi comerciale. Încetarea livrărilor pe piaţa chineză a produselor noastre ce intrau în cadrul compensării creanţelor dintre cele două ţări au determinat scăderea drastică a exporturilor în anii 90, atingându-se în anul 1998 nivelul de 22,8 milioane USD. După anul 2000, s-a înregistrat o tendinţă de redresare a schimburilor comerciale bilaterale, astfel încât la finele anului 2010, exportul românesc în RP Chineză a atins valoarea de 410 milioane USD. În acelaşi timp, datorită expansiunii puternice şi agresive a exportului chinez pe piaţa internaţională, mai ales datorită oferirii de produse la preţuri foarte mici şi atractive, importurile din RP Chineză au crescut puternic atingând în anul 2010 valoarea de 3,38 miliarde USD, generând o balanţă comercială negativă, in defavoarea Romaniei. Deşi efectele crizei economice globale au fost resimţite în perimetrul economic şi social al României, exporturile româneşti în RP Chineză şi-au continuat trendul ascendent, astfel încât la finalul anului 2010 s-a înregistrat cea mai mare valoare a exporturilor româneşti pe piaţa chineză. Datele statistice de la 31 mai 2011, confirmă trendul ascendent al exporturilor româneşti pe piaţa chineză. Dinamica schimburilor comerciale româno-chineze în perioada 1989-2011 - milioane USD-
RPC- Republica Populară Chineză/RASHK- Regiunea Administrativă Specială Hong Kong În anul 2010, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Populară Chineză s-a situat la 3896,95 milioane USD (din care RP Chineză 3791,60 milioane USD şi RASHK 105,35 milioane USD), din care exportul a fost de 499,26 milioane USD (din care RP Chineză 410,08 milioane USD şi RASHK 89,18 milioane USD), iar importul de 3397,69 milioane USD, (din care RP Chineză 3381,52 milioane USD şi RASHK 16,17 milioane USD), soldul fiind de – 2898,43 milioane USD (din care RP Chineză - 2971,44 milioane USD şi RASHK + 73,01 milioane USD). Faţa de aceeaşi perioadă a anului trecut exportul românesc în RP Chineză a crescut cu 46,47%, iar importul românesc din RP Chineză a crescut cu 28,84%. La 31 mai 2011, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Populară Chineză s-a situat la 1598,60 milioane USD (din care RP Chineză, 1543,98 milioane USD şi RASHK 54,62 milioane USD), din care exportul a fost de 254,64 milioane USD (din care RP Chineză 208,93 milioane USD şi RASHK 45,71 milioane USD), iar importul de 1343,96 milioane USD, (din care RP Chineză, 1335,05 milioane USD şi RASHK 8,91 milioane USD), soldul fiind de – 1089,32 milioane USD (din care RP Chineză, - 1126,12 milioane USD şi RASHK + 36,80 milioane USD). Faţa de aceeaşi perioadă a anului trecut exportul românesc în RP Chineză a crescut cu 22,2%, iar importul românesc din RP Chineză a crescut cu 5,8%. Conform statisticii vamale chineze, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu RP Chineză în anul 2010 s-a situat la 3761,44 milioane USD (a crescut cu 33,8 % faţa de anul 2009), din care exportul românesc în RP Chineză a fost de 755,26 milioane USD, iar importul din RP Chineză de 3006,18 milioane USD, soldul fiind de -2250,92 milioane USD. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul românesc în RP Chineză a crescut cu 74,4%, iar importul românesc din RP Chineză a crescut cu 26,5%. La 31 mai 2011, conform statisticii vamale chineze, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu RP Chineză s-a situat la 1640,57 milioane USD (a crescut cu 16,8% faţă de 31 mai 2011), din care exportul românesc în RP Chineză a fost de 349,89 milioane USD, iar importul din RP Chineză de 1290,68 milioane USD, soldul fiind de -940,79 milioane USD. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul românesc în RP Chineză a crescut cu 23,7%, iar importul românesc din RP Chineză a crescut cu 15%. Conform acestor date se remarcă faptul că exporturile româneşti în RP Chineză îşi menţin trendul ascendent din ultimii doi ani. Structura schimburilor bilaterale a) Export: echipament energetic (componente pentru hidrocentrale şi termocentrale), maşini-unelte, echipamente electrice (reţele de bază), rulmenţi, cilindri laminor, piese şi componente auto, produse chimice şi îngrăşăminte complexe NPK, materiale şi articole plastice, cherestea de fag şi panouri din lemn, metale comune, cupru electrolitic, concentrat şi deşeuri de cupru şi alte metale neferoase, deşeuri şi resturi din fontă, fier sau oţel, confecţii şi tricotaje, aparatură optică, vinuri, lână tunsă, etc. b) Import:aparate de telefon cordless, echipamente telecomunicaţii, maşini şi utilaje, produse metalurgice şi articole din metale, produse chimice organice, articole textile şi îmbrăcăminte, încălţăminte, televizoare, aparate de aer condiţionat, tehnică de calcul, instrumente şi aparate optice, materiale de construcţii, etc.. Structura schimburilor bilaterale româno – chineze pe grupe de produse la 31.12.2010
Analizând structura schimburilor bilaterale româno-chineze în anul 2010 se poate remarca că principalele 4 categorii de produse la exportul românesc (care alcătuiesc aproximativ 74 % din total export) sunt : Maşini şi aparate, echipamente electrice (27,30%), metale şi articolele din metal (21,26%), lemn şi produse din lemn (13,96%) şi produse ale industriei chimice (10,67%). Comparând cu structura exportului din anul 2009 se constată creşterea ponderii produselor chimice cu aproximativ 5% (în special îngrăşăminte), dar şi scăderea produselor din materiale plastice (aproximativ 5 %). Celelalte grupe de produse îşi menţin, în linii mari, aceleaşi ponderi ca şi în anul 2009. Ca şi în anul 2009, importurile din RP Chineză de maşini, utilaje, instalaţii pentru producţie, echipamente şi aparate electrice (în special telefoane cordless) deţin prima poziţie cu o pondere de 63,05%. Principalele grupe de produse care au înregistrat creşteri semnificative la export pe piaţa chineză faţă de anul 2009 sunt : maşini şi echipamente electrice (creştere de 43 milioane USD), produse din lemn (creştere de 28 milioane USD), minereuri (creştere de 22 milioane USD), îngrăşămintele (creştere de 20 milioane USD), cupru şi articole din cupru (creştere de 13 milioane USD), cauciuc şi articole cauciuc (creştere de 9 milioane), accesorii auto (creştere de 8 milioane USD) şi vinul (2 milioane USD). Au înregistrat scăderi faţă de 2009 : produsele metalurgice (scădere de 24 milioane USD) şi materialele plastice (scădere de 11 milioane USD). Structura schimburilor bilaterale româno – chineze pe grupe de produse la 31.05.2011
Se constată că la exportul românesc principalele grupe de produse cu pondere importantă se menţin maşini şi aparate, echipamente elctrice (33,60%), produsele din lemn (26,19%), metale comune şi articole din metal (11,81%), materialele şi articolele plastice (9,36%) precum şi produsele minerale (9,09%). Principalele grupe de produse care au înregistrat creşteri semnificative la export pe piaţa chineză faţă 31 mai 2010 sunt : maşini şi echipamente electrice (creştere de 38 milioane USD), produse din lemn (creştere de 36 milioane USD), cauciuc şi articole cauciuc (creştere de 10 milioane) şi minereuri (creştere de 4 milioane USD). Au înregistrat scăderi faţă de 31 mai 2010 : îngrăşămintele (scădere de 28 milioane USD) şi cupru şi articole din cupru (scădere de 20 milioane USD). La importul din R.P.Chineză predomină, în continuare grupa de maşini, aparate şi echipamente electrice (59,5%), metale comune şi articole din metal (7,41%), materiale şi articole textile (6,11%). Investiţii chineze în România Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, au fost înfiinţate în România (31 martie 2011) 10075 de societăţi chineze şi societăţi mixte româno - chineze, valoarea investiţiilor chineze în România fiind de cca. 389,4 milioane USD, plasând R.P. Chineză pe locul 18 în clasamentul general al ţărilor care au investit în România. 9. CADRUL JURIDIC Cadrul juridic al relaţiilor bilaterale dintre Uniunea Europeană si R.P.Chineză Relaţiile bilaterale dintre Uniunea Europeană şi R.P. Chineza sunt reglementate de o serie de acorduri şi tratate care constituie cadrul juridic de desfăşurare al acestora. Aceste acorduri sunt prezentate in Anexa 1. Întrucât “Tratatul de Cooperare Economică si Comercială” din anul 1985 nu mai corespunde situaţiei actuale, cele două părţi au convenit să negocieze un nou Acord mai amplu care să cuprindă atât aspectele cooperării economice cât şi pe cele politice, respectiv Acordul Cadru UE - China Pentru Parteneriat şi Cooperare(PCA). Negocierea noului acord a început în anul 2008 si pana la finele anului 2010 au avut loc mai multe runde de consultări şi convorbiri. Atât China pentru UE cât şi UE pentru China reprezintă parteneri strategici, cadrul general de derulare al evenimentelor de natură politico-economică dintre cele două entităţi fiind caracterizat de o componentă suplimentară de diplomaţie. În pofida multiplelor disfuncţii de natură comercială relaţia dintre UE şi China are continuitate şi consistenţă. Cadrul juridic al relaţiilor bilaterale dintre România si R.P.Chineză Cadrul juridic care reglementează raporturile economice româno-chineze include toate acordurile esenţiale necesare bunei desfăşurări a relaţiilor economice, inclusiv acordul guvernamental de colaborare economica semnat in octombrie 2006, cel de evitare a dublei impuneri şi cel de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor. De-a lungul anilor au fost semnate şi sunt în vigoare o serie de acorduri, protocoale şi convenţii de cooperare în numeroase alte domenii economice care sprijină dezvoltarea unor sectoare economice de interes pentru ambele părţi. În anexa 2 sunt prezentate cele mai importante documente extrase din cadrul juridic bilateral. În vederea armonizării cadrului juridic de desfăşurare a relaţiilor economice ale României cu R.P. Chineză cu cadrul juridic comunitar, in luna martie 2006 Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Finanţelor Publice din România împreună cu ministerele similare din R.P. Chineză au început negocierile pentru adaptarea Acordului Economic şi Comercial şi a Acordului privind Promovarea şi Protejarea Reciprocă a Investiţiilor cu cadrul juridic al Uniunii Europene. După negocierea şi convenirea lor, la data de 19 octombrie 2006 a fost semnat Acordul de Cooperare Economica iar in aprilie 2007 a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul privind Promovarea si Protejarea Reciproca a Investiţiilor. În luna martie 2006, a fost negociat şi parafat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea dintre Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi Administraţia Generală a Vămilor din R.P.Chineză, în domeniul vamal. Acest document a fost semnat cu ocazia Vizitei de Stat a Preşedintelui României în R.P.Chineză din luna martie 2006. De asemenea, cu aceiaşi ocazie a fost semnat Protocolul de Cooperare în domeniul promovării investiţiilor reciproce, dintre ARIS (in prezent CRPCIS) şi Agenţia Chineză pentru Promovarea Investiţiilor. În anul 2009 cu ocazia vizitei oficiale în România a vicepreşedintelui chinez XI JIPING au fost semnate următoarele acorduri :
10. AFACERI România înregistrează o creştere a vizibilităţii pe piaţa asiatică în general şi chineză în special atrăgând interesul companiilor locale prin avantajele oferite de mediul investiţional şi de elementele rezultate din calitatea de membru al UE, deţinută de către ţara noastră. Firmele româneşti care accesează piaţa chineză găsesc cu mult mai multă uşurinţă parteneri formaţi în economia liberă chineză, în care statul are din ce în ce mai puţine intervenţii. Oportunităţi şi produse noi identificate pentru export în R.P.Chineză Corespunzător dezvoltării economice dinamice înregistrate de către R.P.Chineză în ultimii ani, se remarcă o creştere a atractivităţii oportunităţilor de afaceri, în special al acelora provenind din mediul de afaceri provincial. Astfel, în cursul anului 2008 a crescut potenţialul pentru iniţierea de proiecte de cooperare cu provinciile situate în regiunea de nord est a Chinei, profilată pe proiecte industriale de anvergură vizând amplul program guvernamental de modernizare al fostelor baze industriale. În acelaşi timp, prezintă interes oportunităţile oferite de provinciile situate în regiunile de vest ale Chinei din domeniul exploatării resurselor materiale şi energetice. În ultima perioada de timp, au fost identificate noi produse cu potenţial de a fi exportate pe piaţa chineză, după cum urmează: - Vagoane de marfă speciale;
În acelaşi timp, companiile româneşti pot iniţia primele contacte în vederea dezvoltării unor afaceri cu firme chineze, participând la manifestările promoţionale sau misiunile economice organizate de către Departamentul de Comerţ Exterior/MECMA. Reglementări de comerţ exterior Ca efect al integrării României în UE, începând cu 1 ianuarie 2007 totalitatea reglementărilor de comerţ exterior comunitare se aplică unitar asupra operaţiunilor comerciale dintre România şi China. Din punct de vedere al reglementărilor interne, China se află într-un proces de armonizare al cadrului juridic comercial, în rezonanţă cu obligaţiile asumate prin aderarea la OMC şi adaptat elementelor economiei de piaţă. Licenţe de import Continua, deşi mult redus, sistemul de acordare a licenţelor de import, dar a crescut numărul firmelor care pot fi autorizate să desfăşoare operaţiuni de comerţ exterior. Autorizarea firmelor private reprezintă un pas decisiv spre liberalizarea economiei chineze, în concordanţă cu obligaţiile asumate de China odată cu admiterea ei in Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Asistam la o tendinţă de echilibrare a prerogativelor in domeniul operaţiunilor de comerţ exterior, respectiv punerea treptata pe picior de egalitate a firmelor de stat cu cele colective şi private. Întreprinderile de stat de comerţ exterior (ICE) au numai rolul de intermediari: când o firma nu dispune de licenţa de import, recurge la un ICE pentru realizarea operaţiunii respective, în schimbul unui comision. Tariful vamal Începând cu anul 1992, tariful vamal chinez se bazează pe Nomenclatorul Internaţional al Sistemului Armonizat de Desemnare şi Codificare, până la nivelul de 6 cifre şi constă în subdiviziuni până la 8 cifre. La 1 ianuarie 2006 a intrat în vigoare noul tarif Vamal al R.P. Chineze care se aplică nediscriminatoriu tuturor produselor de import provenite din ţările membre OMC. Taxele vamale se aplica asupra valorii CIF a mărfurilor. Impozite Din ianuarie 1994, China a introdus în sistemul său fiscal taxa pe valoare adăugată (TVA). TVA se aplică asupra tuturor bunurilor, inclusiv a celor din import. TVA este de 17%, iar asupra anumitor produse precum cereale, uleiuri vegetale, îngrăşăminte agricole şi cărţi, TVA - ul este de 13%. Sunt exceptate de TVA cărţile vechi, ajutoarele internaţionale şi produsele importate pentru handicapaţi şi destinate în exclusivitate folosinţei acestora. Anumitor produse, considerate de lux şi celor care dăunează sănătăţii li se aplica un impozit special asupra consumului, situat in marja 3-45%. În această categorie se includ tutunul, băuturile alcoolice, cosmeticele, parfumurile, bijuteriile, benzina, motocicletele, vehiculele cu motor şi articolele pentru jocurile de artificii. Mărcile Drepturile de protecţie a mărcilor în China se dobândesc prin înregistrare aplicându-se principiul primului care obţine dreptul respectiv. Ca atare firmele trebuie să-si înregistreze mărcile cât pot de rapid, pentru a nu se confrunta cu situaţii neplăcute. Mărcile pentru servicii: publicitate, bănci, restaurante, învăţământ, telecomunicaţii, etc. pot fi înregistrate şi se bucură de aceeaşi protecţie ca şi bunurile. Dreptul asupra mărcilor este valabil timp de 10 ani de la data aprobării acestuia şi înscris ca atare în registrul mărcilor. Se reînnoieşte pe perioade de 10 ani. Proprietarii unei mărci pot autoriza folosirea acesteia de către terţi, pe bază de licenţă. Mărcile se înregistrează sub jurisdicţia STATE ADMINISTRATION FOR INDUSTRY AND COMMERCE. Patentele Regimul acestora este reglementat prin Legea Patentelor din anul 1985. China este membră a Tratatului de Cooperare în materie de Patente (PCT), din anul 1994. Patentele în China sunt garantate conform principiului primei solicitări de înregistrare. Sunt 3 tipuri de patente recunoscute: invenţii, modele utile şi proiecte. Patentele se administrează de Biroul de Stat pentru Patente. Etichetare Există reglementări privind modul de etichetare a alimentelor şi băuturilor. Organismul care supraveghează îndeplinirea normativelor respective este CHINA STATE BUREAU OF TECHNICAL SUPERVISION. Exportatorul trebuie să-şi înregistreze etichetele şi să prezinte apoi etichete noi cu specificaţii tehnice redactate în limba chineză, care trebuie lipite pe ambalaj sub controlul organismului menţionat. Pentru celelalte grupe de produse trebuie lipite etichete scrise în limba chineză pe care să figureze: numele ţării de origine, producătorul, produsul şi o certificare din care să reiasă că îndeplineşte normativul impus de către ţara de origine. Inspecţia mărfurilor Guvernul chinez acordă mare importanţă inspecţiei bunurilor importate şi exportate. La 29 martie 1998, a luat fiinţă STATE ADMINISTRATION FOR ENTRY-EXIT INSPECTION AND QUARANTINE (AQSIQ). Acest organism publica o lista cu bunurile importate care sunt supuse inspecţiei. Inspecţiile se refera la aspecte de calitate, cantitate, greutate şi la norme de sănătate şi igiena. La baza efectuării inspecţiei stau standardele obligatorii stabilite prin legi sau clauzele stabilite prin contractele internaţionale. Dacă mărfurile inspectate nu îndeplinesc standardele prevăzute, SAIQ emite un certificat în baza căruia se pot emite reclamaţii de compensare. Comercializarea mărfurilor Vânzarea Negocierile cu partenerii chinezi au un caracter specific, aparte. Exportatorul român trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, pentru a depăşi cu bine etapele absolut necesare în negociere: crearea de relaţii apropiate, stabilirea unei încrederi reciproce, de prietenie cu importatorul. O cerinţă de bază o reprezintă seriozitatea, prezentarea fără echivoc a poziţiei în negociere, stabilirea unor eventuale scăderi de preţuri numai după discuţii serioase, etc. Recomandăm deosebită precauţie în stabilirea partenerului de afaceri, în ultimul timp existând cazuri de firme a căror activitate este concentrată pe operaţiuni ilegale, prejudiciind în mai multe rânduri agenţi economici străini si români. Pentru protejarea intereselor firmelor româneşti, este necesară solicitarea unei verificări a partenerului, adresată Ambasadei României la Beijing, respectiv Biroul pentru Promovare Economica Comerciala (BPCE). Distribuţia Distribuţia în China prin firme străine este încă limitată. Investiţiile străine au contribuit la creşterea gradului de cunoaştere a funcţionarii sistemului de distribuţie în ţările occidentale, ceea ce va avea consecinţe favorabile pe termen mediu. Principalele canale de vânzare şi distribuţie sunt:
Modalităţi de plată a exporturilor Depozitul: exportatorul încasează exclusiv in funcţie de cantitatea de marfă efectiv vândută de detailist din depozit; Finanţarea: se folosesc frecvent termene de plata la 150-180 de zile după livrarea mărfii; Acreditivul: si in acest caz se întâmpină dificultăţi la încasare, fiind uzual ca încasarea să se efectueze după intrarea efectiva a mărfurilor in China (după vămuire). De aceea se recomandă constituirea de depozite bancare de câte 10-15% din valoarea contractelor încheiate, care să fie sigur încasate, iar restul după intrarea mărfurilor în China. Bănci Banca Centrală: People’s Bank of China Bănci principale: Industrial and Commercial Bank of China, Bank of China, China Construction Bank, Bank of Communications, Agricultural Bank of China, China Citic Bank, China Merchants Bank, China Mingsheng Banking Corp. Regimul de vize Cetăţenii români posesori de paşapoarte diplomatice sau de serviciu nu necesită viză, iar posesorii de paşapoarte turistice necesita viză, aceasta eliberându-se la sediul Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti sau al Consulatului General al R.P. Chineze de la Constanţa în baza unei invitaţii primite de la un partener chinez şi a prezentării biletelor de transport dus - întors. Cetăţenii români ce doresc să călătorească în Hong Kong nu necesită viză, indiferent de tipul de paşaport deţinut, având drept de şedere pentru o perioadă de 90 zile. Legaturi aeriene cu România Cursa directă Bucureşti – Beijing, a fost suspendata in 2003. Se pot folosi serviciile Turkish Airlines, KLM, Austrian Airlines, Aeroflot, Lufthansa, Air France, ş.a. Nu exista restricţii vamale la transportul obiectelor de valoare de către persoanele fizice cu excepţia obiectelor de patrimoniu. Zile libere si program de lucru Zilele nelucrătoare sunt concentrate în jurul sărbătorilor naţionale, respectiv: - festivalul primăverii (anul nou chinezesc) stabilit anual în funcţie de poziţia lunii (fără dată fixă), este în general în luna ianuarie sau februarie. Cu acest prilej organismele guvernamentale au liber o săptămână, iar firmele între una şi trei săptămâni. Nu se recomandă călătoriile de afaceri în săptămâna premergătoare festivalului primăverii când se desfăşoară pregătirile pentru sărbătoare. - 4 Aprilie, Ziua Recunoştiintei ( morţilor) şi a Eroilor ( o zi liberă) -1 Mai este o mare sărbătoare în China şi cu acest prilej se acordă o săptămână liberă; - 15 Septembrie, Sarbătoarea Lunii Pline ( o zi liberă); -1 Octombrie, ziua naţională a R.P.Chineze, prilej cu care de asemenea se acorda o săptămână liberă.
Orele de masă sunt riguros respectate acestea fiind 11,30-13,00 pentru prânz şi 18,00-19,00 pentru cină. Reguli de protocol: - obligativitatea de a prezenta o carte de vizită; - respectarea strictă a orelor de masa; - se serveşte ceai; - când se oferă drept cadou băuturi, se oferă număr par de sticle. ELEMENTELE DE CONTACT ALE REPREZENTANTELOR ROMÂNIEI ÎN R.P.CHINEZĂ Ambasada României la Beijing şi BPCE Beijing Adresa: Ri Tan Lu, Dong Er Jie, nr.2, 100600, Beijing Telefon: 0086-10-65323442, 65323315 Fax: 0086-10-65325728 E-mail: ambasada@roamb.link263.com
Consulatul General al României la Shanghai şi BPCE Shanghai Adresa: Xian Xia Lu, Hongqiao, Sun Plaza, West Tower, Room 305, 200336, Shanghai Telefon: : 0086-21-62701146 Fax: 0086-21-62085105 E-mail: shromcongen@online.sh.cn
Adresa: 2, Dong Chang An Da Jie Telefon: 0086-10-65198694 Fax: 0086-10-65198902 E-mail: mofcom@mofcom.gov.cn Web: www.mofcom.gov.cn China Council for the Promotion of International Trade – CCPIT (Consiliul Chinez epntru Promovarea Comerţului Internaţionalţ) Adresa: Fu Xing Men Wai, nr1, 100860, Beijing Telefon: 0086-10-68013344 Fax: 0086-10-68011370 E-mail: ccpit@public.east.cn.net Web: www.ccpit.org European Union Chamber of Commerce in China, (Camera de Comerţ a Uniunii Europene, în R.P.Chineză)
BPCE Beijing / iulie 2011 ANEXA 1 Relaţiile bilaterale dintre Uniunea Europeană şi R.P. Chineză sunt reglementate de o serie de acorduri şi tratate care constituie cadrul juridic de desfăşurare al acestora, după cum urmează :
Anexa 2 CADRUL JURIDIC BILATERAL între România şi R.P. Chineză
- semnat: 19 octombrie 2006; - în vigoare din 18 decembrie 2009;
- semnat la Bucureşti la data de 19 octombrie 2009.
Yüklə 381,21 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
+86 (10) 6462 2066
+86 (10) 6462 2067
euccc@euccc.com.cn