Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Solomon 10.8)

Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune, iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă

nebunia. (Solomon 14.29)

Cele mai înţelepte planuri neîncoranate de succes se numesc nebunii. (Mihai Eminescu)

Celui ce ascultă porunca nu i se va întâmpla nimic rău, că inima unui om înţelept va cunoaş-

te timpul şi judecata. (Ecclesiastul 8.5)

Certarea înrâureşte mai adânc pe omul înţelept, decât o sută de lovituri pe cel nebun.

(Solomon 17.10)

Chiar şi nebunul, când tace, trece drept înţelept; când închide gura este asemenea unui om

cuminte. (Solomon 17.28)

Ci propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rân-

duit-o mai înainte de veci, spre slava noastră, pe care nici unul dintre stăpânitorii acestui

veac n-a cunoscut-o, căci, dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei; ci

precum este scris: "Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu

s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El". (Romani 2.7-9)

Cine a cunoscut voinţa Ta, dacă Tu nu i-ai dat înţelepciune şi dacă nu i-ai trimis de sus

Duhul Tău cel Sfânt? (Cartea înţelepciunii lui Solomon 8.17)

Cine a pus atâta înţelepciune în pasărea ibis sau cine i-a dat pricepere cocoşului?

(Iov 38.36)

Cine cutează, ai zis Tu, să bârfească planurile Mele, din lipsă de înţelepciune? Cu adevărat,

am vorbit fără să înţeleg despre lucruri prea minunate pentru mine şi nu ştiam. (Iov 42.3)

Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu desfrânatele îşi prăpă-

deşte averea. (Solomon 29.3)

Coborâea Fiului lui Dumnezeu este singurul leac al bolii noastre. Prin iconomie, singurul

doctor înţelept al sufletelor noastre, primind în Sine pătimirile noastre, a vindecat

boala tuturor. (Leonţiu de Bizanţ, unul dintre marii scriitori bisericeşti)

Cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată;

dar şi una şi alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc

pe Dânsul. El a văzut-o şi a măsurat-o; ştiinţă şi înţeleaptă înţelegere ca ploaia a revăr-

sat şi a înălţat mărirea celor ce o stăpânesc pe dânsa. (Ecclesiasticul 1.17, 18)

Dacă ne gândim că toate sunt rânduite cu socoteală şi cu înţelepciune, mai trebuie să avem

credinţa că nimic din tot ce se întâmplă nu are loc fără un motiv întemeiat şi fără înţelep-

ciunea legată de Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Dacă nu vei căuta să te dai în vânt după cuvinte, vei fi la bătrâneţe o comoară de

înţelepciune. (Platon)

Dacă omul n-ar putea supravieţui după moartea trupească, evident totul ar fi zadarnic. În

zadar i s-ar fi însoţit sufletul în nevoi şi pasiuni trupeşti cu tot avântul lor. În zadar ar fi

împiedicat trupul de mustrarea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinări-

lor şi dorinţelor, zadarnică activitatea raţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică

înţelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuţi, promulgarea şi controlarea orică-

rei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar fi tot ce poate fi măreţ şi frumos în viaţa oamenilor şi

pentru oameni. Ba, ceea ce ar fi şi mai grav, însăşi crearea omului şi înzestrarea lui cu

toate darurile s-ar dovedi fără de niciun rost. Însă, fiindcă nici toate aceste lucrări ale

lui Dumnezeu şi nici toate aceste daruri care provin de la El nu pot fi socotite zadarnice

şi fără rost, atunci în chip necesar trebuie legată de dăinuirea veşnică a sufletului şi pre-

lungirea vieţii trupeşti, precum şi corolarul ei firesc, învierea.

(Atenagora Atenianul, filosof creştin din secolul al doilea)

Dacă tu eşti înţelept, eşti înţelept pentru tine, şi dacă eşti batjocoritor, singur vei purta

ponosul. (Solomon 9.12)

Dacă vezi un om care se crede înţelept în ochii lui, să nădăjduieşti mai mult de la un nebun

decât de la el. (Solomon 26.12)

Dacă vine mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.2)

Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori

ştiinţa lui. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa

Celui Sfânt. (Solomon 9.9, 10)

De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi la îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului

înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. (Matei 7.24)

De este cineva din voi lipsit de înţelepciune, să o ceară de la Dumnezeu. 4.4

Deci am zis în inima mea: "Aceeaşi soartă ca şi cel nebun avea-voi şi eu; atunci la ce îmi folo-

seşte înţelepciunea?" Şi am zis în mintea mea că şi aceasta este deşertăciune. Căci pome-

nirea celui înţelept ca şi a celui nebun nu este veşnică, fiindcă în zilele ce vor veni amândoi

vor fi uitaţi; atunci înţeleptul moare ca şi nebunul. (Ecclesiastul 2.15, 16)

Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscum-

părând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care

este voia Domnului. (Efeseni 5.15-17)

Disciplina şi controlul ce singur ţi-l faci sunt începuturile înţelepciunii practice.

(Samuel Smiles)

Doar un prost învaţă din greşelile proprii. Un înţelept învaţă din greşelele altora. (Otto von

Bismarck)

Dobândirea înţelepciunii este mai bună decât aurul, iar câştigarea priceperii este mai de

preţ decât argintul. (Solomon 16.16)

E util să devii înţelept prin durere. (Eschil)

Este mai bine să fii prost şi să cunoşti acest fapt, decât să fii prost şi să te crezi înţelept.

(Buddha)

Este nevoie de multă înţelepciune pentru a înţelege diferenţa dintre bine şi rău. (Sfântul

Grigorie Sinaitul)

Există trei metode de a dobândi înţelepciunea. Cea dintâi este reflecţia, care este cea mai

înaltă. A doua este imitaţia, care este cea mai uşoară. A treia este experienţa, care

este cea mai amară. (Confucius)

Fără de filosofie şi fără de raţiunea cea dreaptă, nimeni nu poate dobândi înţelepciunea.

(Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful)

Fără minciună se împlineşte legea şi înţelepciunea este desăvârşită în sinceritate.

(Ecclesiasticul 34.8)

Ferice de acela care, pentru a deveni înţelept, trage învăţătură din păţania altuia.

(Oxenstierna)

Fericit este cel care a aflat înţelepciunea şi cel care o grăieşte la urechile celor care o

ascultă. (Ecclesiastul 25.12)

Fericit este omul care a aflat înţelepciunea şi bărbatul care a dobândit pricepere, căci do-

bândirea ei este mai scumpă decât argintul şi preţul ei mai mare decât al celui mai

curat aur. (Solomon 3.13, 14)

Fiindcă după lumină urmează noaptea, pe când înţelepciunea rămâne nebiruită în faţa

răutăţii. (Cartea înţelpciunii lui Solomon 7.30)

Fiul meu, mănâncă miere, căci e bună şi un fagure de miere este dulce gurii tale. Să ştii că

înţelepciunea este la fel pentru sufletul tău; dacă o dobândeşti, ai un viitor, iar

nădejdea ta nu este pierdută. (Solomon 24.13, 14)

Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înţelepciunea şi buna

chibzuială, căci ele sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău.

(Solomon 3.21, 22)

Fiule! Din tinereţile tale alege învăţătura şi până la cărunteţile tale vei afla înţelepciune. Ca

şi cel ce ară şi seamănă, apropie-te de ea şi aşteaptă roadele ei cele bune. Căci cu lucra-

rea ei puţin te vei osteni şi curând vei mânca roadele ei. (Ecclesiasticul 6.18-20)

Foc! Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, nu dumnezeul filosofilor şi al înţelep-

ţilor! (Aceste cuvinte au fost scrise pe o bucată de hârtie, găsită cusută în căptuşeala

hainei lui Blaise Pascal, după moartea sa, şi sună pentru noi ca un scurt testament)

Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea

şi stăpânirea de sine. (Solomon 1.7)

Frumuseţea se arată, înţelepciunea se ascunde. (Sfinţii Părinţi)

Greşeşte şi cel mai înţelept între înţelepţi. (Eschil)

Gura celui drept rodeşte înţelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare.

(Solomon 10.31)

Gura dreptului va deprinde înţelepciunea şi limba lui va grăi judecată. (Psalmi 36.30)

Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevino-

vaţi ca porumbeii. (Matei 10.16)

Inima celui înţelept va cugeta la pildele celor înţelepţi, şi o ureche ascultătoare este dorinţa

celui înţelept. (Ecclesiasticul 3.28)

Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia.

(Solomon 15.14)

Intrarea în templul înţelepciunii este o recunoaştere a propriei noastre ignoranţe.

(Proverb hindus)

Ironia este veselia gândirii şi bucuria înţelepciunii. (Anatole France)

Iubirea de Dumnezeu este înţelepciunea slăvită şi cui voieşte El, aceluia o împarte după

chibzuinţa Sa. (Ecclesiasticul 1.13)

În gura celui nebun este varga mândriei lui; buzele pe cei înţelepţi îi păzesc.

(Solomon 14..3)

În vremea aceea, răspunzând, Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi

al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit

pruncilor. (Matei 11.25)

Începutul înţelepciunii duhovniceşti este frica de Domnul. 4.4

Încheierea tristeţii este începutul înţelepciunii. (Krishnamurti, filosof indian)

Întâmplarea dureroasă face pe înţelept să-şi aducă aminte de Dumnezeu, şi întristează pe

măsura ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu. (Sfântul Marcu Ascetul)

Întreaga înţelepciune umană se rezumă la două cuvinte: aşteptare şi speranţă.

(Alexandre Dumas)

Înţelepciune fără carte şi fapte, nu se poate, / Înţelepciune fără credinţă, nu e cu putinţă.

(Valeria Mahok)

Înţelept este numai cel ce L-a luat pe Dumnezeu drept călăuză pentru a cunoaşte cuibul

adevărului. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Înţelept este numai Dumnezeu. Ceilalţi sunt înţelepţi prin darul lui Dumnezeu.(Sfinţii Părinţi)

Înţelept nu este acela care ştie multe, ci acela ale cărui cunoştinţe sunt folositoare. (Eschil)

Înţeleptul adevărat are trupul drept sală de meditaţie şi de locuinţă sigură a sufletului.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau

nădejdea. (Solomon 21.22)

Înţeleptul înfruntă soarta, prostul doar se plânge-ntruna. (Shota Rustaveli)

Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care mer-

ge în jos. (Solomon 15.24)

Înţeleptul nu spune ce ştie, iar prostul nu ştie ce spune. (Proverb turcesc)

Înţeleptul poate învăţa mai multe de la o întrebare prostească decât învaţă prostul dintr-un

răspuns înţelept. (Bruce Lee)

Înţeleptul prins de furtună pe drum se roagă lui Dumnezeu nu pentru a fi ferit de pericol,

ci a fi izbăvit de frică. (Ralph Waldo Emerson)

Înţeleptul totdeauna este bogat, dar rareori bogatul este înţelept. (Thales)

Înţeleptul trebuie să meargă la cel prost, altminteri înţelepciunea ar pieri, deoarece prostul

nu vine niciodată la cel înţelept. (Bodenstedt)

Înţeleptul trebui să rezolve orice problemă cu vorba, nu cu arma. (Terenţiu)

Înţeleptului toate îi sunt apropiate, în afară de cele potrivnice virtuţii.

(Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Învingerea fricii este începutul înţelepciunii. (Bertrand Russell)

Lenea te face să cazi în toropeală; sufletului trândav îi va fi foame. O casă şi o avere sunt

moştenire de la părinţi, iar o femeie înţeleaptă este un dar de la Dumnezeu.

(Solomon 19.14, 15)

Libertatea este să facem ce trebuie, nu ce vrem. (Sfântul Vasile cel Mare)

Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie. (Solomon 15.2)

Locul înţelepciunii dumnezeieşti este mintea curată.(Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Mai puternic este un înţelept decât un voinic şi cel priceput decât unul plin de putere.

(Solomon 24.5)

Marea înţelepciune e să-ţi alegi prieteni care nu te vor sili la compromisuri.

(Camil Petrescu)

Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi adună avuţii. (Solomon 10.4)

Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi.

(Solomon 13.10)

Memoria este mama înţelepciunii. (Eschil)

Mirarea este începutul înţelepciunii. (Socrate)

Modestia şi înţelepciunea sunt complementare. (Bernard Fontenelle)

Mulţi primesc sfaturi, dar numai cei înţelepţi profită de ele. (Proverb englezesc)

Muzica este o revelaţie mai mare decât toată înţelepciunea şi filosofia. (Lugwig van

Beethoven)

Nebunul se uită în casă din uşă, iar omul cel învăţat stă afară. Semn de om prost este a ascul-

ta la uşă; iar cel înţelept se va îndepărta de astfel de necinste. (Ecclesiasticul 21.25, 26)

Niciun om nu este îndeajuns de înţelept, nici îndeajuns de bun, ca să îi fie încredinţată o pu-

tere nelimitată. (Charles Caleb Colton)

Nimeni nu ajunge la înţelepciune din întâmplare. (Seneca)

Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept, şi el te va iubi.

(Solomon 9.8)

Nu dispreţui vorba celor bătrâni, că şi ei au învăţat de la părinţii lor. Că de la ei vei învăţa în-

ţelepciunea şi îndemânarea de a da răspuns bun la nevoie. (Ecclesiasticul 8.9)

Nu e de niciun folos înţelepciunea, dacă nu-i adaugi blândeţea. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu este înţelept acela care va părăsi o certitudine pentru o incertitudine. (Samuel Johnson)

Nu este nici înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.

(Solomon 21.30)

Nu există pentru oameni un câştig mai mare decât prevederea şi o minte înţeleaptă.

(Sofocle)

Nu fii înţelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu şi fugi de rău; aceasta va fi sănătate pentru

trupul tău şi o înviorare pentru oasele tale. (Solomon 3.7, 8)

Nu putem dobândi înţelepciunea, dacă nu trăim în mod înţelept.

(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Nu vârsta, ci înţelepciunea te face om întreg. (Proverb indian)

O inimă iubitoare este cea mai adevărată înţelepciune. (Charles Dickens)

O picătură de înţelepciune, izvorâtă din frica de Dumezeu, ne poate mântui. (Sfinţii Părinţi)

O picătură de noroc valorează cât un sac de înţelepciune.(Proverb latin)

O retragere înţeleaptă este la fel de glorioasă ca şi un atac cutezător. (Baltasar Gracian)

O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate

judecăţile Lui şi cât sunt de nepătrunse căile Lui! (Romani 11.33)

Oamenii furioşi nu sunt întotdeauna înţelepţi. (Jane Austen)

Oare nu la bătrâni sălăşluieşte înţelepciunea şi priceperea nu merge mână în mână cu vârsta

înaintată? (Iov 12.12)

Omul bogat este înţelept în ochii lui, dar cel sărac şi priceput îl dovedeşte cu mintea.

(Solomon 28.11)

Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni propovăduieşte nebunia.

(Solomon 12.23)

Omul priceput are înaintea ochilor lui înţelepciunea, iar ochii celui nebun se uită la capătul

pământului. (Solomon 17.24)

Omul simplu crede toate vorbele; omul înţelept veghează paşii săi. (Solomon 14.15)

Orice om înţelept lucrează cu chibzuinţă, numai cel nebun îşi desfăşoară nebunia.

(Solomon 13.16)

Pacea gândurilor este mai scumpă decât orice înţelepciune. (Părintele Savatie Baştovoi)

Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea; toiagul este pentru spatele celui lipsit de

chibzuinţă. (Solomon 10.13)

Pe lângă porţi, în împrejurimile cetăţii, la intrarea porţilor, strigă tare: "Către voi, oamenilor,

se îndreaptă strigătul meu şi glasul meu către voi, fii ai oamenilor. Voi, cei simpli,

învăţaţi cuminţenia şi voi, cei nebuni, înţelepţiţi-vă! (Solomon 8.3-5)

Pentru aceea m-am rugat şi mi s-a dat înţelepciune, am chemat, şi duhul cuminţeniei a co-

borât în mine. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.7)

Pentru că înţelepciunea este mai sprintenă decât orice mişcare, ea pătrunde şi îşi face loc

pretutindeni prin curăţia ei. Ea este suflul puterii lui Dumnezeu, ea este curata revărsare

a slavei Celui Atotputernic, astfel că nimic nu poate s-o mânjească. Ea este strălucirea

luminii celei veşnice şi oglinda fără pată a lucrării lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Sale.

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.24-26)

Postul, împreună locuitor al trezviei şi ziditor al întregii înţelepciuni. 2.9

Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte şi prin ştiinţă se umplu

cămările ei de tot felul de avuţie scumpă şi plăcută. (Solomon 24.3, 4)

Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile.

(Solomon 3.19)

Privighetoarea înţeleaptă cântă fiecare cântec de două ori. Ca să nu crezi că nu poate

retrăi primul extaz spontan. (Robert Browning)

Prudenţa este fiul cel mai mare al înţelepciunii. (Victor Hugo)

Rădăcina înţelepciunii, cui s-a descoperit? Şi izvoarele ei, cine le cunoaşte?

(Ecclesiasticul 1.6)

Rugăciunea este lucrare nesfârşită, mai presus de orice artă sau ştiinţă. Prin rugăciune

intrăm în legătură cu Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dum-

nezeu intră în noi prin acest canal. Rugăciunea este un act de înaltă înţelepciune,

care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugăciune aflăm sfânta încântare a duhului

nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov)

Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se

purta, pătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâl-

cuirea lor nepătrunsă. (Solomon 1.5, 6)

Să nu te jenezi niciodată să recunoşti că ai greşit. Asta înseamnă că ai evoluat şi azi eşti mai

înţelept decât ieri. (Jonathan Swift)

Sărăcia a moştenit înţelepciunea. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Singur înţeleptul este liber. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Smerenia este mama înţelepciunii. Dacă ai smerenia, le vei avea şi pe toate celelalte.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Spun şi înţelepţii prostii, dar le mai selectează. (Grigore Vieru)

Spune înţelepciunii: "Tu eşti sora mea!", şi numeşte priceperea prietena ta, ca ea să te pă-

zească de femeia străină, de femeia altuia, ale cărei cuvinte sunt ademenitoare.

(Solomon 7.4, 5)

Stai în tovărăşia celor bătrâni şi cu cel înţelept te uneşte. (Ecclesiasticul 6.35)

Sufletele înţelepte se pleacă chiar şi faţa dreptei socoteli a vrăjmaşului. (Dimitrie Cantemir)

Suprema înţelepciune este de a distinge binele de rău. (Socrate)

Şi am zis: "Mai bună este înţelepciunea decât puterea; dar înţelepciunea celui sărac este

urgisită, şi cuvintele lui nu sunt luate în seamă". (Ecclesiastul 9.16)

Şi aţi uitat îndemnul care vă grăieşte ca unor fii: "Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului,

nici nu te descuraja, când eşti mustrat de El. Căci pe cine îl iubeşte Domnul îl ceartă, şi

biciuieşte pe tot fiul pe care îl primeşte". Răbdaţi spre înţelepţire, Dumnezeu se poartă

cu voi ca faţă de fii. Căci care este fiul pe care tatăl său nu-l pedepseşte? (Evrei 12.5-7)

Şi acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în locul lui David, tatăl meu;

însă eu sunt foarte tânăr şi nu ştiu să conduc. Şi robul Tău este în mijlocul poporului Tău pe

care l-ai ales, popor nesfârşit de mare, care din pricina mulţimii lui nu se poate nici socoti,

nici număra. Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte şi să judece popo-

rul Tău şi să deosebească ce este bine şi ce este rău; căci cine poate să povăţuiască pe a-

cest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?" Şi i-a plăcut Domnului că Solomon a ce-

rut aceasta. Şi a zis Dumnezeu: "Deoarece tu ai cerut aceasta şi n-ai cerut viaţă lungă; n-ai

cerut bogăţie, n-ai cerut sufletele duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune, ca să ştii să ju-

deci, iată Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau minte înţeleaptă şi pricepută,

cum nici unul n-a fost ca tine înaintea ta şi cum nici nu se va mai ridica după tine. Ba îţi voi

da şi ceea ce tu n-ai cerut: bogăţie şi slavă, aşa încât nici unul dintre regi nu va fi asemenea

ţie, în toate zilele tale. Şi dacă vei umbla pe drumul Meu, ca să păzeşti legile Mele şi porun-

cile Mele, cum a umblat tatăl tău David, îţi voi înmulţi şi zilele tale".