Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte
Yüklə 7,81 Mb.
|
A-şi lua crucea înseamnă a se lepăda de lume, pentru Dumnezeu. (Sfântul Chiril al Alexandriei) Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi şi fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc? Şi Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele
Beţia nu-i ia omului numai judecata, ci îi schimbă şi simţurile şi-l face pe cel ce se îmbată mai rău decât orice animal. Care vită îşi răneşte într-atât vederea şi auzul cum şi le răneşte beţivul? Nu-i aşa că nu-şi mai cunosc cunoscuţii? Nu aleargă adeseori la străini ca la nişte prieteni? Nu sar de multe ori peste umbre, ca peste nişte şanţuri şi prăpăstii? … (Sfântul Vasile cel Mare) Ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: "Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat". (Matei 8.17) Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat şi vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine, şi, mulţumind, a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Asemenea şi paharul după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru sângele Meu. Aceasta să faceţi ori de câte ori veţi bea, spre pomenirea Mea.
Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. (Matei 6.16) Cât de des luăm drept convingere o iluzie a simţurilor sau o eroare a minţii. (Mihail I. Lermontov) Cel ce nu ia asupra sa de bună voie ostenelile pentru adevăr, e certat mai aspru de cele fără de voie. (Sfântul Marcu Ascetul) Creativitatea înseamnă a lua elemente cunoscute şi a le asambla în moduri unice. (Jacque Fresco) Dacă nu crezi în Dumnezeu, şi nu există, nu ai pierdut nimic. Dacă nu crezi în Dumnezeu, şi există, diavolul te-a luat! (Blaise Pascal) Dacă virtuţii îi iei libertatea, i-ai luat esenţa. (Origen) Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie. (Luca 9.23) Dacă-şi va aduce aminte omul de păcatele sale, Dumnezeu va lua de la el trândăvia. (Sfântul Ioan Scărarul) Dai voinţă, iei putere. (Sfinţii Părinţi) De aceea ne şi străduim ca, fie că petrecem în trup, fie că plecăm din el, să fim bineplăcuţi Lui. Pentru că noi
Depărtaţi-vă, căci copila n-a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de El. Iar după ce mulţimea a fost scoasă afară, intrând, a luat-o de mână, şi copila s-a sculat. (Matei 9.24, 25) Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea. (Matei 11.12) Dintre dracii care care se împotrivesc lucrării noastre, cei dintâi, care se ridică la luptă, sunt cei încredinţaţi cu poftele lăcomiei pântecelui. Toţi ceilalţi vin după aceştia să ia în primire pe cei răniţi de ei. Căci este cu neputinţă să cadă cineva în mâinile duhului curviei, dacă n-a fost doborât întâi de lăcomia pântecelui. (Evagrie Ponticul) Domnul ia parte la suferinţa fiecăruia dintre noi. (Cuviosul Clement Alexandrinul) Drept aceea am zis: Luaţi aminte la mine, voi arăta şi eu ce ştiu. (Iov 32.10) Dumnezeu ne ia ca pe nişte copii şi ne arată într-o legănare iubirea Sa divină. (Părintele Dumitru Stăniloae) E mult mai uşor să iei o hotărâre decât să o pui în practică. (William Somerset Maugham) Ei nu pot lua demnitatea nostră dacă nu le-o dăm noi. (Mahatma Gandhi) El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. Atunci, răspun- zând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela. (Matei 15.26-28) Existăm vremelnic prin ceea ce luăm din jur, dar vom trăi veşnic prin ceea ce dăruim. (Douglas Lawson) Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe El. Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este is- pitit când este tras şi momit de însăşi pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte. (Iacob 1.12-15) Frumuseţea şi urâţenia sufletului iau naştere din calitatea virtuţilor şi a viciilor. (Sfântul Ioan Casian) Gloria este o băutură veninoasă care face bine numai dacă e luată în doze mici. (Honoré de Balzac) Ia aminte de tine însuţi ca nu cumva un cuvânt ascuns în inima ta să se prefacă în păcat! (Sfântul Vasile cel Mare) Ia seama ca lumina din tine să nu fie întuneric. 2.7, Luca 11.35 Ia seama la relele tale, nu ale altuia; şi nu se va jefui de tâlhari casa de lucru a minţii tale. (Sfântul Marcu Ascetul) Iar Barnaba şi Saul, după ce au îndeplinit slujba lor, s-au întors de la Ierusalim la Antiohia, luând cu ei pe
Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat sin- gură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti; dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. (Luca10.40-42) În Biblie sunt scrise multe, dar nimeni nu le ia în serios. (Harriet Beecher Stowe) Înţelept este numai cel ce L-a luat pe Dumnezeu drept călăuză pentru a cunoaşte cuibul adevărului. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului) Luarea crucii 2.5, 8.9, 10.2, 10.17 Luarea-aminte, ca discernământ, îl ajută pe om să-şi cunoască starea lăuntrică şi să ştie la ce treaptă a ajuns, şi astfel să vadă limpede câtă cale a străbătut, şi câte îi mai rămâne de făcut până la împărăţia cerurilor. (Sfinţii Părinţi)
avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. (Matei 25.28, 29) Luaţi învăţătura mea mai degrabă decât argintul şi ştiinţa mai mult decât aurul cel mai curat, căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase nu au valoarea ei. (Solomon 8.10, 11) Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghind cu toată stăruinţa şi rugăciunea pentru toţi sfinţfii. (Efeseni 6.17, 18)
nu poate fi numită ştiinţă inginerească. (Bill Clinton) Mândria nu ia în seamă două lucruri: puterea divină şi slăbiciunea omului. 2.8 Mulţi oameni au luat încrederea pe care o dă iluzia drept energie. (Honoré de Balzac) Nimeni din cei ce vin la biserică să nu târască cu el grijile lumeşti, pentru ca atunci când se întoarce acasă
Nu Hristos a luat chipul lui Adam, ci Adam a luat chipul lui Hristos. (Sfinţii Părinţi) Păcătuind, să nu învinovăţeşti fapta, ci gândul. Căci dacă mintea nu o lua înainte, nu i-ar fi urmat trupul. (Sfântul Marcu Ascetul) Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău. (II Corinteni 5.10) Pericolul primordial în viaţă este să-ţi iei prea multe măsuri de precauţie. (Alfred Adler) Precum soarele nostru dă lumină ochilor noştri trupeşti, lumina cea prin duhul se sălăşluieşte ca o rază spirituală în cele din înăuntru şi ia loc în inimă. (Sfântul Chiril al Alexandriei)
Şi am zis: "Mai bună este înţelepciunea decât puterea; dar înţelepciunea celui sărac este urgisită, şi cuvintele lui nu sunt luate în seamă". (Ecclesiastul 9.16) Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine. (Matei 10.38) Şi deşteptându-se din somn, Iosif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica sa. Şi fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus. (Matei 1.24, 25) Şi după ce au luat, cârteau împotriva stăpânului casei, zicând: Aceştia de pe urmă au făcut un ceas şi i-ai pus deopotrivă cu noi, care am dus greutatea zilei şi arşiţa. (Luca 20.11, 12) Şi împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap şi în mâna Lui cea dreaptă trestie; şi, îngenunchind înaintea Lui îşi băteau joc de El, zicând: Bucură-Te, regele iudeilor! Şi scuipând asupra Lui, au luat trestia şi-L băteau peste cap. Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de hlamidă, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească. (Matei 27.29-31) Şi m-am dus la înger şi i-am zis să-mi dea cartea. Şi mi-a răspuns: Ia-o şi mănânc-o şi va amărî pântecele tău, dar în gura ta va fi dulce ca mierea. Atunci am luat cartea din mâna îngerului şi am mâncat-o; şi era în gura mea dulce ca mierea, dar, după ce-am mâncat-o pântecele meu s-a amărât. Şi apoi mi-a zis: Tu trebuie să prooroceşti, încă o dată, la popoare şi la neamuri şi la limbi şi la mulţi împăraţi. (Apocalipsa 10.9-12) Şi zicând acestea şi luând pâine, a mulţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor şi, frângând, a început să mănânce. Şi devenind toţi voioşi, au luat şi ei şi au mâncat. Şi eram în corabie, de toţi, două sute şaptezeci şi şase de suflete. (Faptele Apostolilor 27.35-37) Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi
Toate acelea pe care le cauţi au nevoie de luare aminte. (Poetul comic Menandru) Valoarea timpului, ca posibilitate a ridicării din păcat şi restabilirii comuniunii cu Dumnezeu, ni se desco- peră mai ales în iconomia mântuirii. Fiecare clipă care trece, şi noi n-am luat în ea decizia pentru rea- lizarea sa în bine, este o clipă sau un timp pierdut. Clipa se prezintă astfel ca semn al unei posibile mântuiri, dar şi ca semn al unei posibile căderi sau pierderi. … (Patriarhul Daniel, vezi Clipa/) Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi în- văţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară. (Matei 11.28-30) Viitorul este suma paşilor pe care îi faci, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în râs. (Henri Coandă) A lucra/ Adu-ţi aminte de ziua odihnei, ca să o sfinţeşti. Lucrează şase zile şi-ţi fă în acelea toate treburile tale,
Binele nu este o simplă calitate etică sau aptitudine morală, ci un reflex al harului, o “rază arătătoare de Dumnezeu”, o lucrare îndumnezeitoare care vine în om din Binele ultim, suprem, care este Dumnezeu. (Calist Catafygiotul) Bunul simţ este geniul îmbrăcat în haine de lucru. (Ralph Waldo Emerson) Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura sufletului şi duhului, dintre încheieturi şi măduvă, şi destoinic este să judece simţirile şi cugetările inimii. (Evrei 4.12) Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.
Cearta îl dă pe om mâniei, mânia îl dă orbirii, şi orbirea îl face de lucrează tot răul. (Patericul) Cel ce e smerit în cugetul său şi împlineşte o lucrare duhovnicească, când citeşte dumnezeieştile Scripturi pe toate le aduce în legătură cu sine şi nu cu altul. (Sfântul Marcu Ascetul) Comunismul a lucrat cu înverşunarea drăcească şi violentă să izgonească pe Hristos din viaţa noastră şi să crească atei liberi-cugetători şi indiferenţi. Şi au rămas încă urme, răni încă nevindecate de credinţa noastră. (Părintele Constantin Voicescu) Dacă muncim numai pentru bunurile materiale, ne clădim singuri temniţa. (Antoine de Saint-Exupery) Dar pentru că firea omenescă este trândavă şi se îndreaptă mai degrabă spre tihnă şi plăceri, de aceea Stăpânul cel iubitor de oameni, ca un Tată iubitor a dat leacul postului, ca să ne desprindă şi de plă- ceri şi să ne şi ducă de la grijile lumeşti la lucrarea celor duhovniceşti. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Deci I-au zis: Dar ce minune faci Tu, ca să vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi? (Ioan 6.30) Duşmanul meu să aibă partea nelegiuitului şi cel ce este împotriva mea să aibă partea celui ce lucrează ne- dreptatea! (Iov27.7) Iar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulţimii: Şase zile sunt în care trebuie să se lucreze; venind deci într-acestea, vindecaţi-vă, dar nu în ziua sâmbetei! (Luca 13.14) Împrăştierea minţii, lucrarea diavolului. (Sfinţii Părinţi) În sufletul uman este o transformare minunată pe care Dumnezeu Însuşi o lucrează. (Harent) Îndepărtarea de Dumnezeu, o lucrare drăcească. 9.11 Înţelepciunea este o ştiinţă desăvârşită a lucrurilor dumnezeieşti şi omeneşti. Ea cuprinde totul şi întrucât su- praveghează pe toţi oamenii, înţelepciunea este o artă despre viaţă şi ca atare este alături de noi tot timpul cât trăim, îndeplinindu-şi lucrarea ei, adică să ne facă viaţa fericită. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Mânia care lucrează într-un suflet fără discernământ, e asemenea unei flăcări, care sub suflarea unui vânt puternic arde şi nimiceşte ogorul inimii. (Sfântul Ioan Scărarul) Mântuirea este, în acelaşi timp, şi lucrarea lui Dumnezeu, dar şi lucrarea noastră. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Mintea este o formă de energie a inimii care lucrează cu creierul. (Sfântul Ioan Casian) Multe sunt felurile rugăciunii, care de care mai deosebit. Totuşi niciuna nu este vătămătoare, decât aceea care nu mai este rugăcuine, ci lucrare diavolească. (Sfântul Marcu Ascetul) Nici vrăjmaşul nu lucrează fără voia şi îngăduinţa lui Dumnezeu, ci doar atât cât ne este de folos. 2.3 Nu trebuie să lucrezi pentru a face bani, ci pentru a justifica viaţa. (Marc Chagall) Omul sfătuieşte pe aproapele precum ştie; iar Dumnezeu lucrează în cel ce aude, precum acela a crezut. (Sfântul Marcu Ascetul) Orice om înţelept lucrează cu chibzuinţă, numai cel nebun îşi desfăşoară nebunia. (Solomon 13.16) Pacea este izbăvirea de patimi. Dar ea nu poate fi aflată fără lucrarea Duhului Sfânt. (Sfântul Marcu Ascetul)
buia să legi şi de ce ai dezlegat când nu trebuia să dezlegi? (Părintele Paisie Olaru, în ultimele clipe ale vieţii)
s-a descoperit? (Părintele Arsenie Papacioc, în ultimele clipe ale vieţii) Plăcerea cu care lucrează artistul este însăşi inima artei sale. (Constantin Brâncuşi) Râvna, lucrarea harului. 10.5 Rugăciunea este lucrare nesfârşită, mai presus de orice artă sau ştiinţă. Prin rugăciune intrăm în legătură cu Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dumnezeu intră în noi prin acest canal. Rugăciunea este un act de înaltă înţelepciune, care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugă- ciune aflăm sfânta încântare a duhului nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov) Rugăciunea este lucrarea lui Dumnezeu în om. (Sfântul Grigorie Palama) Să dormim liniştiţi somnul credinţei şi să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze. (Richard Wurmbrand) Să lucrezi cu pasiune, acesta este secretul fericirii. (Auguste Renoir) Singura cale de a scăpa de efectul coruptibil al laudelor este să continui să lucrezi. (Albert Einstein) Tăria minţii vine prin exerciţiu şi nu prin repaos. (Alexander Pope) Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află. (Solomon 20.4) Toate ştiinţele lumii au ajuns la bacalaureat; numai teologia a ajuns la licenţă pentru că lucrează cu adevăruri absolute. (Petre Ţuţea) A mânca/ A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncă şi a zis: "Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din
A luat cele şapte pâini şi peşti şi, mulţumind, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii mulţimilor. Şi au mân- cat toţi şi s-au săturat şi au luat şapte coşuri pline, cu rămăşiţe de fărâmituri. (Matei 15.36, 37) Astfel, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat faţă de trupul şi sângele Domnului. Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar. Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind trupul Domnului. De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit. Căci de ne-am fi judecat noi înşine, nu am mai fi judecaţi. (I Corinteni 11.27-31) Căci dacă ne-am rândui viaţa noastră cu mintea trează, dacă am întrebuinţa tot răgazul vieţii noastre cu cele duhovniceşti şi am mânca atâta doar să fim în nevoie numai şi am cheltui viaţa noastră în fapte bune, nici n-am mai avea nevoie de ajutorul pe care ni-l dă postul. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat şi vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vân- dut,a luat pâine, şi, mulţumind, a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Asemenea şi paharul după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru sângele Meu. Aceasta să faceţi ori de câte ori veţi bea, spre pome- nirea Mea. (I Corinteni 11.23-25) Căci şi când ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu
Dar unora ca aceştia le poruncim şi-i rugăm, în Domnul Iisus Hristos, ca să muncească în liniş- te şi să-şi mănânce pâinea lor. (I Timotei 3.10-12) Când m-am suit eu pe munte, ca să primesc lespezile de piatră, tablele legământului, pe care l-a încheiat Domnul cu voi, am stat în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, şi nici pâine n-am mâncat,
Cele mai frumoase mere sunt mâncate de cei mai obraznici porci. (Proverb bulgăresc) Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul
Cuvânt nelegiuit spuneau împotriva mea, zicând: "Nu zace, oare? Nu se va mai scula!" Chiar omul cu ca- re eram în pace, în care am nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea călcâiul.
Yüklə 7,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|