(Ecclesiasticul 34.17-19)
Pentru a asigura o stare bună de sănătate mănâncă superficial, respiră adânc, fii moderat şi menţine un
interes în viaţă. (William Londen)
Rugăciunea din inimă asigură urcuşul spre desăvârşire. 3.3
Simplitatea este cel mai dificil lucru de asigurat în lume, este ultima limită a experienţei şi ultimul efort al
geniului. (George Sand)
A aştepta/ A nu dori şi aştepta nimic pentru sine şi a avea o profundă înţelegere faţă de ceilalţi reprezintă o auten-
tică sfinţenie. (Ivan Turgheniev)
Aşteptarea este dureroasă. Uitarea este dureroasă. Dar cea mai mare suferinţă este aceea de a nu şti
ce să faci. (Paulo Coelho)
Căci prin nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva
ceea ce vede? Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm prin răbdare. (Romani 8.24, 25)
Cei fără răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că Te-am aşteptat, Doamne. (Psalmi 24.22)
Cel care a împlinit o poruncă, să aştepte ispita pentru ea. Căci dragostea faţă de Hristos se probează
prin cele potrivnice. (Sfântul Marcu Ascetul)
Cel slab aşteaptă o şansă, pe când cel puternic creează şansa. (Anchee Min)
Cu cât împăratul se apropie, cu atât mai mult trebuie să se pregătească cei ce-l aşteptă.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Dacă aştepţi momentul potrivit, te întrec alţii, care nu îl aşteaptă. (Woody Allen)
Dacă nu te aştepţi la nimic, vei avea surprize tot timpul. (Malcom Forbes)
Iar, până să se facă ziuă, Pavel îi ruga pe toţi să mănânce, zicându-le: Paisprezece zile sunt azi de când n-
aţi mâncat, aşteptând şi nimic gustând. De aceea, vă rog să mâncaţi, căci aceasta este spre scăparea
voastră. Că nici unuia din voi un fir de păr din cap nu-i va pieri. Şi zicând acestea şi luând pâine, a mul-
ţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor şi, frângând, a început să mănânce.
(Faptele Apostolilor 27.33-35)
În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. (Ioan 5.3)
Întreaga înţelepciune umană se rezumă la două cuvinte: aşteptare şi speranţă. (Alexandre Dumas)
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va să vie. Amin! (Crezul, partea finală 12.11)
Îţi zic un secret, dragul meu: nu aştepta judecata de apoi, ea are loc în fiecare zi. (Albert Camus)
Mă aşteptam la fericire şi iată că a venit nenorocirea; aşteptam lumina şi a venit întunericul. (Iov 30.26)
Minciuna e grăbită. Adevărul întotdeauna aşteaptă. (Alexandru Vlahuţă)
Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat. (Albert Einstein)
Nedreptatea zguduie conştiinţa în fiecare zi, chiar când tace cel nedreptăţit. Cei care fac nedreptate, aş-
teptându-se la pedeapsă, trăiesc în fiecare zi cu frică. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nu de la om trebuie să aştept fericirea, ci de la Dumnezeu. (Părintele Dan Popovici)
Nu există bucurie mai mare decât cea venită pe neaşteptate. (Sofocle)
Nu ţine sfat cu un nebun, căci el nu va putea păstra taina ta. Înaintea celui străin nu face nimic care trebuie
să rămână tăinuit; tu nu ştii ce poate născoci el. Nu deschide inima ta oricui şi nu aştepta să dobân-
deşti bunăvoinţa lui. (Ecclesiasticul 8.17-19)
Orice respingere a acestor duhuri rele este o cunună care ne aşteaptă. (Părintele Arsenie Papacioc)
Pentru aceea, iubiţilor, aşteptând acestea, sârguiţi-vă să fiţi aflaţi de El în pace, fără prihană şi fără vină.
(II Petru 3.14)
Pentru ce niciodată nu te-ai trândăvit? – Pentru că în fiecare zi aştept să mor. (Patericul)
Puneţi-vă în mâinile lui Dumnezeu şi aşteptaţi. 10.2
Răul făcut altuia să-l aştepţi şi tu la rândul tău. (Seneca)
Suiţi-vă în munte şi aduceţi lemne ca să clădiţi iarăşi templul în care voi binevoi şi Mă voi preaslăvi", zice
Domnul. "V-aţi aşteptat la mult, dar iată că aveţi puţin. Aţi strâns mult, dar Eu am risipit truda voastră!
Pentru ce?, zice Domnul Savaot. Din pricina templului Meu care stă dărâmat, iar voi zoriţi cu lucrul,
fiecare pentru casa lui! (Agheu 1.8, 9)
Şansa aşteaptă minţile pregătite. (Louis Pasteur)
Şi era şi Ana proorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer, ajunsă la adânci bătrâneţe şi care trăise cu
bărbatul ei şapte ani de la fecioria sa. Şi ea era văduvă, în vârstă de optzeci şi patru de ani, şi nu se
depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. Şi venind ea în acel ceas, lăuda pe
Dumnezeu şi vorbea despre Prunc tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim. (Luca 2.36-38)
Şi strângând Pavel grămadă de găteje şi punându-le în foc, o viperă a ieşit de căldură şi s-a prins de mâna
lui. Şi când locuitorii au văzut vipera atârnând de mâna lui, ziceau unii către alţii: Desigur că ucigaş este
omul acesta, pe care dreptatea nu l-a lăsat să trăiască, deşi a scăpat din mare. Deci el, scuturând vipera
în foc, n-a pătimit niciun rău. Iar ei aşteptau ca el să se umfle, sau să cadă deodată mort. Dar aştep-
tând ei mult şi văzând că nu i se întâmplă nimic rău, şi-au schimbat gândul şi ziceau că el este un zeu.
(Faptele Apostolilor 28.3-6)
Şi trecând de straja întâi şi de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce în cetate, şi poarta s-a des-
chis singură.Şi ieşind, au trecut o uliţă şi îndată îngerul s-a depărtat de la el. Şi Petru, venindu-şi în sine,
a zis: Acum ştiu cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său şi m-a scos din mâna lui Irod şi din toa-
te câte aştepta poporul iudeilor. (Faptele Apostolilor 12.10, 11)
A atârna/ Alexandru Macedon a avut trei dorinţe înainte de moarte: Să fie purtat spre mormânt de către medicii
eminenţi ai vremii sale, pentru a arăta cât de neputincioşi suntem în faţa morţii. A doua dorinţă era
să arunce bani şi pietre scumpe pe marginea ultimului său drum, semn că tot ceea ce agonisim ră-
mâne pe pământ. Iar ultima dorinţă, probabil se ştie mai bine decât celelalte, a fost ca mâinile sale
să atârne în afara sicriului, pentru că murim cum ne-am născut.
Aşa dar, nu pierdeţi timpul acestei vieţi, de el atârnă mântuirea noastră. (Părintele Narcis Stupcanu)
Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o
piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării. (Matei 18.6)
Însă trebuie să ne ferim să întindem mâinile prea tare şi să le ridică cât mai sus, ca să nu ajungem în stare
de fierbinţeală şi de extaz, de la care este numai un pas până la înşelare de sine şi amăgire drăcească.
Mâinile trebuie întinse moderat, ca duhul să rămână în linişte, smerenie şi umilinţă; trebuie să dăm tru-
pului poziţia celui atârnat pe cruce, iar nu poziţia celui ce zboară spre cer. Capul să fie plecat în jos,
iar mâinile ridicate. (Din cartea “Tâlcuiri la Patericul egiptean”, pagina 31, a Sfântului Ignatie
Briancianinov)
Şi strângând Pavel grămadă de găteje şi punându-le în foc, o viperă a ieşit de căldură şi s-a prins de mâna
lui. Şi când locuitorii au văzut vipera atârnând de mâna lui, ziceau unii către alţii: Desigur că ucigaş este
omul acesta, pe care dreptatea nu l-a lăsat să trăiască, deşi a scăpat din mare. Deci el, scuturând vipera
în foc, n-a pătimit niciun rău. Iar ei aşteptau ca el să se umfle, sau să cadă deodată mort. Dar aşteptând
ei mult şi văzând că nu i se întâmplă nimic rău, şi-au schimbat gândul şi ziceau că el este un zeu.
(Faptele Apostolilor 28.3-6)
Trebuie să punem şi diagnoza gândurilor pătimaşe, prin care se săvârşeşte păcatul. Gândurile în care se cu-
prind toate păcatele, sunt opt: al lăcomie pântecelui, al desfrânării, a iubirii de argint, al mâniei, al în-
tristării, al trândăviei, al slavei deşarte şi al mândriei. Ca aceste opt gânduri să ne tulbure, sau ca să nu
ne tulbure, nu atârnă de noi. Dar ca să stăruiască, sau ca să nu stăruiască, sau ca să stârnească pati-
mile, sau ca să nu le stârnească, atârnă de noi. (Sfântul Ioan Damaschin)
A atinge/ Adevărata nebunie nu poate fi atinsă fără inteligenţă. (Henrik Tikkanen)
Atingerea de Dumnezeu este o trezire, trezire la sine, trezire la El. Nu există atingere de Dumnezeu în
afara acestei treziri. Nu există Dumnezeu-pentru-mine în afara acestei treziri. (Henri Le Saux)
Bastonul rupe oasele, dar nu atinge viciul niciodată. (Proverb african)
Calomnia nu atinge niciodată mediocrităţile, care mor de ciudă că trăiesc ignorate. (Honoré de Balzac)
Cel care se atinge de smoală se va mânji şi cel care se însoţeşte cu cel trufaş asemenea lui va fi.
(Ecclesiasticul 13.1)
Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa. (Constantin Brâncuşi)
Dacă oamenii ar şti cât de mult am muncit pentru a atinge măiestria, munca mea nu le-ar mai părea la fel
de minunată. (Michelangelo)
Diavolul foloseşte Scriptura când vrea să-şi atingă scopul. (William Shakespeare)
Gânditorul pozitiv zăreşte invizibilul, simte intangibilul şi realizează imposibilul. (Napoleon Bonaparte)
Indiferenţa este cea mai puternică armă din univers. Ea face tot ce atinge lipsit de sens. Iubirea şi ura nu
au nicio şansă împotriva ei. (Joan Vinge)
Inteligenţa sporeşte facultatea de a suferi, atingând la om cel mai înalt grad. (Arthur Schopenhauer)
În viaţă nu contează câţi paşi faci pentru a atinge scopul dorit. Important este să nu te opreşti din
mersul tău. (Confucius)
În zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinărilor şi
dorinţelor, zadarnică activitatea raţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică înţelepciunea, dreptatea,
practicarea oricărei virtuţi, promulgarea şi controlarea oricărei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar fi tot ce
poate fi măreţ şi frumos în viaţa oamenilor şi pentru oameni. (Atenagora Atenianul)
Marile realizări sunt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă. (Samuel Johnson)
Mirosurile ating corzile inimii cu o precizie mai mare decât imaginile si sunetele. (Rudyard Kipling)
Moartea este distanţa care ne lipseşte pentru a-L atinge pe Dumnezeu. 11.13
Nu este virtute pe care calomnia să nu ştie să o atingă. (William Shakespeare)
Nu te teme de perfecţiune, nu o vei atinge niciodată. (Salvador Dali)
Oamenii care sunt lipsiţi de patimi ating adevărul. (Pitagoreanul Filon, autorul cărţii “Despre Moise”)
Pe povârnişul viciului aluneci uşor şi fără să bagi de seamă; pentru a atinge însă culmile perfecţiunii, urci
încet şi întâmpini multe şi mari greutăţi. (Feuchtersleben)
Pictura devine pentru Goya un mijloc de a atinge misterul, dar misterul este de asemenea pentru el mijlo-
cul de a atinge pictura. (André Malraux)
Punctul de sosire la atingerea unui ţel trebuie să fie punctul de pornire pentru altul. (John Dewey)
Rugăciunea atinge slava ei cea mai înaltă atunci când adoră şi nu cere nimic. (Samuel Chadwick)
Se poate crede că omul este obligat, pentru a atinge sfinţenia, să aleagă în viaţă calea cea mai marcată de
cruce. Se poate crede că putem să fim mai dom al lui Hristos căutând suferinţa, dar astfel cădem în or-
goliu spiritual. Înţelepciunea crucii în schimb înseamnă să primeşti zidirea pe care ţi-o dă duhul şi să fii
conştient că prin acea iubire se intră în logica pascală, deoarece acela care iubeşte, suferă. Cine se ex-
pune iubirii şi în iubire îşi scrie istoria propriei existenţe, intră inevitabil în cruce. …
(Teologul catolic Marko Rupnik)
Şi celui sărac întinde-i mâna ta, ca binecuvântarea ta să fie desăvârşită. Dărnicia ta să atingă pe toţi cei în
viaţă şi chiar morţilor fă-le parte de dărnicia ta. (Ecclesiasticul 7.34, 35)
Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le îngă-
duie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau. (Marcu 6.56)
Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. (Luca 6.19)
Talentul nu devine geniu decât atunci când a atins punctul la care cele mai profunde forme de percepţie
ale sale ating extazul. (George Bernard Shaw)
Tandreţea nu este un sentiment, este o calitate a privirii, o calitate a ascultării, a atingerii, a zâmbetului.
(Jacques Salomé)
Tinereţea are o inimă caldă, o nevoie de entuziasm pe care cea mai uşoară atingere o trezeşte.
(Alphonse Daudet)
Ţelurile prea lesne de atins nu sunt ţeluri adevărate. (Colin Turner)
A atrage/ Cât este de mare Dumnezeu! Dar noi nu putem să-L înţelegem şi numărul anilor Săi nu se poate socoti. El
atrage picăturile de apă, El le preface în aburi şi dă ploaia. Iar norii o trec prin sita lor şi o varsă
picături peste mulţimile omeneşti. (Iov 36.26-28)
Există o bunătate care respinge şi o răutate care atrage.(Carmen Sylva, poetă şi prima regină a României)
Firea omului îl atrage spre vechile deprinderi. (Juvenalis)
Geometria va atrage sufletul spre adevăr şi va crea spiritul filosofiei. (Platon)
Nu vă grăbiţi moartea prin rătăcirile vieţii voastre şi nu vă atrageţi pieirea prin fapta mâinilor voastre.
(Cartea înţelepciunii lui Solomon 1.12)
Omul mândru nu atrage pe nimeni. Şi dacă atrage pe cineva, acela se va îndepărta repede! Legătura du-
hovnicească este indisolubilă numai atunci când există suflet de copil, nevinovăţie şi sfinţenie.
(Părintele Amfilohie Makris din Patmos)
Perfecţiunea nu atrage atenţia. (Nichita Stănescu)
Să izgonim invidia din sufletul nostru, ca să atragem asupra noastră bunăvoinţa lui Dumnezeu.
(Sfântul Vasile cel Mare)
A aţâţa/ Căci v-o spun vouă, neamurilor: Întru cât sunt eu, deci, apostol al neamurilor, slăvesc slujirea mea, doar voi
izbuti să aţâţ râvna celor din neamul meu şi să mântuiesc pe unii dintre ei. (Romani 11.13, 14)
Cărbunii slujesc pentru căldură, lemnele pentru foc, iar omul certăreţ pentru a aţâţa cearta.
(Solomon 26.21)
Depărtează-te de vrajbă şi vei împuţina păcatele, că omul mânios va aţâţa vrajbă. (Ecclesiasticul 8.8)
Firea aţâţă poftele, dar, pe măsură ce creşte asceza, ea le şi stinge. (Patericul)
Însă arhiereii şi bătrânii au aţâţat mulţimile ca să ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L piardă. (Matei 27.20)
Omul cu gând rău aţâţă ceartă şi defăimătorul desparte pe prieteni. (Solomon 16.28)
Omul mânios aţâţă cearta, pe când cel domol linişteşte aprinderea. (Solomon 15.18)
Omul rău aţâţă răzvrătirea; pentru aceasta un sol aprig va fi trimis împotriva lui. (Solomon 17.11)
Părinţilor, nu aţâţaţi la mânie pe copiii voştri, ca să nu se deznădăjduiască. (Coloseni 3.21)
Potrivnica ei însă o amăra grozav, aţâţând-o ca să cârtească din pricină că nu i-a dat Domnul prunci.
(I Regi 1.6)
Un om mânios aţâţă cearta şi cel aprig săvârşeşte multe păcate. (Solomon 29.22)
Un răspuns blând domoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia. (Solomon 15.1)
A auzi/ A merge cu un prieten prin întuneric, este mult mai bine decât a merge singur prin lumină, pentru că un prieten
ştie să te asculte, poate să te ierte şi să te înţeleagă mai bine decât un necunoscut, atunci când îi greşeşti.
(Scriitoarea americană Helen Keller, născută oarbă şi surdă)
Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cel ce are urechi de auzit să audă.
(Matei 13.43)
Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu ucizi"; iar cine va ucide, vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun
vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule,
vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
(Matei 5.21, 22)
Aţi auzit de răbdarea lui Iov şi aţi văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnul; că mult-milostiv este Domnul
şi îndurător. (Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob 5.11)
Auzind Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ce-
ruri; şi vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat.
(Luca 18.22, 23)
Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi şi orbul îl poate vedea. (Mark Twain)
Că a auzit pe cei săraci Domnul şi pe cei ferecaţi în obezi ai Săi nu i-a urgisit. (Psalmi 68.37)
Câţiva au auzit cuvintele lui Hristos, dar foarte puţini au auzit tăcerea Lui. 9.12
Cel ce împarte cu hoţul îşi urăşte sufletul lui, fiindcă aude blestemul, dar nu zice nimic. (Solomon 29.24)
Celui ce biruieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu, precum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl
Meu pe scaunul Lui. Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor. (Apocalipsa 3.21, 22)
Ci propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte
de veci, spre slava noastră, pe care nici unul dintre stăpânitorii acestui veac n-a cunoscut-o, căci, dacă
ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei; ci precum este scris: "Cele ce ochiul n-a văzut şi ure-
chea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El".
(Romani 2.7-9)
Cuvântul tăcerii se sprijină pe harul lui Dumnezeu şi nu pe puterea omenească. El poate fi auzit oriunde în
lume. Materia se transfigurează în duh, cuvântul se transformă în tăcere grăitoare. 7.5
Dă-mi, Doamne, să vorbesc ceea ce vrei să auzi de la mine. (Sfântul Ioan Scărarul)
De aceea le vorbesc în pilde, că, văzând, nu văd şi, auzind, nu aud, nici nu înţeleg. (Matei 13.13)
De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi la îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a
clădit casa lui pe stâncă. (Matei 7.24)
Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema. (Psalmi 19.10)
Dragostea trebuie să se desfăşoare în tăcere, ca să se audă zâmbetul spiritului. (Petre Pandrea)
Eu pe câţi îi iubesc îi mustru şi îi pedepsesc; sârguieşte dar şi te pocăieşte. Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi
cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine. Celui ce biruieşte îi voi
da să şadă cu Mine pe scaunul Meu, precum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui.
Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor. (Apocalipsa 3.19-22)
Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele, căci prin ele am ajuns la mine însămi, la El, şi am putut
să dau la iveală opera mea. [Scriitoarea americană Helen Keller (1880-1968). Când avea 19 luni, a ră-
mas fără auz şi văz, în urma unei boli, pierzându-şi apoi şi capacitatea de a vorbi. Cinci ani mai târziu şi-
a început educaţia cu Anne Sullivan, care a învăţat-o numele obiectelor prin apăsarea în palmă a alfabe-
tului surdo-muţilor. În cele din urmă, Keller a învăţat să citească şi să scrie în alfabetul Braille. A scris
mai multe cărţi, printre care şi Povestea vieţii mele.]
Îngerii nu au nevoie de limbă şi de auz, ci îşi transmit unii altora propriile lor gândiri şi hotărâri, fără să ros-
tească nici măcar un cuvânt. (Sfântul Ioan Damaschin)
Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi
prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face
stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am
făcut cunoscute. (Ioan 15.13-15)
Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate.
(Sfântul Talasie Libianul)
Păcat spre moarte este tot păcatul nepocăit. Chiar de s-ar ruga un Sfânt pentru un asemenea păcat al
altuia, nu e de auzit.(Sfântul Marcu Ascetul)
Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o apreciezi. (Voltaire)
Prin ascultare omul se înalţă şi capătă ochi ascunşi pentru înţelegerea lucrurilor. Ascultătorul vede fără să fie
văzut şi aude fără să fie auzit. (Părintele Savatie Baştovoi)
Rar se întâlneşte un om căruia îi place mâncarea de regim. Şi mai rar se întâlneşte omul care ştie să spună
sau să audă un adevăr neplăcut. (Proverb sanscrit)
România a fost auzită, dar nu ascultată. (Otto von Bismarck)
Să nu părăseşti rugăciunea din grija neputinţei, nici măcar o singură zi, până mai răsufli, ci auzi pe
cel ce zice: Când sunt slab, atunci sunt tare. 1.1
Să nu spui tot ce ştii, să nu faci tot ce poţi, să nu crezi tot ce auzi, să nu dai tot ce ai. (Părintele Paisie Olaru)
Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos într-o cetate a seminţiei lui
Iuda. Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta. Iar când a auzit Elisabeta salutul
Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt, şi cu glas mare
a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? (Luca 1.39-43)
Şi întorcându-Se către ucenici, de o parte a zis: Fericiţi sunt ochii care văd cele ce vedeţi voi! Căci zic vouă:
Mulţi prooroci şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi,
dar n-au auzit. (Luca 10.23, 24)
Şi tăcând ne va auzi Dumnezeu! (Sfinţii Părinţi)
Şi tot poporul auzind, şi vameşii s-au încredinţat de dreptatea lui Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui
Ioan. (Luca 7.29)
Taci, ca să te auzi pe tine. (Sfinţii Părinţi)
Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.
Cine are urechi de auzit să audă. (Matei 11.3-5)
Vocea interioară se va auzi doar dacă eşti tăcut. (Yoga Swami)
Vorba celui ce mult se jură zbârleşte părul şi vrajba lui asurzeşte urechile. (Ben-Sirah)
Zis-a Avva Pimen: Mai mare dragoste nu este cu putinţă să afle cineva decât să-şi pună sufletul pentru
aproapele său. De va auzi un cuvânt rău de mâhnire, dar nu-l va zice, sau de i se va face nedreptate
şi va suferi, dar nu va răsplăti, unul ca acesta îşi pune sufletul pentru aproapele.
Zis-a lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti
să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi ur-
mează-Mi. Ci, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii. (Matei 19.20-22)
A avea un raport înţelept cu crucea înseamnă a avea capacitatea să jertfeşti liber din ceea ce ai pentru a dărui. Şi
când eşti dispus să jerfeşti, orice necaz ţi s-ar întâmpla nu provoacă disperare şi cârteală, ci te ajută să
rămâi senin şi lucid, o stare necesară pentru a reuşi şi s-o iei totdeauna de la capăt.
(Teologul catolic Marko Rupnik)
A avea voinţă nu înseamnă să spui că vrei, înseamnă să te ţii de treabă. (André Maurois)
A avea/ A nu dori şi aştepta nimic pentru sine şi a avea o profundă înţelegere faţă de ceilalţi reprezintă o autentică
sfinţenie. (Ivan Turgheniev)
A petrece (a cheltui) timpul are conotaţia unei finalităţi, este fără întoarcere. (Herbert Harris)
Dostları ilə paylaş: |