Nomenclatura combinată a mărfurilor

Note complementare

1. Se clasifică la poziția 2001 numai legumele, fructele, nucile și alte părți comestibile ale plantelor, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic, al căror conținut, în greutate, de acid volatil liber, calculat în acid acetic, este de minimum 0,5%. De asemenea, ciupercile care se clasifică la subpoziția 2001 90 500 trebuie să aibă conținutul de sare de maximum 2,5% din greutate.

2. (a) Conținutul de diverse zaharuri exprimat ca zaharoză (conținut de zahăr) al produselor clasificate în prezentul capitol corespunde valorii indicate de un refractometru la o temperatură de 20°C și multiplicate cu unul dintre factorii următori:

–0,93 pentru produsele de la subpozițiile 2008 20–2008 80, 2008 93, 2008 97 și 2008 99;

–0,95 pentru produsele care se clasifică la celelalte poziții.

Cu toate acestea, conținutul de diverse zaharuri exprimat ca zaharoză (conținut de zahăr) al următoarelor produse clasificate în prezentul capitol:

–produse fabricate pe bază de alge marine și de alte alge preparate sau conservate prin procedee care nu sînt prevăzute în capitolul 12;

–produse fabricate pe bază de manioc, de arorut, de salep, de topinamburi, de batate și de rădăcini și tuberculi similari cu conținut ridicat de amidon sau de inulină de la poziția 0714;

–produse fabricate pe bază de frunze de viță-de-vie,

corespunde valorii care rezultă dintr-un calcul efectuat pe baza măsurătorilor care au fost obținute aplicînd metoda cromatografiei lichide de înaltă performanță («metoda HPLC»), utilizînd următoarea formulă:

S + (G + F) × 0,95,

unde:

S – conținutul de zaharoză determinat prin metoda HPLC;

F – este conținutul de fructoză determinat prin metoda HPLC;

G – este conținutul de glucoză determinat prin metoda HPLC.

(b)Termenul „valoare Brix”, menționată la subpozițiile poziției 2009, corespunde valorii indicate de un refractometru la temperatura de 20°C.

3. Produsele care se clasifică la subpozițiile 2008 20–2008 80, 2008 93, 2008 97 și 2008 99 se consideră „cu adaos de zahăr” în cazul în care conținutul de zahăr este mai mare, în greutate, decît unul din procentele indicate în continuare, în funcție de tipul de fructe sau de părți comestibile de plante:

–ananas, struguri: 13%;

–alte fructe, inclusiv amestecurile de fructe și alte părți comestibile de plante: 9%.

4. În sensul subpozițiilor 2008 30 110–2008 30 390, 2008 40 110–2008 40 390, 2008 50 110–2008 50 590, 2008 60 110–2008 60 390, 2008 70 110–2008 70 590, 2008 80 110– 2008 80 390, 2008 93 110–2008 93 290, 2008 97 120–2008 97 380 și 2008 99 110–2008 99 400, se înțelege prin:

–„titru alcoolic masic existent”: numărul kilogramelor de alcool pur conținute în 100 kg produs;

–„% mas.”: simbolul pentru titrul alcoolic masic.

5. Dispozițiile următoare se aplică produselor așa cum sînt prezentate:

(a) Conținutul de zaharuri adăugate pentru produsele care se clasifică la poziția 2009 corespunde „conținutului de zaharuri” diminuat cu valorile indicate mai jos, în funcție de felul sucurilor:

–suc de lămîi sau de tomate: 3;

–suc de struguri: 15;

–sucuri de alte fructe sau legume, inclusiv amestecurile de sucuri: 13.

(b) Sucurile de fructe cu zahăr adăugat, cu o valoare Brix de maximum 67 și care conțin sub 50% în greutate suc de fructe își pierd caracterul original de suc de fructe de la poziția 2009.

Litera (b) nu se aplică sucurilor de fructe naturale concentrate. Prin urmare, sucurile de fructe naturale concentrate nu sînt excluse de la poziția 2009.

6. În sensul subpozițiilor 2009 69 510 și 2009 69 710, „suc de struguri concentrat (inclusiv must de struguri)” înseamnă sucul de struguri (inclusiv mustul de struguri) pentru care valoarea indicată la temperatura de 20°C de un refractometru este de minimum 50,9%.

7. În sensul subpozițiilor 2001 90 920, 2006 00 350, 2006 00 910, 2007 10 910, 2007 99 930, 2008 97 030, 2008 97 050, 2008 97 120, 2008 97 160, 2008 97 320, 2008 97 360, 2008 97 510, 2008 97 720, 2008 97 760, 2008 97 920, 2008 97 940, 2008 97 970, 2008 99 240, 2008 99 310, 2008 99 360, 2008 99 380, 2008 99 480, 2008 99 630, 2009 89 340, 2009 89 360, 2009 89 730, 2009 89 850, 2009 89 880, 2009 89 970, 2009 90 920, 2009 90 950 și 2009 90 970, termenul „fructe tropicale” înseamnă guave, mango, mangustan, papaia, tamarine, mere de cajou, fructe de litchi, fructe de jaquier (arbore de pîine), fructe de sagotier, fructele pasiunii, fructe de carambola și fructe de pitahaya.

8. În sensul subpozițiilor 2001 90 920, 2006 00 350, 2006 00 910, 2007 99 930, 2008 19 120, 2008 19 920, 2008 97 030, 2008 97 050, 2008 97 120, 2008 97 160, 2008 97 320, 2008 97 360, 2008 97 510, 2008 97 720, 2008 97 760, 2008 97 920, 2008 97 940 și 2008 97 970, termenul „fructe tropicale cu coajă” înseamnă nucile de cocos, nucile de cajou, nucile de Brazilia, nucile de betel (de arec), nucile de cola și Macadamia.

9. Algele marine și alte alge preparate sau conservate prin procedee care nu sînt prevăzute în capitolul 12, precum gătire, coacere, asezonare sau adaos de zahăr, se clasifică în capitolul 20 ca preparate din alte părți de plante. Algele marine și alte alge proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar pulverizate, se clasifică la poziția 1212.