Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte



Yüklə 7,67 Mb.
səhifə134/156
tarix28.10.2017
ölçüsü7,67 Mb.
#17946
1   ...   130   131   132   133   134   135   136   137   ...   156

Luarea-aminte, ca discernământ, îl ajută pe om să-şi cunoască starea lăuntrică şi să ştie

la ce treaptă a ajuns, şi astfel să vadă limpede câtă cale a străbătut, şi câte îi mai

rămâne de făcut până la împărăţia cerurilor. (Sfinţii Părinţi)

Mânia care lucrează într-un suflet fără discernământ, e asemenea unei flăcări, care sub su-

flarea unui vânt puternic arde şi nimiceşte ogorul inimii. (Sfântul Ioan Scărarul)

Preoţii lui calcă legea Mea şi pângăresc lucrurile sfinte ale Mele; nu osebesc ce este sfânt



de ce nu este sfânt şi nu fac deosebire între curat şi necurat; de la zilele Mele de

odihnă şi-au întors ochii, şi Eu sunt înjosit de către aceştia. (Iezechiel 22.26)

Scopul educaţiei este înaintarea în cunoaştere şi distingerea adevărului.(John F. Kennedy)

Smerita-cugetare şi frica lui Dumnezeu sunt mai presus decât toate faptele bune.

(Avva Ioan Colov)

Sufletele înţelepte se pleacă chiar şi faţa dreptei socoteli a vrăjmaşului. (Dimitrie Cantemir)

Suprema înţelepciune este de a distinge binele de rău. (Socrate)

Şi acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în locul lui David, tatăl meu;

însă eu sunt foarte tânăr şi nu ştiu să conduc. Şi robul Tău este în mijlocul poporului Tău

pe care l-ai ales, popor nesfârşit de mare, care din pricina mulţimii lui nu se poate nici so-

coti, nici număra. Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte şi să judece

poporul Tău şi să deosebească ce este bine şi ce este rău; căci cine poate să povăţu-

iască pe acest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?" Şi i-a plăcut Domnului că Solo-



mon a cerut aceasta. Şi a zis Dumnezeu: "Deoarece tu ai cerut aceasta şi n-ai cerut viaţă

lungă; n-ai cerut bogăţie, n-ai cerut sufletele duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune, ca să



ştii să judeci, iată Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau minte înţeleaptă şi price-

pută, cum nici unul n-a fost ca tine înaintea ta şi cum nici nu se va mai ridica după tine.

Ba îţi voi da şi ceea ce tu n-ai cerut: bogăţie şi slavă, aşa încât nici unul dintre regi nu va

fi asemenea ţie, în toate zilele tale. Şi dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să păzeşti legile

Mele şi poruncile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îţi voi înmulţi şi zilele tale".



(III Regi 3.7-14)

Şi eu m-am silit şi inima mea a cercetat şi a urmărit ştiinţa şi înţelepciunea şi buna chibzuia-

şi mi-am dat seama că răutatea este o nebunie, iar prostia este zănatică răutate.

(Ecclesiastul 7.25)

Unii monahi şi-au zdrobit trupurile în asceză, dar, fiindcă nu au avut discernământ, s-au

îndepărtat de Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)

Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe

o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească,

şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi



care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit. (Romani 12.1, 2)

Disciplina este izvorul succesului. (Eschil)

Disciplina postului, care întăreşte disciplina umană în general. 7.11

Disciplina şi controlul ce singur ţi-l faci sunt începuturile înţelepciunii practice. (Samuel Smiles)

Disciplina/ Creativitatea nu este o evadare din disciplină, este o evadare însoţită de disciplină. (Jerry

Hirschberg)

Dacă trăieşti fără disciplină, mori fără demnitate. (Herbert Harris)

Dezordinea se va potoli prin disciplină si frică, niciodată de la sine. (Seneca)



Disciplinarea minţii 2.11

Postul ne disciplinează, rugăciunea ne înnobilează. (Părintele Dumitru Păduraru)

Puterea de concentrare este în legătură cu voinţa şi autodisciplina. (Herbert Harris)

Dispoziţia pentru rugăciune. 1.3

Doamne, fă cu mine ceea ce am făcut eu altuia. 6.11

Doamne, iartă-mă, aşa cum iert şi eu. 12.16

Doamne, voiesc să voiesc voia Ta! (Fericitul Ieronim)

Doar cel ce şi-a înfrânt egoismul este imun la umilinţă. (Georges Barbarin)

Dobândirea vieţii vesnice. 9.8

Domnul vede inima mea. 11.4

Dorinţa celui ce se roagă (să înveţe să se roage). 6.13

Două sunt criteriile care arată dacă ţinta pe care o urmărim este un lucru bun şi cinstit, şi anume: la timp

şi cu măsură. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Dragostea 2.9

Dragostea 11.19

Dragostea are motive pe care raţiunea nu le cunoaşte. (Blaise Pascal)

Dragostea către Dumnezeu înduplecă pe cel care se împărtăşeşte de ea, să dispreţuiască toată plăcerea

trecătoare şi toată osteneala şi întristarea. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Dragostea e născută din nepătimire. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Dragostea este cea mai sănătoasă boală. (Euripide)

Dragostea este triumful imaginaţiei asupra inteligenţei. (H. L. Mencken)

Dragostea faţă de Dumnezeu şi de aproapele se face cunoscută mai ales prin ascultare şi prin împărtăşirea

cuvântului Domnului Iisus Hristos, dar şi prin slujirea jertfelnică a aproapelui.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Dragostea îi vindecă pe oameni, atât pe cei care o dăruiesc, cât şi pe cei care o primesc.

(Psihiatrul american, doctorul Karl Manninger)

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se

bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toa-

te le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta;

ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desă-

vârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. (I Corinteni 13.4-10)

Dragostea însemnă a fi aspru cu tine, dar îngăduitor cu ceilalţi. (Sfântul Serghie de Radonej)

Dragostea nu se arată cu sărutarea, ci cu bunăvoinţa. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Dragostea să fie nefăţarnică. Urâţi răul, alipiţi-vă de bine. (Romani 12.9)

Dragostea şi ura nu sunt opuse. Opusul dragostei este indiferenţa. (A. S. Neill)

Dragostea trebuie să se desfăşoare în tăcere, ca să se audă zâmbetul spiritului. (Petre Pandrea)

Dragostea unei mame este balsamul minune care vindecă toate rănile. (Jean Gastaldi)

Dragostea, energie dumnezeiască. 5.6

Dragostea/ Adevărata cunoaştere poartă în ea pecetea dragostei. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Câinele este mai bun dacât mine, căci şi dragoste are şi la judecată nu vine. (Avva Xantie)

Dumnezeu nu se uită la fapte, ci la dragostea cu care au fost făcute acele fapte.

(Sfântul Vasile cel Mare)

După cum amintirea focului nu-ţi încălzeşte trupul, tot astfel credinţa fără dragoste nu-ţi va în-



călzi sufletul. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Energia urii n-o să te ducă nicăieri, dar energia iertării, care apare prin dragoste, va reuşi să-ţi

transforme viaţa în mod pozitiv! (Paulo Coelho)

Esenţa Creaţiei este una singură, iar această esenţă se numeşte Dragoste. (Paulo Coelho)



Fără Hristos am fost ca un peşte pe uscat, cu El sunt într-un ocean de dragoste.

(Sadhu Sundar Singh)

Fericirea nu poate fi cumpărată cu bani şi dragostea nu poate fi dobândită cu forţa.

(Emile Zola)

Fericit este cel ce are o aşa dragoste faţă de Dumnezeu, precum are cel îndrăgostit nebuneşte

de iubita sa. (Teologul Olivier Clément)

Fiecare om poate să fie un mic creion, prin care Dumnezeu să poată scrie lumii o scrisoare de

dragoste. (Maica Tereza de Calcuta)

Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru îţi mai lipseşte: Mergi, vinde tot ce ai, dă

săracilor şi vei avea comoară în cer; şi apoi, luând crucea, vino şi urmează Mie

(Marcu 10.21)

Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de

bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege.

(Galateni 5.22, 23)

Iar ţinta poruncii este dragostea din inimă curată, din cuget bun şi din credinţă nefăţarnică, de

la care unii rătăcind s-au întors spre deşartă vorbire, (I Timotei 1.5, 6)

Ispitele ne trezesc din nepăsare, ne smeresc, ne sporesc virtutea, aşa cum copacul scuturat de

vânt îşi înfige rădăcinile mai adânc în pământ. Ispitele ne măresc dragostea de Dumnezeu,

ne ajută să ne ispăşim păcatele chiar din viaţa de acum. Ispitele sporesc fericirea noastră

veşnică, aşa cum prin cioplire şi lustruire piatra nestemată capătă mai multă strălucire.

(Sfinţii Părinţi)

Înălţimea la care ne ridică dragostea e de nepovestit. (Sfântul Clement Romanul)

Jertfa făcută în dragoste şi credinţă, asemenea rugăciunii, este cea bine primită, aduce ajutorul

lui Dumnezeu, ţine la un loc casele, înmulţeşte roadele, apără de primejdie şi ne apropie, o

clipă mai devreme, de raiul în care ne-a vrut Dumnezeu. De aceea, atunci când vrem ajuto-

rul lui Dumnezeu, se cuvine să ne străduim şi noi mult mai mult, şi prin efortul nostru, prin

mâna noastră întinsă către Dumnezeu, să primim de la El ajutorul cel de Sus. Şi cum putem

face acest lucru? Uitându-ne cu atenţie la cei din jur, făcând binele semenilor noştri şi, cu

siguranţă, răsplata lui Dumnezeu nu se va lăsa aşteptată. (Profesorul Alexandru Nemoianu)

Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.

Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi,

că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte

am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute. (Ioan 15.13-15)



Mai mult face o mâncare de verdeţuri şi cu dragoste, decât un bou îngrăşat şi cu ură.

(Solomon 15.17)

Mai mult preţuieşte o dojană pe faţă decât o dragoste ascunsă. (Solomon 27.5)

Nimeni nu poate predica creştinismul, înainte de a deveni asemenea lui Hristos. Când voi, euro-

penii, veţi fi astfel, nu veţi mai propovădui creştinismul, ci dragostea lui Dumnezeu, pe care

ne-o descoperă Hristos. (Mahatma Ganhi)

Nimic nu este mai dulce pentru un copil decât mama. Da, copii, iubiţi-vă mama! Viaţa nu vă

aduce nicio altă dragoste care să facă atâta bine. (Euripide)

Nu trebuie să criticăm cu trufie, ci să îndreptăm cu dragoste. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Opusul dragostei nu este ura, ci indiferenţa. (Elie Wiesel)

Pentru a fi desăvârşite, arta şi meşteşugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste.

(Paracelsus, alchimist, medic, astrolog şi filosof elveţian)

Progresul sufletului constă în a face din dragoste ceea ce ar trebui făcut din datorie.

(Vladimir Ghika)

Şcoala să fie cu credinţă, politica cu cinste, oastea cu dragoste de ţară, statul cu binecuvân-

tarea lui Dumnezeu. (Episcopul Nicolae Velimirovici)

Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta

credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. (I Corinteni 13.2)

Ura aduce ceartă, iar dragostea acoperă toate cusururile. (Solomon 10.12)

Viaţa omului este jumătate dragoste, jumătate luptă. (Părintele Iustin Pârvu)

Drept/ A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de Ţară drept o datorie e în

stare să se laude cu ea. (George Topârceanu)

Ajungând curând la desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi. (Cartea înţelepciunii lui

Solomon 4.13)

Apropie-te de cei drepţi şi prin ei te vei apropia de Dumnezeu. (Sfântul Isaac Sirul)

Asemănarea cu Dumnezeu stă în a fi drept şi curat, cu pricepere. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cel ce are urechi de auzit să audă.



(Matei 13.43)

Atunci cel drept va sta cu multă îndrăzneală înaintea celor care l-au prigonit şi au dispreţuit ostene-

lile sale. Iar ei, văzându-l, se vor tulbura cu cumplită frică şi se vor minuna de minunea mântuirii

dreptului. Ei vor zice, căindu-se în inima lor şi gemând întru strâmtorarea duhului lor: "Acesta

este pe care-l aveam altădată de batjocură şi ţinta ocărilor noastre. (Cartea înţelepciunii lui

Solomon 5.1-3)

Atunci Domnul a zis către Satan: "De unde vii?" Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Am dat târ-

coale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos". Şi Domnul a zis către Satan: "Te-ai uitat la

robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană şi drept şi temător de Dum-

nezeu şi care să se ferească de ce este rău?" (Iov 1.7 8)

Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine



drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei. (Zaharia 9.9)

Bun este bărbatul care se îndură şi împrumută; îşi rânduieşte vorbele sale cu judecată, că în veac nu

se va clinti. Întru pomenire veşnică va fi dreptul; de vorbire de rău nu se va teme.

(Psalmi 111.5, 6)

Buzele celui drept călăuzesc pe mulţi oameni, iar cei nebuni mor din pricină că nu sunt pricepuţi.

(Solomon 10.21)

Ca un izvor tulbure şi stricat, aşa este dreptul care şovăie în faţa celui nelegiuit. (Solomon 25.26)

Caracterul are drept fundament voinţa şi inteligenţa. (Boccaccio)

drept este Domnul şi dreptatea a iubit şi faţa Lui spre cel drept priveşte. (Psalmi 10.7)

Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc

pe Tine şi dreptatea Ta celor drepţi la inimă. (Psalmi 35.9, 10)

Când drepţii domnesc se bucură poporul şi, când stăpânesc cei fără de lege, suspină.

(Solomon 29.2)

Când soarele s-a întunecat; iar catapeteasma templului s-a sfâşiat pe la mijloc. Şi Iisus, strigând cu

glas tare, a zis: Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu. Şi acestea zicând, Şi-a dat

duhul. Iar sutaşul, văzând cele ce s-au făcut, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: Cu adevărat,

Omul Acesta drept a fost. (Luca 23.45-47)

Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui. Dacă vine mândria,

va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.1, 2)

Cât de des luăm drept convingere o iluzie a simţurilor sau o eroare a minţii. (Mihail I. Lermontov)

Ce se va întâmpla cu omul, când Dumnezeu îşi va întoarce pivirea Sa dreaptă asupra sufletului său

şi nu va găsi nimic bun întrânsul? Aduceţi-vă aminte ce-a păţit smochinul în care Domnul

nu a găsit niciun fel de rod. (Sfântul Tihon din Zadonsk)

Cel care achită pe cel vinovat şi cel ce osândeşte pe cel drept, amândoi sunt urâciune înaintea

Domnului. (Solomon 17.15)

Cel ce rătăceşte pe cei drepţi pe o cale rea va cădea în groapa (pe care a săpat-o); cei fără priha-

nă vor fi fericiţi. (Solomon 28.10)

Cel fără de lege este răsturnat de răutatea lui, iar cel drept găseşte scăpare în neprihănirea lui.

(Solomon 14.32)

Chiar şi nebunul, când tace, trece drept înţelept; când închide gura este asemenea unui om cuminte.

(Solomon 17.28)

Conştiinţa curată te face să fii cuvios faţă de Dumnezeu şi drept faţă de oameni.

(Cuviosul Clement Alexandrinul)

Conştiinţa este judecătorul cel drept. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Conştiinţa mea este busola care are drept magnet idealul. (Victor Hugo)

Cuvântul rău asupra drepţilor este ars de harul lui Dumnezeu. 10.3

Da, avem mulţi savanţi şi oameni de ştiinţă, dar atât de ignoranţi în realităţile divine; avem o mulţime

de filosofi, dar atât de puţini oameni ai lui Dumnezeu, pentru care Hristos este totul şi care

pot să arate semenilor drumul drept spre mântuire. (Sadhu Sundar Singh, un vestit

hindus convertit la creştinism în secolul trecut)

Dacă ai minte, ascultă aceasta, pleacă urechea la cuvintele mele. Unul care prigoneşte dreptatea

ar putea oare să domnească? Şi vei osândi tu pe Cel mare şi drept? (Iov 34.16, 17)

Dacă cel drept este răsplătit pe pământ, cu cât mai mult cel nelegiuit şi păcătos! (Solomon 11.31)

Dacă nu poţi sta lângă un om când îi este greu, nu ai dreptul să stai lângă el când îi este bine.

(Paulo Coelho)

Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci

pe păcătoşi la pocăinţă. (Matei 9.13)

Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui.

Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt.

(Solomon 9.9, 10)

De un lucru sunt sigur: când o să vină Antihristul, o să fie licenţiat în drept. (John F. Curran)



Domnul cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios; iar pe cel ce iubeşte nedreptatea îl urăşte

sufletul Său. (Psalmi 10.5)



Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima e pentru cei ce

săvârşesc fărădelegea. (Solomon 21.15)



Dumnezeu este judecător drept, tare şi îndelung-răbdător şi nu se mânie în fiecare zi. (Psalmi 7.11)

Dumnezeu nu ispiteşte, dar îngăduie ispita, fie pentru mântuirea sufletelor noastre, fie spre a ne da pri-

lej să dovedim tăria credinţei noastre şi astfel să avem dreptul la răsplătire, căci ispitele ce se

întâmplă drepţilor sunt pentru încercare şi au şi plată. (Sfântul Simeon al Tesalonicului)



Era odată în ţinutul Uz un om pe care îl chema Iov şi acest om era fără prihană şi drept; se temea

de Dumnezeu şi se ferea de ce este rău. (Iov 1.1)

Există o singură Biserică adevărată, aceea care este cu adevărat veche, în care potrivit planului lui

Dumnezeu sunt adunati drepţii pentru că există un singur Dumnezeu şi un singur Domn. De aceea,

se cuvine laudă Bisericii pentru singularitatea ei, fiind o copie a principiului unic. Biserica cea Una

este moştenitoarea Celui care prin fire este Unic şi pe această Biserică se silesc ereziile s-o îm-

partă în multe biserici. Spunem deci că numai Biserica Veche şi Universală este una şi în ce priveş-

te fiinţa ei, si în ceea ce priveşte începutul ei, şi în ceea ce priveşte superioritatea ei.

(Cuviosul Clement Alexandrinul)

Fără de filosofie şi fără de raţiunea cea dreaptă, nimeni nu poate dobândi înţelepciunea.

(Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful)

Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la

Mine. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am

hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? (Matei 25.36, 37)

Greşalele drepţilor sunt împrejurul buzelor, iar ale păcătoşilor izvorăsc din tot trupul. Pentru aceea

cântă David: “Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele, şi: zis-

am, păzi-voi căile Tale, ca să nu greşesc cu limba mea!” (Sfântul Epifanie, episcopul Ciprului)



Gura celui drept rodeşte înţelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare. (Solomon 10.31)

Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea este veselă şi nevinovată şi drept vorbind,

acesta-i adevărul. (Ion Creangă)

Iar Saul - care se numeşte şi Pavel - plin fiind de Duh Sfânt, a privit ţintă la el, şi a zis: O, tu cel plin

de toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiule al diavolului, vrăjmaşule a toată dreptatea, nu vei în-

ceta de a strâmba căile Domnului cele drepte? Şi acum, iată mâna Domnului este asupra ta şi vei

fi orb, nevăzând soarele până la o vreme. Şi îndată a căzut peste el pâclă şi întuneric şi, dibuind

împrejur, căuta cine să-l ducă de mână. (Faptele Apostolilor 13.9-11)

Iar sutaşul, văzând cele ce s-au făcut, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: Cu adevărat, Omul Acesta



drept a fost. Şi toate mulţimile care veniseră la această privelişte, văzând cele întâmplate,

se întorceau bătându-şi pieptul. (Luca 23.47, 48)

Iar un oarecare Anania, bărbat evlavios, după Lege, mărturisit de toţi iudeii care locuiau în Damasc,

venind la mine şi stând alături, mi-a zis: Frate Saule, vezi iarăşi! Şi eu în ceasul acela l-am văzut.

Iar el a zis: Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales de mai înainte pe tine ca să cunoşti voia Lui şi să

vezi pe Cel Drept şi să auzi glas din gura Lui; că martor vei fi Lui, în faţa tuturor oamenilor, des-

pre cele ce ai văzut şi auzit. Şi acum de ce zăboveşti? Sculându-te, botează-te şi spală-ţi pă-

catele, chemând numele Lui. (Faptele Apostolilor 22.12-16)

Imaginea evoluţiei omenirii nu este o linie dreaptă, ci o spirală. (Friedrich Adolf Wilhelm

Diesterweg)



Inima celui drept chibzuieşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi împrăştie răutăţi.

(Solomon 15.28)

Izvor de viaţă este gura celui drept, dar gura celor fără de lege, izvor de nedreptate. Ura aduce

ceartă, iar dragostea acoperă toate cusururile. (Solomon 10.11, 12)



În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare

nenorocire. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 3.2)

Jertfa celor fără de lege este urâciune înaintea Domnului, iar rugăciunea celor drepţi este



plăcerea Lui. (Solomon 15.8)

Însă cei drepţi vor fi vii în veacul veacului şi răsplata lor este la Domnul şi Cel Atotputernic are grijă

de ei. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 5.15)

Înţelept este numai cel ce L-a luat pe Dumnezeu drept călăuză pentru a cunoaşte cuibul adevărului.

(Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Înţeleptul adevărat are trupul drept sală de meditaţie şi de locuinţă sigură a sufletului.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Judecătorul cel drept este numai Dumnezeu. 11.7



Judecăţile Domnului sunt drepte, veselesc inima; porunca Domnului este strălucitoare, luminează

ochii. (Psalmi 18.9)



La moartea omului drept rămâne nădejdea, iar la moartea celui păcătos piere nădejdea. Dreptul

scapă din strâmtorare, şi cel fără de lege îi ia locul. (Solomon 11.7, 8)

Limba omului drept este argint curat, dar inima celor fără de lege este lucru de puţin preţ.

Yüklə 7,67 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   130   131   132   133   134   135   136   137   ...   156




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin