Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Ecclesiasticul 29.5, 6)

Să mă apere Dumnezeu de prieteni; de duşmani pot să mă apăr şi singur. (Voltaire)

Săracii sunt portarii împărăţiei cerurilor, judecători aspri pentru cei nemilostivi şi avocaţi, sau apărători

puternici, pentru cei milostivi. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Scoate-mă-vei din cursa aceasta pe care mi-au ascuns-o mie, că Tu eşti apărătorul meu. (Psalmi 30.4)

Şi dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Şi făcându-se mare

tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând: Bărbaţi fraţi şi părinţi, ascultaţi acum, apărarea mea

faţă de voi! (Faptele Apostolilor 21.40, 22.1)

Toată albina îşi apără căscioara cu acele şi cu veninul său. (Grigore Ureche)

Vai ce grea e apărarea faimei! (Publilius Syrus)

A aprinde/ Că Tu vei aprinde făclia mea, Doamne; Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu. (Psalmi 17.31)

Când se mândreşte necredinciosul, se aprinde săracul; se prind în sfaturile pe care le gândesc.

(Psalmi 9.22)

Când stomacul e plin, se aprind şi dorinţele după alte plăceri; iar când se află în lipsă, rămân şi acestea

liniştite şi mai potolite. (Sfântul Nil Ascetul)

Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea. (Psalmi 25.2)

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeş-

te. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăj-

duieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul

limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când

va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. (I Corinteni 13.4-10)

Educaţia nu este umplerea unei găleţi, ci aprinderea unui foc. (William Butler Yeats)

Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie acum aprins! Şi cu botez am a Mă boteza, şi câtă

nerăbdare am până ce se va îndeplini! (Luca 12.49, 50)

Începutul unei certe e ca slobozirea apei (dintr-un iezer); înainte de a se aprinde, dă-te la o parte!

(Solomon 17.14)

La nici o văduvă şi la nici un orfan să nu le faceţi rău! Iar de le veţi face rău şi vor striga către Mine, voi

auzi plângerea lor, şi se va aprinde mânia Mea şi vă voi ucide cu sabia şi vor fi femeile voastre

văduve şi copiii voştri orfani. (Ieşirea 22.22-24)

Mânia ucide pe cel fără de minte, iar aprinderea omoară pe cel rătăcit. (Iov 5.2)

Modestia este plasa cu care se prinde gloria. (Proverb arab)

Muzica trebuie să fie scânteia care aprinde focul în sufletul omenesc. (Ludwig van Beethoven)

Nu e nimic mai tare decât blândeţea. După cum apa aruncată pe foc a stins de multe ori focul, tot aşa şi

un cuvânt spus cu blândeţe, stinge o mânie mai aprinsă decât cuptorul şi îndoit ne este câştigul. Câşti-

găm prin aceea că ne-am purtat cu blândeţe şi prin aceea că slobozim de tulburare mintea fratelui

nostru punând capăt mâniei……. Căci ce este apa pentru foc, aceea e blândeţea şi bunătatea

pentru mânie. (Sfântul Ioan Gură de Aur).

Nu te aprinde împotriva răufăcătorului şi nu-ţi întărâta râvna împotriva celor fără de lege. Căci cel ce

face rău nu propăşeşte, şi sfeşnicul celor nelegiuiţi se va stinge. (Solomon 24.19)

O lumânare nu pierde nimic dacă aprinde o altă lumânare. (Thomas Jefferson)

Omul mânios aţâţă cearta, pe când cel domol linişteşte aprinderea. (Solomon 15.18)

Până când, Doamne, Te vei întoarce? Până când se va aprinde ca focul mânia Ta? (Psalmi 88.45)

Sfeşnicul îl va aprinde Aaron şi fiii lui, de seara până dimineaţa, înaintea Domnului. Aceasta e lege veş-

nică pentru fiii lui Israel din neam în neam". (Ieşirea 27.21)

Şi a mai zis Domnul către Moise: "Eu Mă uit la poporul acesta şi văd că este popor tare de cerbice; la-

să-Mă dar acum să se aprindă mânia Mea asupra lor, să-i pierd şi să fac din tine un popor mare!"

Moise însă a rugat pe Domnul Dumnezeul său şi a zis: "Să nu se aprindă, Doamne, mânia Ta asu-

pra poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţul Tău cel înalt, ca nu

cumva să zică Egiptenii: I-a dus la pieire, ca să-i ucidă în munţi şi să-i şteargă de pe faţa pământului.

Întoarce-Ţi iuţimea mâniei Tale, milostiveşte-Te şi nu căuta la răutatea poporului Tău.

(Ieşirea 32.9-12)

Şi au grăit împotriva lui Dumnezeu şi au zis: "Va putea, oare, Dumnezeu să gătească masă în pustiu?"

- Pentru că a lovit piatra şi au curs ape şi pâraiele s-au umplut de apă. "Oare, va putea da şi pâine,

sau va putea întinde masă poporului Său?" Pentru aceasta a auzit Domnul şi S-a mâniat şi foc s-a

aprins peste Iacob şi mânie s-a suit peste Israel. (Psalmi 77.22-25)

Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie

şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. (Matei 5.14, 15)

A apuca/ Ajungând curând la desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi. (Cartea înţelepciunii lui

Solomon 4.13)

Cel ce umblă fără prihană va fi mântuit, iar cine apucă pe căi strâmbe va cădea într-o groapă.

(Solomon 28.18)

Copilul imită tot ceea ce vede. Totul îi este pildă în formarea obiceiurilor, gesturilor, apucăturilor, vor-

birii şi caracterului său. (Samuel Smiles)

Dar Iisus, apucându-l de mână, l-a ridicat, şi el s-a sculat în picioare. Iar după ce a intrat în casă, ucenicii

Lui L-au întrebat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut să-l izgonim? El le-a zis: Acest neam de demoni

cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post. (Marcu 9.27-29)

De aceea se întâmplau certuri între păzitorii vitelor lui Avram şi păzitorii vitelor lui Lot. Pe atunci locuiau în

pământul acela Canaaneii şi Ferezeii. Atunci a zis Avram către Lot: "Să nu fie sfadă între mine şi tine,

între păstorii mei şi păstorii tăi, căci suntem fraţi. Iată, nu e oare tot pământul înaintea ta? Desparte-

te dar de mine! Şi de vei apuca tu la stânga, eu voi apuca la dreapta; iar de vei apuca tu la dreapta,

eu voi apuca la stânga". (Facerea 13.7-9)

Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă. Fericit este

cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră. (Psalmi 136.8, 9)

Judecă, Doamne, pe cei ce-mi fac mie strâmbătate; luptă împotriva celor ce se luptă cu mine; apucă arma

şi pavăza şi scoală-Te întru ajutorul meu; scoate sabia şi închide calea celor ce mă prigonesc; spune

sufletului meu: "Mântuirea ta sunt Eu!" (Psalmi 34.1-3)

Păziţi-vă să nu se mândrească inima voastră şi să nu vă abateţi, nici să vă apucaţi să slujiţi altor dumnezei

şi să vă închinaţi lor. Că atunci se va aprinde mânia Domnului asupra voastră, va închide cerul şi nu va fi

ploaie şi pământul nu-şi va da roadele sale; iar voi veţi pieri curând de pe pământul cel bun pe care

Domnul vi-l dă. (Deutoronomul 11.16, 17)

Pentru că a asuprit fără milă pe săraci şi a furat o casă, în loc să o zidească. El nu va cunoaşte pacea lăun-

trică şi el nu va scăpa nimic din toate câte preţuieşte. Nimic nu scapă de lăcomia lui, de aceea înflorirea

lui nu va ţine deloc. Când bogăţia lui va fi la culme, tulburarea îl va apuca deodată şi toate loviturile ne-

norocirii vor cădea în capul lui. (Iov 20.19-22)

Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. Răsărit-a soarele şi s-au adunat

şi în culcuşurile lor se vor culca. (Psalmi 103.22, 23)

Rugăciunea este braţul cu care omul apucă puterea iubirii divine. (Ellen G. White)

Să nu amânăm niciodată săvârşirea faptelor bune, ca să nu fim întâmpinaţi cu întrebarea Sfântului Ambro-

zie al Milanului: “De ce amâi pentru ziua de mâine?”, şi apoi cu mustrarea lui: “Poţi să lucrezi şi azi,

fiindcă s-ar putea s-o pierzi pe cea de azi, şi pe cea de mâine să n-o mai apuci. Nici pierderea unei

singure ore nu înseamnă o pagubă mică. Chiar şi o singură oră este o parte din viaţă”.

(Părintele Narcis Stupcanu, la emisiunea “Cuvântul care zideşte”)

Şi ajungând la Iordan, s-au apucat de tăiat copaci. Şi când a prăvălit unul o bârnă, i-a căzut toporul în apă

şi a strigat acela şi a zis: "Ah, stăpânul meu! Acesta îl luasem împrumut!" A zis omul lui Dumnezeu: "Un-

de a căzut?" Şi acela i-a arătat locul. Iar Elisei a tăiat o bucată de lemn şi, aruncând-o acolo, a ieşit to-

porul deasupra. Apoi a zis: "Ia-ţi-l!" Şi acela a întins mâna şi l-a luat. (IV Regi 6.4-6)

Şi apucând pe copilă de mână, i-a grăit: Talita kumi, care se tâlcuieşte: Fiică, ţie zic, scoală-te! Şi îndată

s-a sculat copila şi umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s-au mirat îndată cu uimire mare.

(Marcu 5.41, 42)

Şi iată un om având mâna uscată. Şi L-au întrebat, zicând: Cade-se, oare, a vindeca sâmbăta? Ca să-L în-

vinuiască. El le-a zis: Cine va fi între voi omul care va avea o oaie şi, de va cădea ea sâmbăta în groapă,

nu o va apuca şi o va scoate? Cu cât se deosebeşte omul de oaie! De aceea se cade a face bine

sâmbăta. (Matei 12.10-12)

Şi răspunzând, Moise a zis: "Dar de nu mă vor crede şi nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: "Nu ţi

S-a arătat Domnul!", ce să le spun?" Zis-a Domnul către el: "Ce ai în mână?" Şi el a răspuns: "Un to-

iag!" "Aruncă-l jos!" îi zise Domnul. Şi a aruncat Moise toiagul jos şi s-a făcut toiagul şarpe şi a fugit

Moise de el. Şi a zis Domnul către Moise: "Întinde mâna şi-l apucă de coadă!" Şi şi-a întins Moise

mâna şi l-a apucat de coadă şi s-a făcut toiag în mâna lui. Apoi a zis Domnul: "Aşa să faci înaintea lor,

ca să te creadă că ţi S-a arătat Dumnezeul părinţilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac

şi Dumnezeul lui Iacov!" (Ieşirea 4.1-5)

Uitaţi-vă la mine şi miraţi-vă foarte şi puneţi mâna la gură. Căci, când mă gândesc, mă apucă groaza şi

toată carnea de pe mine tremură. Pentru ce ticăloşii au viaţă, ajung la adânci bătrâneţe şi sporesc în

putere? Urmaşii lor se ridică voinici în faţa lor şi odraslele lor dăinuiesc sub ochii lor. (Iov 21.5-8)

Varga şi certarea aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia apucăturilor lui) face ruşine maicii

sale. (Solomon 29.15)

Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au înspăimântat, zicând că e nălucă şi de frică au strigat. Dar El le-

a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi! Iar Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă

eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă. El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers

pe apă şi a venit către Iisus. Dar văzând vântul, s-a temut şi, începând să se scufunde, a strigat, zicând:

Doamne, scapă-mă! Iar Iisus, întinzând îndată mâna, l-a apucat şi a zis: Puţin credinciosule, pentru

ce te-ai îndoit? Şi suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând:

Cu adevărat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. (Matei 14.26-33)

A arăta/ „A arătat cu certitudine că Evanghelia lui Hristos este actuală şi vie“. Fragment din predica părintelui

Boris Bobrinskoi la înmormântarea lui Olivier Clément (Ziarul Lumina din 23.12.2014)

A întrebat un frate pe Avva Pimen: De voi vedea greşala fratelui meu, bine este să o acopăr? Şi i-a

răspuns lui bătrânul: În orice ceas vom acoperi greşala fratelui nostru şi Dumnezeu o acoperă

pe a noastră, şi în orice ceas o arătăm pe a fratelui şi Dumnezeu o arată pe a noastră.

Apoi a mai zis iarăşi Domnul Dumnezeu către Noe: "Iată, ca semn al legământului, pe care-l închei cu voi şi

cu tot sufletul viu ce este cu voi din neam în neam şi de-a pururi, pun curcubeul Meu în nori, ca să fie semn

al legământului dintre Mine şi pământ. Când voi aduce nori deasupra pământului, se va arăta curcubeul

Meu în nori, şi-Mi voi aduce aminte de legământul Meu, pe care l-am încheiat cu voi şi cu tot sufletul viu şi

cu tot trupul, şi nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toată făptura. Va fi deci curcubeul Meu în nori şi-l

voi vedea, şi-Mi voi aduce aminte de legământul veşnic dintre Mine şi pământ şi tot sufletul viu din tot

trupul ce este pe pământ!" (Facerea 9.12-16)

Arată-mi un om sănătos şi ţi-l voi vindeca. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)

Aroganţa este un monstru. Ea nu are simţuri, ci numai o limbă ascuţită si un deget arătător. (Toba Beta)

Binele nu este o simplă calitate etică sau aptitudine morală, ci un reflex al harului, o “rază arătătoare de

Dumnezeu”, o lucrare îndumnezeitoare care vine în om din Binele ultim, suprem, care este

Dumnezeu. (Calist Catafygiotul)

Că înţelepciunea îndreptăţeşte numele ei şi nu la mulţi este arătată. (Ecclesiasticul 6.23)

Căile Tale, Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă învaţă. (Psalmi 24.4)

Când se află în dubiu, omul bun urmăreşte drumul indicat de intuiţie. (Kalidasa)

Cert este faptul că postul ne face mai înţelepţi, ne poate arăta pregătiţi pentru toate ispitele şi valurile vieţii.

Alte roade pe care le dobândim în urma postului sunt tainice. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cum a fost lucrat pomul, arată rodul lui; aşa şi cuvântul arată gândul cel din inima omului. Să nu lauzi pe

nimeni înainte de a vorbi cu el, căci cuvântul este piatra de încercare a omului. (Ecclesiasticul 27.6, 7)

Da, avem mulţi savanţi şi oameni de ştiinţă, dar atât de ignoranţi în realităţile divine; avem o mulţime de filo-

sofi, dar atât de puţini oameni ai lui Dumnezeu, pentru care Hristos este totul şi care pot să arate

semenilor drumul drept spre mântuire. (Sadhu Sundar Singh, un vestit hindus convertit la

creştinism în secolul trecut)

Dar văzând Ioan pe mulţi din farisei şi saduchei venind la botez, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a arătat să

fugiţi de mânia ce va să fie? (Matei 3.7)

Deci, lepădarea de sine înseamnă o trăire în iubirea lui Dumnezeu, care apoi trebuie arătată în iubire milos-

tivă, în iubire smerită, generoasă faţă de familie, faţă de semenii noştri, faţă de oamenii, mai ales, care

au nevoie de iubirea şi ajutorul nostru. (Patriarhul Daniel)

Deci, să-ţi mărturiseşti păcatele, nici adăugând, nici scăzând, nici spunând jumătate din păcatele tale

la un duhovnic şi jumătate la altul, cum fac oarecare vicleni, nici arătându-te cu oarecare cuvinte meş-

teşugite ca să-ţi împuţinezi ruşinea, căci să ştii că nu numai se va face urâtă mărturisirea ta la Dumne-

zeu, ci încă şi păcatele pe care le-ai mărturisit vor răsări la tine iarăşi, după puţină vreme.

(Sfântul Nicodim Aghioritul)

Două sunt criteriile care arată dacă ţinta pe care o urmărim este un lucru bun şi cinstit, şi anume: la timp

şi cu măsură. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Dumnezeule, întoarce-ne pe noi şi arată faţa Ta, şi ne vom mântui! (Psalmi 79.4)

Eşecul ne învaţă umilinţa, ne confruntă cu propriile noastre limite şi ne arată că nu suntem invincibili.

(Hal Urban)

Experienţa a arătat că armătura morală este mai importantă pentru individ şi pentru societate decât cunoş-

tinţele ştiinţifice, literare, filozofice. (Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)

Frica – neîncrederea arătată faţă de propriul eu. (Sarghis Sakaian)

Frumuseţea se arată, înţelepciunea se ascunde. (Sfinţii Părinţi)

Intuiţia este o aptitudine spirituală şi nu explică, ci doar indică calea. (Florence Scovel Shinn)

Înfrângerea nu ne face pe noi mai slabi: ne arată doar cât suntem de slabi. (Abraham Lincoln)

Înţelepciunea sălăşluieşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată. (Solomon 14.33)

Învaţă-i poruncile şi legile Lui; arată-le calea Lui, pe care trebuie să meargă, şi faptele ce trebuie să facă.

(Ieşirea 18.20)

Mai înainte de boală smereşte-te, şi în vremea păcatelor arată întoarcere. (Ecclesiasticul 18.21)

Nu există secrete pe care timpul să nu le dezvăluie. (Jean Racine)

Nu te teme niciodată de umbre. Ele arată doar că există lumină prin apropiere. (Gary Sinise)

Numai timpul îl arată pe cel drept, dar pe cel rău poţi să-l cunoşti şi într-o singură zi. (Sofocle)

O soartă nefericită e mai de folos oamenilor decât o soartă fericită. Aceasta din urmă, totdeauna sub mas-

ca fericirii, când se arată, minte. Cea dintâi este însă totdeauna adevărată, când se arată nestator-

nică prin schimbarea sa. Una înşeală, alta instruieşte. Una, sub masca unor bunuri mincinoase înlăn-

ţuie minţile celor ce se bucură de ea, cealaltă, prin cunoaşterea fericirii fragile, eliberează. …

(Betius, scriitor bisericesc)

Oamenii sunt ca Luna: nu-şi arată decât o faţă. (Arthur Schopenhauer)

Ordinea care domneşte în lucrurile materiale arată în mod suficient că au fost create de o voinţă plină de

inteligenţă. (Isaac Newton)

Până şi copiii îmi arată dispreţ; când mă scol, vorbesc pe seama mea. (Iov 19.18)

Răzbunându-te, te faci egalul adversarului; iertându-l, te arăţi superior. (Francis Bacon)

Rugăciunea ne arată că umilinţa înalţă, iar nu coboară pe om. (Petre Ţuţea)

Să ne arătăm mâncând pentru a trăi, nu trăind pentru a mânca. 5.10

Sfânta Cruce pecetluieşte întregul univers. La sfârşitul veacurilor această pecetluire se va arăta în

deplinătatea ei. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Sileşte-te să te arăţi încercat, înaintea lui Dumnezeu lucrător cu faţa curată, drept învăţând cuvântul

adevărului. (II Timotei 2.15)

Smerenia este o virtute care nu se arată. (Sfântul Francisc de Sales)

Şi Moise a zis: "Arată-mi slava Ta! " Zis-a Domnul către Moise: "Eu voi trece pe dinaintea ta toată slava

Mea, voi rosti numele lui Iahve înaintea ta şi pe cel ce va fi de miluit îl voi milui şi cine va fi vrednic de

îndurare, de acela Mă voi îndura". (Ieşirea 33.18, 19)

Te-a smerit, te-a pedepsit cu foamea şi te-a hrănit cu mana pe care nu o cunoşteai şi pe care nu o cunoş-

teau nici părinţii tăi, ca să-ţi arate că nu numai cu pâine trăieşte omul, ci că omul trăieşte şi cu

tot Cuvântul ce iese din gura Domnului. (Deutoronomul 8.3)

Te-ai întrebat de ce, la revărsatul zorilor, cocoşul suspină dureros de repetate ori? Iată ce înseamnă asta –

în oglinda dimineţii s-a arătat că din viaţa ta a mai trecut o noapte, fără ca tu să-ţi dai seama.

(Omar Khayyam)

Un test de inteligenţă îi arată unui om ce deştept ar fi fost dacă nu l-ar fi dat. (Laurence J. Peter)

Viaţa fericită ne este arătată de porunci. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

A arde/ A răspuns Ioan tuturor, zicând: Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt

vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc, a Cărui lopată este

în mâna Lui, ca să cureţe aria şi să adune grâul în jitniţa Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins.

(Luca 3.16, 17)

Acela (Ioan) era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi voit să vă veseliţi o clipă în lumina lui. Iar Eu am măr-

turie mai mare decât a lui Ioan; căci lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le săvârşesc, lucrurile aces-

tea pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. (Ioan 5.35, 36)

Adevărul este o torţă, dar una uriaşă, de aceea ne strecurăm cu toţii clipind, temându-ne să nu ne pârjo-

lească. (Johann Wolfgang von Goethe)

Apoi Domnul mi-a spus: "Tu să nu te rogi pentru poporul acesta spre binele lui. De vor posti, nu voi auzi

strigarea lor; de vor aduce arderi de tot şi prinoase, nu voi primi, ci cu sabie, cu foamete şi cu mo-

limă îi voi pierde". (Ieremia 14.11, 12)

Ardere de tot şi jertfă pentru păcat n-ai cerut. Atunci am zis: "Iată vin! În capul cărţii este scris despre mine.

Ca să fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit şi legea Ta înăuntru inimii mele". (Psalmi 39.9, 10)

Atunci toţi fiii lui Israel şi tot poporul au plecat şi au venit la casa Domnului şi au postit în ziua aceea până

seara şi au adus arderi de tot şi jertfe de împăcare înaintea Domnului. (Judecători 20.26)

Când a sfârşit Solomon rugăciunea, s-a pogorât foc din cer şi a mistuit arderea de tot şi jertfele, şi slava

Domnului a umplut templul. Atunci n-au putut preoţii să intre în templul Domnului din pricina slavei lui

Dumnezeu care umpluse templul. Şi toţi fiii lui Israel, văzând cum s-a coborât focul şi slava Domnului

peste templu, au căzut cu faţa la pământ pe pardoseală, s-au închinat şi au slăvit pe Domnul: "Că este

bun, că în veac este mila Lui!" (II Paralipomena 7.1-3)

Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine. Dacă însă nu pot să

se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă. Iar celor ce sunt

căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat! (I Corinteni 7.8-10)

Dacă ai păcate, ele se vor arde şi se vor distruge uşor prin necazuri. Dacă ai virtuţi, prin necazuri ele se vor

face mai luminoase şi mai strălucitoare. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile

de tot nu le vei binevoi. (Psalmi 50.16, 17)

Domnul te va păzi pe tine, Domnul este acoperământul tău, de-a dreapta ta. Ziua soarele nu te va arde, nici

luna noaptea. Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păziva sufletul tău. Domnul va păzi intrarea ta ieşi-

rea ta de acum şi până în veac. (Psalmi 120.5-8)

Iar cine nu va cădea la pământ şi nu se va închina, chiar în acea clipă va fi aruncat în mijlocul unui cuptor cu

foc arzător!" (Daniel 3.6)

Iar în ziua a şaptea au zis aceia către femeia lui Samson: "Ademeneşte pe bărbatul tău să dezlege ghicitoa-

rea; altfel te vom arde cu foc pe tine şi casa tatălui tău; ne-aţi chemat, oare, ca să ne jefuiţi?"