Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Iov 30.13)

Aurul şi argintul fals sunt pagube pe care le poţi îndura şi un bărbat priceput uşor descoperă falsul. Dar

dacă gândul mincinos al unui prieten stă ascuns în pieptul său şi dacă are viclenie în inima sa, acela

e cel mai fals dintre muritorii făcuţi de Dumnezeu, iar dintre toate falsurile, acesta este cel mai greu

de cunoscut. (Poetul Teognist, citat de Cuviosul Clement Alexandrinul)

Beţia este eşecul omului în a-şi controla gândurile. (Ray Stannard Baker)

Bine este, deci, frate a nu face răul nici cu gândul, iar de eşti ispitit, nevoieşte-te ca să nu faci cu lucrul.

(Patericul)

Binele desăvârşit nu constă numai în a se abţine cineva de la a face răul, ci şi de a-l gândi.

(Scriitorul bisericesc Metodiu de Olimp)

Binele făcut la nevoie ţi-l răsplăteşte înzecit Dumnezeu când nici nu gândeşti. (Mircea Eliade)

Ca să-ţi faci duşmani nu trebuie să declari război, e suficient să spui ce gândeşti. (Martin Luther King)

Care împreună cu mine te-ai îndulcit de mâncări, în casa lui Dumnezeu am umblat în acelaşi gând!

(Psalmi 54.15)

Că de n-ar fi avut nădejde că vor învia cei care mai înainte au căzut, deşert şi de râs lucru ar fi a se ruga

pentru cei morţi. Şi a văzut că celor care cu bună cucernicie au adormit, foarte bun dar le este pus.

Drept aceea, sfânt şi cucernic gând a fost, că a adus jertfă de curăţie pentru cei morţi, ca să se slo-

bozească de păcat. (II Macabei 12.44-46)

Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule.

(Matei 15.9)

Cea mai înaltă formă a gândirii pure există în matematică. (Platon)

Cei care au ajuns la această treaptă a posului (a patra), pot stăpâni cu uşurinţă trupul şi gândurile, şi pot

spori mult pe calea rugăciunii. 11.11

Cel ce gândeşte să-şi păstreze curăţenia în mijlocul săturării şi luxului, este asemenea omului care, cul-

cându-se în mijlocul noroiului, trage nădejde să rămână curat. (Arhiepiscopul Inochenţie)

Cel mai bine te învaţă cel care nu-ţi spune ce să gândeşti, ci cum să gândeşti. (Alan Gregg)

Cine nu gândeşte şi nu lucrează ca Domnul, nu este printre ucenicii Lui. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cine nu luptă cu gândurile, nu luptă cu satana. 5.11

Ciuda întunecă gândirea. (Proberb aromân)

Cu cât stai mai rău cu gânditul, cu atât o duci mai bine cu băutul. (Scriitorul american Terry Goodkind)

Cultura înseamnă să ştii ce s-a spus şi ce s-a gândit mai bun şi valoros în lume. (Matthew Arnold)

Cultura te urcă pe culmile gândirii; educaţia te învaţă să cobori până la cei umili. (Carmen Sylva, poetă

şi prima regină a României)

Cum a fost lucrat pomul, arată rodul lui; aşa şi cuvântul arată gândul cel din inima omului. Să nu lauzi

pe nimeni înainte de a vorbi cu el, căci cuvântul este piatra de încercare a omului.

(Ecclesiasticul 27.6, 7)

Cum lacrima iese din ochi, astfel iese gândirea pe buze. (Mihai Eminescu)

Cumplit lucru e beţia. E în stare să adoarmă simţurile, să întunece mintea. Face mort şi fără de putere

pe omul înzestrat cu raţiune, omul care a primit stăpânirea peste toate, îl doboară la pământ

legându-l cu lanţuri de nedezlegat. … Poate fi oare om mai ticălos decât beţivul, care e

mereu cu capul ameţit de băutură, care toarnă vin în el în fiecare zi de-şi strică judecata

gândurilor? … (Sfântul Ioan Gură de Aur, vezi Beţia/ )

Curăţirea minţii de gândurile cele rele. 2.11

Dacă capacitatea de a gândi nu este însoţită de capacitatea de a acţiona, mintea superioară este tortu-

rată. (Benedetto Croce)

Dacă gândim frumos şi frumos vom trăi. (Sfinţii Părinţi)

Dacă ne gândim că toate sunt rânduite cu socoteală şi cu înţelepciune, mai trebuie să avem credinţa că

nimic din tot ce se întâmplă nu are loc fără un motiv întemeiat şi fără înţelepciunea legată de

Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Dacă ştiinţa nu are patrie, omul de ştiinţă trebuie să se gândescă mereu la tot ceea ce poate face pentru

gloria patrie sale. (Louis Pasteur)

Dacă vreţi să fiţi fericiţi, dacă vreţi să înfloriţi, trebuie să vă gândiţi la armonie, să vă puneţi în armonie

cu universul întreg. (Omraam Mikhael Aivanhov)

Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva în viclenia lui, tot aşa să se abată şi gândurile

voastre de la curăţia şi nevinovăţia cea în Hristos. (II Corinteni 11.3)

Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta huleşte. Şi Iisus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce

cugetaţi rele în inimile voastre? (Matei 9.3, 4)

Demonul i-a strecurat cu uşurinţă, din ce în ce mai des, tot felul de gânduri primejdioase. 8.19

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeş-

te. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjdu-

ieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbi-

lor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni

ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. (I Corinteni 13.4-10)

Este de ajuns un dicţionar pentru a conţine toate cuvintele. Dar gândirii îi trebuie infinitul. (Alexandr

Sergheevici Puşkin)

Este foarte important să ne reculegem înainte de a ne ruga, să petrecem câteva clipe în linişte, gândindu-

ne numai la Dumnezeu şi dând la o parte toate grijile şi problemele de peste zi. (Evagrie Ponticul)

Este mai cinstit să urăşti pe faţă, decât să-ţi ascunzi gândul sub un chip înşelător. (Cicero)

Este necesară multă atenţie şi multă sârguinţă pentra a alunga gândurile pe care ni le trimite vicleanul,

pentru a ne fura de la rugăciune. 2.13

Este un lucru bun să citeşti cărţi de citate, pentru că citatele, atunci când sunt gravate în me-

morie, îţi aduc gânduri bune. (Winston Churchill)

Există oameni care vorbesc cu o clipă înainte de a fi gândit. (Jean de la Bruyère)

Fericirea este armonia dintre ceea ce gândeşti, ceea ce spui şi ceea ce faci. (Mahatma Gandhi)

Fericirea nu depinde de ce eşti sau de ce ai, ci doar de ceea ce gândeşti. Mulţumirea aduce fericire

chiar şi săracului, iar nemulţumirea aduce sărăcie chiar şi bogatului. Viitorul vine către noi bucăţică

după bucăţică, puţin câte puţin. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă, dar dacă păstrăm o atitudine po-

zitivă, va fi mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mulţumiţi. (Confucius)

Fericit e sufletul care zi şi noapte nu are în gândurile sale altă grijă decât a şti cum va sta în faţa

judecătorului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Fericit este sufletul care iubeşte smerenia şi lacrimile şi care urăşte gândurile cele rele.

(Cuviosul Siluan Athonitul)

Fii vigilent: fereşte-ţi mintea de gânduri negative. (Buddha)

Filosofia este microscopul gândirii. (Victor Hugo)

Folosirea greşită a gândurilor duce la întrebuinţarea greşită a lucrurilor. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Gândeşte ca un om de acţiune şi acţionează ca un om care gândeşte. (Henri Bergson)

Gândirea e activitatea inteligenţei, visarea e voluptatea ei. (Victor Hugo)

Gândirea este izvorul acţiunii, vieţii şi manifestării; fă izvorul curat şi totul va fi curat. (James Allen)

Gândirea înseamnă activitate. Gândirea e întotdeauna exprimare, acţiune, poezie. (Eugeni d’Ors)

Gândirea mea este melodia. (Richard Strauss)

Gânditorul pozitiv zăreşte invizibilul, simte intangibilul şi realizează imposibilul. (Napoleon Bonaparte)

Gândiţi frumos! (Părintele Teofil Pârâian)

Gândul cel rău la început este ca o furnică şi, dacă-l laşi, creşte şi se întăreşte şi devine leu. 2.11

Gândul celui nebun nu este decât păcat; batjocoritorul este urgia oamenilor. (Solomon 24.9)

Gândul cu care ai dat, acela îţi aduce răsplata. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Gândul rău. 7.15

Geniul trebuie să aibă răbdare cu oamenii mediocrii, căci el gândeşte mult prea repede şi mult prea

departe. (Michelle Rosenberg)

Ia-ţi gândul de la orice lăcomie şi atunci vei putea să vezi uneltirile diavolului. (Sfântul Marcu Ascetul)

Important este ceea ce suntem noi în faţa lui Dumnezeu, iar nu ceea ce gândesc oamenii despre noi.

(Avva Teognost)

Inima celui ce luptă este o arenă în care se râzboiesc gândurile cele rele cu cele bune. 4.7

Inima reprezintă izvorul gândurilor. 2.3

Ironia este veselia gândirii şi bucuria înţelepciunii. (Anatole France)

Istoveşte-ţi trupul cu postul şi cu privegherea, şi vei alunga gândul chinuitor al iubirii de plăceri.

(Sfântul Serafim de Sarov)

Împărăţia lui Dumnezeu ţine mai mult de modul de a trăi decât de modul de a gândi. (Sfinţii Părinţi)

În lagărele de concentrare trăiam minut cu minut şi trebuia să gândim cât de puţin, pentru că gândirea

este cheltuială. (Haim-Vidal Sephiha)

Înainte de a-ţi ridica mâinile spre cer, trebuie să-ţi ridici sufletul; şi înainte de a-ţi ridica ochii, ridică-ţi

gândul la Dumnezeu. (Origen)

Îngerii nu au nevoie de limbă şi de auz, ci îşi transmit unii altora propriile lor gândiri şi hotărâri, fără să

rostească nici măcar un cuvânt. (Sfântul Ioan Damaschin)

Învăţând matematica, înveţi să gândeşti. (Grigore Moisil)

Îţi faci semnul crucii, să-l faci corect, nu repezit, schilodit, aşa ca să nu se ştie ce înseamnă,

ci un semn al crucii adevărat, lent, mare, de la frunte la piept, de la un umăr la celălalt.

Concentrează-te bine, adună-ţi toate gândurile şi întreaga ta persoană în acest semn.

Simţi cum te cuprinde în întregime? De ce? Este semnul Universului şi este semnul

mântuirii. Pe cruce Domnul nostru Iisus Hristos i-a mântuit pe oameni. El îl sfinţeşte pe

om în întregime până la cea din urmă fibră a fiinţei sale. De aceea facem semnul crucii

înainte de rugăciune, ca să ne ordoneze şi să ne adune, să ne cuprindă gândurile şi ini-

ma şi voinţa în Dumnezeu. După rugăciune, ca să rămână în noi ceea ce ne-a dăruit

Dumnezeu, ca să ne apere de primejdii. (Romano Guardini, 8.7)

La Dumnezeu ajungem printr-un anumit mod de viaţă, nu printr-un anume fel de a gândi.

(Christos Yannars)

Legile naturii sunt doar gândurile matematice ale lui Dumnezeu. (Euclid)

Logica este anatomia gândirii. (John Locke)

Lupta cu gândurile ispititoare. 5.11

Mai curând sau mai târziu oamenii care gândesc şi care scriu conduc opina publică; iar opinia publică,

după cum ştiţi, conduce lumea. (Jean le Rond d’Alembert)

Mai mare este a putea ţine gândul în loc, decât a iscodi taine, chiar de a-i afla răspunsurile toate.

(Părintele Savatie Baştovoi)

Meditaţia este eliberarea de gândire şi o mişcare înspre extazul adevărului. Meditaţia este explozia

înteligenţei. (Krishnamurti, filosof indian)

Mintea reprezintă gândurile sau mentalul. 2.3

Mulţi oameni de pe această planetă suferă din cauza nemulţumirii faţă de sine şi a vinovăţiei. Acesta este

un simplu gând, iar gâdurile pot fi schimbate. (Louise L. Hay)

Munca gândeşte, lenea visează. (Jules Renard)

Nimic nu ne înşeală mai mult decât propria noastră gândire. (Leonardo da Vinci)

Nu este o coincidenţă că cei mai mari gânditori din toate timpurile au fost suflete profund religioase.

(Max Planck)

Nu locuirea împreună osândeşte pe cei drepţi, la un loc cu cei nedrepţi, ci asemănarea în gândire.

(Mitropolitul Nicolae Mladin)

Nu se înfiripă nor fără adiere de vânt şi nu se înfiripă patimă fără gând. (Sfântul Marcu Ascetul)

O viaţă frumoasă e un gând al tinereţii înfăptuit la maturitate. (Alfred de Vigny)

O, rău gând! De unde te-ai ivit să acoperi pământul cu vicleşug? (Ecclesiasticul 37.3)

Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate.

(Sfântul Talasie Libianul)

Omul cu gând rău aţâţă ceartă şi defăimătorul desparte pe prieteni. (Solomon 16.28)

Oricâte lucruri materiale am avea în jurul nostru, ele sunt trecătoare, nu le luăm cu noi în viaţa veşnică; ci

în viaţa veşnică luăm doar lumina credinţei şi a faptelor bune, a rugăciunii, a pocăinţei, a ceea ce am

trăit ca legătură cu Dumnezeu, care S-a imprimat în sufletul omului. Orice cuvânt bun, orice gând bun,

orice faptă bună lasă în sufletul nostru o lumină; după cum gândul rău, cuvântul rău şi faptea rea lasă

în suflet pată sau pete de întuneric. Când trecem dincolo, când se desparte sufletul de trup şi se pre-

zintă în faţa lui Dumnezeu, el este luminos dacă s-a întâlnit des cu Dumnezeu în rugăciune şi în fapte

bune, sufletul, sau întunecat. De aceea Mântuitorul spune: “Dacă ochiul tău va fi curat, tot trupul tău

va fi luminat. Iar dacă ochiul tău va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat.” Sfinţii Părinţi ai Bisericii au in-

terpretat acest <, de care vorbeşte Evanghelia (Matei 6.22-33), ca fiind conştiinţa

omului, care-l ajută să distingă, să deosebească între bine şi rău, între întuneric şi lumină, între păcat

şi sfinţenie. Dacă această conştiinţă este luminată de credinţă, atunci omul se luminează, sufletul lui

se îmbracă în lumină. (Patriarhul Daniel)

Orice înălţare îmi dă de gândit, deoarece cred că după ea poate veni căderea. (Petrarca)

Orice plănuire a ta să o începi cu Cel ce este începutul a tot binele, ca să fie după voia lui Dumnezeu

ceea ce ai de gând să faci. (Sfântul Marcu Ascetul)

Pacea gândurilor este mai scumpă decât orice înţelepciune. (Părintele Savatie Baştovoi)

Paza minţii, negândirea la gânduri. (Arhiepiscopul Casian)

Păcatele săvârşite cu trupul sunt împiedicate de multe pricini, dar cel ce păcătuieşte cu gândul, păcătu-

ieşte tot atât de repede pe cât a şi gândit. (Sfântul Vasile cel Mare)

Păcătuind, să nu învinovăţeşti fapta, ci gândul. Căci dacă mintea nu o lua înainte, nu i-ar fi urmat trupul.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Păstrează trupul acesta curat şi nepătat, ca duhul care locuieşte în el să dea mărturie de el şi să fie

îndreptăţit trupul tău. Vezi să nu se suie la inima ta gândul că trupul acesta este stricăcios

si să-l supui vreunei întinăciuni. Dacă-ţi întinezi trupul, întinezi şi Duhul cel Sfânt, iar dacă

întinezi trupul nu vei trăi. (Herma, autorul scrierii “Păstorul”)

Pe Dumnezeu să-L slujim prin fapte, să-L lăudăm prin cuvânt şi să-L cinstim cu gândul.

(Evagrie Ponticul)

Politicianul se gândeşte la viitoarele alegeri, omul de stat la următoarele generaţii. (Otto von Bismarck)

Precum grădinarul, dacă nu pliveşte buruienile îneacă legumele, aşa şi mintea, dacă nu curăţeşte gându-

rile pierde cunoştinţa adevărului. (Sfântul Talasie Libianul)

Primul pas pentru a nu fi nefericit este să nu ai timp să te gândeşti la nefericre. (George Bernard Shaw)

Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte. (Arthur Schopenhauer)

Răul pe care l-am făcut, gândit sau pe care l-am intenţionat, se va răzbuna pe sufletele noastre.

(Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Rugăciunea utilizează gândurile, puterea mentală şi inteligenţa creatoare de care dispunem împreună

cu Inteligenţa Infinită a Spiritului Suprem. (Herbert Harris)

Să ne înfrânăm de la gânduri, tot aşa cum ne înfrânăm şi de la de la fapte. (Evagrie Ponticul)

Să nu vă gândiţi niciodată că după moarte veţi moşteni împărăţia pe care n-aţi trăit-o încă de pe

pământ. (Părintele Arsenie Boca)

Secretul mântuirii este de fapt păstrarea minţii ocupate pentru a nu ne purta gândurile spre patimi; ori

munca ne concentrează gândurile spre ceea ce facem, iar rugăciunea ne înalţă mintea către

Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)

Străduiţi-vă să fiţi în acelaşi gând cu Dumnezeu. (Sfântul Ignatie Teoforul)

Strămoşul fiecărei acţiuni este un gând. (Ralph Waldo Emerson)

Succesul este un profesor slab, determină oamenii inteligenţi să se gândească la faptul că ar putea să

piardă. (Bill Gates)

Sufletul bun, gândul curat şi conştiinţa sănătoasă sunt cele mai bune jertfe care I se pot aduce lui

Dumnezeu. (Minucius Felix)

Sufletul omului este gândul lui şi unde îi este gândul, acolo şi sufletul. (Părintele Savatie Baştovoi)

Sufletul se formează prin deprinderi şi ajungi să gândeşti după cum trăieşti. (Demostene)

Sunt profund convins că Dumnezeu este iubire; acest gând are pentru mine o vitalitate lirică originară.

(Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Şi au zis iarăşi: "Haidem să ne facem un oraş şi un turn al cărui vârf să ajungă la cer şi să ne facem faimă

înainte de a ne împrăştia pe faţa a tot pământul!" Atunci S-a pogorât Domnul să vadă cetatea şi turnul

pe care-l zideau fiii oamenilor. Şi a zis Domnul: "Iată, toţi sunt de un neam şi o limbă au şi iată ce s-au

apucat să facă şi nu se vor opri de la ceea ce şi-au pus în gând să facă. Haidem, dar, să Ne pogorâm

şi să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înţeleagă unul cu altul". Şi i-a împrăştiat Domnul de acolo

în tot pământul şi au încetat de a mai zidi cetatea şi turnul. (Facerea 11.4-8)

Şi iată o femeie cu scurgere de sânge de doisprezece ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de

poala hainei Lui. Căci zicea în gândul ei: Numai să mă ating de haina Lui şi mă voi face sănătoa-

să; iar Iisus, întorcându-Se şi văzând-o, i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Şi s-a

tămăduit femeia din ceasul acela. (Matei 9.20-22)

Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi. (Luca 2.35)

Toţi se gândesc să schimbe lumea, dar nu se gândesc să se schimbe pe sine. (Lev Tolstoi)

Trebuie să citim Biblia aşa cum un tânăr citeşte scrisoarea de la iubita lui, bucurându-se la gândul că

aceasta este scrisă pentru el. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Trebuie să punem şi diagnoza gândurilor pătimaşe, prin care se săvârşeşte păcatul. Gândurile în care

se cuprind toate păcatele, sunt opt: al lăcomie pântecelui, al desfrânării, a iubirii de argint, al mâniei, al

întristării, al trândăviei, al slavei deşarte şi al mândriei. Ca aceste opt gânduri să ne tulbure, sau ca să

nu ne tulbure, nu atârnă de noi. Dar ca să stăruiască, sau ca să nu stăruiască, sau ca să stârnească pa-

timile, sau ca să nu le stârnească, atârnă de noi. (Sfântul Ioan Damaschin)

Treptele rugăciunii (rugăciunea cu buzele, cu gândul, cu mintea coborâtă în inimă). 3.1

Un bătrân care păzea curmalele: fugiţi de aici gândurile mele cele dinăuntru şi păsările cele din afară.

(Patericul)

Un frate a venit în chilie la Avva Pimen, zicându-i: Multe gânduri am şi mi-e teamă de ele. Bătrânul a

scos pe frate afară şi i-a spus: Întinde-ţi mâinile şi opreşte vânturile, poţi? - Nu. - Dar te laşi

dus de ele? - Nu. - La fel nici gândurile nu le poţi opri. Altceva este însă să le stai împotrivă.

Un gând curat, chiar dacă a avut un rezultat îndoielnic sau chiar potrivnic, nu poate fi socotit vinovat.

(Apuleius)

Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul. (Regina Maria a României)

Una din etapele fericirii trebuie să fie absenţa gândurilor. (Liviu Rebreanu)

Universul este un gând al lui Dumnezeu. (Friedrich von Schiller)

Universul mă încurcă şi nu pot gândi măcar, că ar putea exista ceasul fără un ceasornicar. (Voltaire)

Viclenia este o faptă rea, săvârşită cu gând ascuns, care se oferă semenului sub chipul unor binefaceri.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Vorba a fost dată omului pentru a-şi ascunde gândurile. (Talleyrand)

Vrei ca oamenii să gândească lucruri bune despre tine? Nu te lăuda. (Blaise Pascal)

Ziariştii – oameni care gândesc toată viaţa la profesia pe care ar fi trebuit s-o înveţe. (Mark Twain)

Gâtul/ Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările maicii tale. Căci ele sunt ca o cunună pe ca-

pul tău Şi ca o salbă împrejurul gâtului tău. (Solomon 1.8, 9)

Cu o putere năpraznică, Dumnezeu mă tine de haină şi mă strânge de gât ca gulerul cămăşii. (Iov 30.18)

Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înţelepciunea şi buna chibzuială, căci ele

sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău. (Solomon 3.21, 22)

Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o

piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării. (Matei 18.6)

Mâini au şi nu vor pipăi; picioare au şi nu vor umbla, nu vor glăsui cu gâtlejul lor. Asemenea lor să fie cei

ce-i fac pe ei şi toţi cei ce se încred în ei. (Psalmi 113.15, 16)

Mila şi adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; atunci vei

afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. (Solomon 3.3, 4)

Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor.

(Romani 3.13)

Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât, căci la urmă el ca un şar-

pe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin. (Solomon 23.31, 32)

Pentru ce dracii se tem de tine? De când m-am făcut călugăr, mă nevoiesc ca să nu las mânia să se suie

până la gâtlejul meu. (Avva Isidor)

Să ne aţintim privirile la cei care slujesc în chip desăvârşit măreţei slave a lui Dumnezeu. (Din Epistola către

Corinteni a Sfântului Clement Romanul, episcopul Romei. Împăratul Traian a poruncit să fie aruncat în ma-

re cu o ancoră de gât, pentru că a adus la Hristos pe mulţi aristocraţi romani şi a refuzat să aducă jertfă zei-

lor. A fost contemporan cu Sfinţii Apostoli. La vârsta de 24 de ani s-a decis să plece şi să-şi caute părinţii

şi fraţii, care dispăruseră într-un naufragiu. Este momentul când îl întâlneşte pe Sfântul Barnaba şi pe fraţii

săi, deveniţi ucenicii Sfântului Petru. Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu îşi va întâlni şi părinţii. Dintre

toate operele puse sub numele Sfântului Clement, numai una este autentică şi anume: Scrisoarea întâi către

Corinteni. Este o operă care se păstrează în limba greacă, latină, siriacă şi coptă.)

Şi strângând Pavel grămadă de găteje şi punându-le în foc, o viperă a ieşit de căldură şi s-a prins de mâna lui.

Şi când locuitorii au văzut vipera atârnând de mâna lui, ziceau unii către alţii: Desigur că ucigaş este omul

acesta, pe care dreptatea nu l-a lăsat să trăiască, deşi a scăpat din mare. Deci el, scuturând vipera în foc,

n-a pătimit niciun rău. Iar ei aşteptau ca el să se umfle, sau să cadă deodată mort. Dar aşteptând ei mult

şi văzând că nu i se întâmplă nimic rău, şi-au schimbat gândul şi ziceau că el este un zeu.