Conceptul fără intuiţie e gol, intuiţia fără concept e oarbă. (Immanuel Kant)
Credinţa creştină poartă în sine o concepţie de viaţă spirituală, morală, un egos creştin. 9.23
Infernul este când rugăciunea este de neconceput. (Emil Cioran)
În inconştient nu există nici negare, nici contraziceri şi nu există conceptul de timp. (Sigmund Freud)
Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu concepte şi reguli inventate în acest scop. (Eugene Wigner)
Măsurile cele mai bune, planurile cele mai bine concepute riscă să dea greş, dacă nu sunt puse îndată în
aplicare. (Oxenstierna)
Tot ce există se află în Dumnezeu şi nimic nu poate nici să existe, nici să fie conceput fără Dumnezeu.
(Baruch Spinoza)
Un politician bun este la fel de neconceput ca un hoţ cinstit. (Scriitorul american Henry Louis Mencken)
Un ziar este cherestea făcută flexibilă. Este cerneală transformată în cuvinte şi imagini. Este conceput,
se naşte, creşte şi moare de bătrâneţe într-o singură zi. (Jim Bishop)
Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria mai de-
parte a lumii, dacă va răspunde tuturor dorinţelor impuse prin noua concepţie a vieţii, prin duhul
vremilor noi. (Vasile Goldiş)
Condamnarea/ A ştiut să se umilească decât să spună adevărul. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului, despre Iosif cel
Tânăr, când a fost condamnat la închisoare)
Autocondamnarea, ca armă de luptă împotriva mândriei şi a disperării. 6.15
Biserica este locul unde sunt salvaţi cei condamnaţi la moarte. (Sfântul Efrem Sirul)
Cine nu judecă şi nu condamnă lasă loc unor speranţe nelimitate. (Francis Scott Key Fitzgerald)
Există un singur caz de deznădejde pură. Al condamnatului la moarte. (Albert Camus)
Hristos este Dumnezeul tuturor. (Sfântul Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei, torturat şi con-
damnat la moarte prin decapitare pentru că L-a propovăduit pe Hristos. Toate acestea s-au
întâmplat în jurul anului 120)
Nu acord niciun fel de importanţă lucrurilor pe care alţii le ridică în slăvi sau le condamnă. Eu pur şi
simplu îmi urmez instinctul. (Wolfgang Amadeus Mozart)
Nu suntem condamnaţi pentru păcatele noastre, ci pentru că nu am vrut să ne pocăim. 11.6
Toleraţa nu implică lipsa de dedicare a cuiva faţă de convingerile sale. Mai curând, condamnă opre-
siunea şi persecutarea altora. (John F. Kennedy)
Condiţia/ A fi poet este o condiţie şi nu o profesie. (Robert Frost)
Cea dintâi condiţie a fericirii este înţelepciunea. (Sofocle)
În ortodoxie, clipa nu este doar un pas spre moarte, ca în filosofia lui Heidegger, ci clipa oferă şi posibili-
tatea valorificării potenţelor umane creatoare, nealterate de păcat. Ea poate releva capacitatea noastră
de a dobândi, în condiţiile temporalităţii, valori eterne şi poate redescoperi vocaţia originară. Clipa
poate răscumpăra timpul pierdut, când se restabileşte în ea comuniunea cu Dumnezeu, sau poate pierde
un timp bun, de o viaţă întreagă, când în ea se săvârşeşte, prin păcat, ruperea comuniunii cu Dumnezeu.
(Patriarhul Daniel)
Nefericită condiţie a oamenilor! Spiritul de-abia a ajuns la maturitate, şi trupul începe să slăbească.
(Denis Diderot)
Postul şi rugăciunea se intercondiţionează. 2.10
Primii creştini au înţeles că, pentru a deveni Templu al Duhului Sfânt, trebuie să se înalţe la Cer, acolo un-
de S-a înălţat şi Hristos. Ei au mai înţeles că această înălţare este condiţia însăşi a misiunii lor în lume,
a slujirii de către ei a lumii. Pentru că acolo – în cer – ei erau cufundaţi în viaţa cea nouă a Împărăţiei;
şi atunci când, după această <>, ei se reîntorceau în lume, feţele lor reflectau lu-
mina, << bucuria şi pacea>> acelei Împărăţii, şi erau cu adevărat martori ai ei.
(Teologul Alexander Schmemann)
Confruntarea/ Din confruntările cu crucea apar atâtea comportamente ce indică o spiritualitate tulbure, de-a dreptul
nesănătosă. Se poate crede că omul este obligat, pentru a atinge sfinţenia, să aleagă în viaţă calea
cea mai marcată de cruce. Se poate crede că putem să fim mai dom al lui Hristos căutând suferin-
ţa, dar astfel cădem în orgoliu spiritual. … (Teologul catolic Marko Rupnik)
Eşecul ne învaţă umilinţa, ne confruntă cu propriile noastre limite şi ne arată că nu suntem invincibili.
(Hal Urban)
Între coperţile unei singure cărţi, Biblia, sunt toate răspunsurile la toate problemele cu care ne confrun-
tăm azi – numai să le citim şi să le credem. (Ronald Reagan)
Tendinţa scolastică de abordare şi analiză a slujbelor bisericeşti experiată de teologii zilelor noastre şi
lipsa de trăire din timpul Sfintei Liturghii a credincioşlor constituie probleme grave cu care ne con-
fruntăm în momentul de faţă şi care necesită un răspuns adecvat. (Teologul Alexander
Schmemann)
Consecinţa/ Agresivitatea este întotdeauna o consecinţă a frustrării. (John Dollard)
Boala, consecinţa păcatului. 10.13
Două categorii de oameni se vor mântui: cei care păcătuiesc şi sunt suficient de puternici încât să se că-
iască şi cei care sunt prea slabi să se căiască cu adevărat, dar sunt pregătiţi cu răbdare, smerenie
şi recunoştinţă să îndure toată povara consecinţelor păcatelor lor. În smerenia lor, Dumnezeu îi
va primi şi pe aceştia. (Părintele Ambrozie de la Optina, unul dintre ultimii stareţi ruşi de dinainte
de venirea comunismului)
Fericirea nu e o răsplată, este o consecinţă. Suferinţa nu e o pedeapsă, e un rezultat.
(Robert G. Ingersoll)
Fiecare început este o consecinţă – fiecare început încheie ceva. (Paul Valery)
Frica este consecinţa minciunii. (Cuviosul Paisie Aghioritul)
Imoralitatea nu poate fi decât o consecinţă a lipsei de sensibilitate estetică. (Ionel Teodoreanu)
Minimalizarea diavolului, sub diferite aspecte, nu poate avea în viaţa omului decât consecinţe care ţin
de acelaşi subiect, de demon. 9.11
O falsă ordine a valorilor înseamnă o demonizare subtilă, cu consecinţe grave în plan spiritual. 1.5
Rasismul este o consecinţă în plus a ignoranţei. (Marcio Barrios)
Conştientul/ A fi conştient că eşti ignorant este un mare pas spre educaţie. (Benjamin Disraeli)
Adu-ţi la lumină inconştientul, altfel îţi va conduce el viaţa, şi tu îi vei spune destin. (Carl Gustav Jung,
medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Conştientizarea păcatului este primul pas spre pocăinţă. 9.2
Cultura este aflarea mai mult sau mai puţin conştientă a esenţei lucrurilor. (Vasile Băncilă)
Doar atunci când eşti la pământ realizezi ce forţe nebănuite ai. Abia atunci devii conştient de puterile
tale. (Pera Novacovici)
Eu cred că Dumnezeu este adevăratul nume şi adevăratul izvor al inconştientului colectiv şi de aceea
este suprema autoritate morală din univers. (Stephen R. Covey)
În inconştient nu există nici negare, nici contraziceri şi nu există conceptul de timp. (Sigmund Freud)
Muzica este plăcerea pe care mintea umană o simte din numărare fără să fie conştientă că numără.
(Gottfried Wilhelm von Leibniz)
Muzica nu este decât o aritmetică inconştientă. (Gottfried Wilhelm von Leibniz)
Orice plantăm în subconştientul nostru şi hrănim prin repetiţie şi emoţii va deveni într-o zi realitate.
(Earl Nightingale)
Plăcerea ce o obţinem din muzică are drept sursă numărarea, o numărare inconştientă. (Gottfried
Wilhelm von Leibniz)
Psihicul are două părţi: conştientul şi inconştientul. Sinele este centrul inconştientului; Eul este cen-
trul conştientului. Cu aducerea inconştientului în conştient, Sinele este mărit, iar Eul redus. Re-
ducerea Eului este un lucru bun, deoarece mai puţine dorinţe sunt create şi activate, permiţând
seninătatea. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Savanţii posedă o putere de concentrare mare şi o imaginaţie controlată, care trezesc geniul subcon-
ştient. (Joseph Murphy)
Se poate crede că omul este obligat, pentru a atinge sfinţenia, să aleagă în viaţă calea cea mai marcată
de cruce. Se poate crede că putem să fim mai dom al lui Hristos căutând suferinţa, dar astfel că-
dem în orgoliu spiritual. Înţelepciunea crucii în schimb înseamnă să primeşti zidirea pe care ţi-o
dă duhul şi să fii conştient că prin acea iubire se intră în logica pascală, deoarece acela care iu-
beşte, suferă. Cine se expune iubirii şi în iubire îşi scrie istoria propriei existenţe, intră inevitabil
în cruce. … (Teologul catolic Marko Rupnik)
Toţi sunt scânteie din Dumnezeu, dar nu toţi sunt conştienţi de asta. (Yoga Swami)
Tristeţea conştientizării propriilor păcate. 11.15
Viaţa noastră conştientă nu este decât o coajă de nucă plutind pe oceanul inconştientului nostru.
(Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog elveţian)
Conştiinţa bună se află prin rugăciune, iar rugăciunea curată prin conştiinţă. Căci una are trebuinţă de alta, prin fire.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Conştiinţa curată te face să fii cuvios faţă de Dumnezeu şi drept faţă de oameni. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Conştiinţa domneşte, dar nu guvernează. (Paul Valery)
Conştiinţa este busola omului. (Vincent van Gogh)
Conştiinţa este glasul lui Dumnezeu, care ne spune ce e bine şi ce e rău în noi. (Părintele Arsenie Boca)
Conştiinţa este îngerul lui Dummnezeu care îl păzeşte pe om. Conştiinţa pomeneşte păcatele noastre şi, pomenindu-
le, ne smereşte. (Părintele Paisie Olaru)
Conştiinţa este judecătorul cel drept. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Conştiinţa este o carte naturală; cel ce o citeşte cu fapta, face experienţa ajutorului dumnezeiesc. Domnul e ascuns în
poruncile Sale şi cel ce-L caută pe El Îl găsesc pe măsura împlinirii lor. (Sfântul Marcu Ascetul)
Conştiinţa este o făclie care luminează inima şi un judecător neadormit pe care omul îl poartă cu el. (Eschil)
Conştiinţa este o soacră a cărei vizită nu se termină niciodată. (Scriitorul american Henry Louis Mencken)
Conştiinţa este ochiul lui Dummnezeu în sufletele noastre. (Sfântul Cadoc)
Conştiinţa este oglinda sufletelor noastre, care înfăţişează greşelile din vieţile noastre în forma lor completă.
(George Bancroft)
Conştiinţa este “pârâşul nostru”, care, “ne pârăşte” de pe acum şi, dacă ne împăcăm cu el, este bine. Iar împăcân-
du-ne cu pârâşul acesta, ne împăcăm cu Dumnezeu. (Părintele Ilie Cleopa)
Conştiinţa este tocmai punctul de gravitaţie al individului. (Mihai Eminescu)
Conştiinţa mea este busola care are drept magnet idealul. (Victor Hugo)
Conştiinţa noastră e un jucător ce nu dă greş atâta timp cât n-am ucis-o încă. (Honoré de Balzac)
Conştiinţa şi cunoaşterea de sine 6.6
Conştiinţa valorează cât o mie de martori. (Marcus Fabius Quintilianus)
Conştiinţa – lumina inteligenţei pentru a distinge binele de rău. (Confucius)
Conştiinţa/ Aroganţa e conştiinţa de sine a complexului de inferioritate. (Jean Rostand)
Atât de mare e înşelăciunea, că primesc cu plăcere în suflete momeala aceea şi nu se gândesc că plăce-
rea aceasta, ce poate răni, este scurtă şi trecătoare, pe când durerea e continuă iar învinuirea
conştiinţei, cumplită. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Bolta înstelată şi conştiinţa morală mă fac să cred că este un Creator al lumii. (Immanuel Kant)
Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că am umblat în lume, şi mai ales la voi, în
sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască, nu în înţelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu.
(II Corinteni 1.12)
Când cauţi tămăduire, ia seama la conştiinţă şi tot ce-ţi va spune ea, fă, şi vei avea folos.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Când nu ne ascultăm conştiinţa, aceasta devine oarbă. (Clive Staples Lewis)
Când porunceşte conştiinţa oamenii oneşti procedează întotdeauna în acelaşi sens. (Nicolae Titulescu)
Cea mai mare mustrare este “mustrarea de conştiinţă” (John Ellis Large)
Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învi-
novăţesc sau îi şi apără, în ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia
mea, cele ascunse ale oamenilor. (Romani 2.15, 16)
Cugetarea smerită nu e o osândire a noastră din partea conştiinţei, ci cunoaşterea harului lui
Dumnezeu şi a compătimirii Lui. (Sfântul Marcu Ascetul)
De asemenea, Mântuitorul Hristos ne dăruieşte harul, mila şi iertarea păcatelor, ca medicamente contra
sentimentelui de vinovăţie şi izbăvirea de greutatea copleşitoare a conştiinţei vinovate, tuturor celor
care cu pocăinţă se apropie de Dumnezeu şi de tainele Sale în Sfânta Biserică. Împotriva tristeţii
mai putem lupta prin pocăinţă, unul din cele mai puternice mijloace de vindecare a acestei boli
spirituale. (vezi Tristeţea/ )
De cele mai multe ori, slava se cumpără cu preţul fericirii, plăcerea cu preţul sănătăţii, milostenia celor cu
nume mare cu preţul neatârnării, banii cu preţul conştiinţei. (Mitropolitul Filaret)
De conştiinţă nu putem fugi niciodată. (Fericitul Augustin)
Dumnezeu şi conştiinţa ştiu cele ascunse ale fiecăruia, deci prin aceasta să primim îndreptarea.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Există unele conştiinţe pentru care cerul nu e niciodată senin. (Alexandre Dumas)
Începutul mântuirii este cunoaşterea de sine. Această cunoaştere se dobândeşte prin examinarea metodi-
că a conştiinţei. (Sfântul Efrem Sirul)
Lipsa mustrărilor de conştiinţă, în tot ce facem, e semnul unei inimi învârtoşate, al unui obicei al omului
de a se îndreptăţi pe sine însuşi, şi de a-l critica pe aproapele sau pe Dumnezeu 9.14
Lucrul socotit de unii ca însemnând fericirea, este faptul de a nu avea cugetul încărcat, precum şi acela de
a nu fi împovărat conştiinţa altora. (Eusebiu de Cezareea)
Mândria ne face să ne amăgim întotdeuna. Dar adânc înăuntrul nostru, dincolo de suprafaţa conştiinţei
obişnuite, o voce mică şi liniştită ne spune “Ceva e în neregulă”. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru
şi psiholog elveţian)
Modestia este conştiinţa trupului. (Honoré de Balzac)
Mulţi se ruşinează de opinia publică, de conştiinţă mai puţini. (Plinius Junior)
Mustrarea de conştiinţă aduce multă trezvie minţii. 9.14
Nedreptatea zguduie conştiinţa în fiecare zi, chiar când tace cel nedreptăţit. Cei care fac nedreptate,
aşteptându-se la pedeapsă, trăiesc în fiecare zi cu frică. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nimic nu înalţă pe cineva mai sus spre slavă, ca o conştiinţă totdeauna curată şi veghetoare.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nimic nu-i mai sincer decât conştiinţa şi mai avantajos decât sfaturile ei. (Oxenstierna)
Nu există decât un singur bine, acela de a făptui după cum îţi dictează conştiinţa. (Simone de Beauvoir)
Nu te duce la preot ca să-ţi speli conştiinţa; aceasta e grija ta. (Pitagora)
O conştiinţă curată ne face să avem frică de Dumnezeu şi ruşine de oameni. (Sfinţii Părinţi)
O filosofie a conştiinţei nu poate sfârşi decât într-una a uitării. (Emil Cioran)
Oricâte lucruri materiale am avea în jurul nostru, ele sunt trecătoare, nu le luăm cu noi în viaţa veşnică; ci
în viaţa veşnică luăm doar lumina credinţei şi a faptelor bune, a rugăciunii, a pocăinţei, a ceea ce am
trăit ca legătură cu Dumnezeu, care S-a imprimat în sufletul omului. Orice cuvânt bun, orice gând bun,
orice faptă bună lasă în sufletul nostru o lumină; după cum gândul rău, cuvântul rău şi faptea rea lasă
în suflet pată sau pete de întuneric. Când trecem dincolo, când se desparte sufletul de trup şi se pre-
zintă în faţa lui Dumnezeu, el este luminos dacă s-a întâlnit des cu Dumnezeu în rugăciune şi în fapte
bune, sufletul, sau întunecat. De aceea Mântuitorul spune: “Dacă ochiul tău va fi curat, tot trupul tău
va fi luminat. Iar dacă ochiul tău va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat.” Sfinţii Părinţi ai Bisericii au in-
terpretat acest <, de care vorbeşte Evanghelia (Matei 6.22-33), ca fiind conştiinţa
omului, care-l ajută să distingă, să deosebească între bine şi rău, între întuneric şi lumină, între păcat
şi sfinţenie. Dacă această conştiinţă este luminată de credinţă, atunci omul se luminează, sufletul lui
se îmbracă în lumină. (Patriarhul Daniel)
Pocăinţa este purificarea conştiinţei. (Sfântul Ioan Scărarul)
Răzbunarea înfăptuită va sfâşia adesea inima şi va tortura conştiinţa. (Arthur Schopenhauer)
Să nu te duci la rugăciune cu conştiinţa rea. (Din “Învăţăturile celor 12 Apostoli”)
Să-ţi pese mai mult de conştiinţa ta decât de părerea altora. (Publilius Syrus)
Sufletul bun, gândul curat şi conştiinţa sănătoasă sunt cele mai bune jertfe care i se pot aduce lui
Dumnezeu. (Minucius Felix)
Sufletul omului, în autoconştiinţa lui şi în unicitatea lui, nu e produsul evoluţiei, ci e operă divină. (John
Eccles, laureat al Premiului Nobel în 1963, autorul cărţii Evoluţia creierului şi crearea conştiinţei,
citat de părintele Constantin Galeriu)
Ştiinţă fără conştiinţă este ruina sufletului. (François Rabelais)
Totul începe prin conştiinţă şi nimic nu are valoare decât prin ea. (Albert Camus)
Tribunalul acesta pe care omul îl simte în el este conştiinţa. (Immanuel Kant)
Un om senin în faţa morţii este un om care are conştiinţa lui Dumnezeu. 11.9
Viziunile sunt percepţii ale unor stări de conştiinţă înalte. (Herbert Harris)
Contemplarea/ Arta este contemplare. Este plăcerea minţii care caută în natură şi descrie spiritul de care Natura
însăşi este animată. (Auguste Rodin)
Arta nu este nimic altceva decât contemplarea lumii impregnate de har, luminată din interior. A re-
vela prezenţa lui Dumnezeu îndărătul oricărui obiect, aceasta este funcţia artei. (Hermann Hesse)
Atenta reflecţie şi contemplaţie a lucrurilor. 5.4
Credinţa este contemplarea unui lucru tainic. (Sfântul Teodoret al Ciprului)
Etapele vieţii spirituale (Virtutea, Contemplarea, Rugăciunea curată). 6.16
Frumuseţea cea adevărată se poate contempla numai de cel care are curăţită mintea.
(Sfântul Vasile cel Mare)
Înainte de a judeca pe altul, trebuie să privesc mai întâi asupra mea, să-mi contemplu găurile din
coş. 12.4
Lumina care străluceşte în inimă descoperă o altă lumină, mai lăuntrică, mai tainică şi mai adâncă.
În această lumină, în această contemplare plină de dulceaţă, afundându-se, omul nu mai este
stăpân pe sine, devine ca un străin pentru lumea aceasta, iar lucrul acesta se face din cauza iu-
birii şi a plăcerii care-l copleşeşte, datorită tainelor celor ascunse care i se descoperă. În acel
timp, omul acela fiind eliberat de povara celor trecătoare, ajunge la măsura desăvârşirii, curat
şi liber de păcat. (Sfântul Macarie Egipteanul)
O, Doamne, de-am avea noi inima psalmistului şi mintea lui Kepler, ca să Te contemplăm pe Tine!
(Albert Einstein)
Contrariul păcatului nu este virtutea, contrariul păcatului este libertatea. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)
Contrariul/ Există două impulsuri contrare care guvernează mintea umană – unul care determină un comportament
normal, sănătos şi un altul responsabil de comportamentul excentric. Cele două alternează la
intervale regulate. (Franz Schubert)
Mila este contrariul contabilităţii, care-i treaba demonului. 9.20
Nu există armonie fără existenţa contrariilor. (Heraclit)
Toţi am fost creaţi capabili să dobândim virtutea, dar prin învăţătură şi exerciţiu unul se apropie mai mult
de ea, altul mai puţin . De aceea unii ajung până la o virtute desăvârşită, alţii ajung până la o oarecare
virtute, iar alţii, pentru că nu şi-au dat niciun interes, deşi prin firea lor erau în stare, s-au îndreptat
spre fapte contrarii. (Cuviosul Clement Alexandrinul)
Controlul/ Atacul este dovada pierderii controlului. (Morihei Ueshiba)
Beţia este eşecul omului în a-şi controla gândurile. (Ray Stannard Baker)
Căldura din timpul rugăciunii poate declanşa şi patimi, dacă nu e bine controlată. 2.4
Disciplina şi controlul ce singur ţi-l faci sunt începuturile înţelepciunii practice. (Samuel Smiles)
Dumnezeu controlează circumstanţele vieţii noastre. 12.17
Mintea omului nu poate fi controlată decât prin propriile forţe, cum ar fi raţiunea. (George Washington
Carver)
Prudenţa este arta de a controla riscul. (Alexandru Paleologul)
Savanţii posedă o putere de concentrare mare şi o imaginaţie controlată, care trezesc geniul subconşti-
ent. (Joseph Murphy)
Conversaţia este hrană pentru suflet. (Proverb mexican)
Conversaţia/ A te ruga – adesea – înseamnă a-I grăi lui Dumnezeu despre starea noastră dezastruoasă: neputinţă,
mâhnire, îndoială, frică, tristeţe, deznădejde – într-un cuvânt, despre tot ceea ce ţine de conditiile
existenţei noastre. Să ne exprimăm fără a căuta expresii elegante sau chiar o succesiune logică.
Adesea acest mod de a ne adresa lui Dumnezeu este începutul rugăciunii – conversaţie.
(Din cartea “Despre rugăciune”, pagina 8, a Arhimandritului Sofronie Saharov)
Cartea e ca şi o conversaţie cu un om deştept. (Lev Tolstoi)
Cea mai importantă şi cea mai neglijată dintre toate conversaţiile este convorbirea cu sine însuşi.
(Oxenstierna)
Deseori mă citez, dă sare şi piper conversaţiei. (George Bernard Shaw)
Tăcerea este marea artă a conversaţiei. (William Hazlitt)
Tăcerea este una din marile arte ale conversaţiei. (Cicero)
Tăcerea este zona de siguranţă a conversaţiei. (Arnold H. Glasow)
Convingerea/ Caracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nu vorba. (Menandru)
Căci un argintar, cu numele Dimitrie, care făcea temple de argint Artemisei şi da meşterilor săi foarte
mare câştig, i-a adunat pe aceştia şi pe cei care lucrau unele ca acestea, şi le-a zis: Bărbaţilor, ştiţi
că din această îndeletnicire este câştigul vostru. Şi voi vedeţi şi auziţi că nu numai în Efes, ci aproa-
pe în toată Asia, Pavel acesta, convingând, a întors multă mulţime, zicând că nu sunt dumnezei
cei făcuţi de mâini. (Faptele Apostolilor 19.24-26)
Cât de des luăm drept convingere o iluzie a simţurilor sau o eroare a minţii. (Mihail I. Lermontov)
Cea mai mare artă a diavolului este să ne convingă că nu există. (Charles Baudelaire)
Convingerile sunt inamicii adevărului, mai periculoase decât minciunile. (Thomas Mann)
Dar pe când Galion era proconsulul Ahaiei, iudeii s-au ridicat toţi într-un cuget împotriva lui Pavel şi
l-au adus la tribunal, zicând că acesta caută să convingă pe oameni să se închine lui Dumnezeu,
împotriva legii. Şi când Pavel era gata să deschidă gura, Galion a zis către iudei: Dacă ar fi vreo
nedreptate sau vreo faptă vicleană, o, iudeilor, v-aş asculta precum se cuvine; dar dacă sunt la
voi nedumeriri despre învăţătură şi despre nume şi despre legea voastră, vedeţi-vă voi înşivă de
ele. Judecător pentru acestea eu nu voiesc să fiu. Şi i-a izgonit de la tribunal.
Dostları ilə paylaş: |