Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Matei 13.13)

De la oricine aude cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, vine cel viclean şi răpeşte ce s-a semă-

nat în inima lui; aceasta este sămânţa semănată lângă drum. (Matei 13.19)

Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând

vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia

voia Domnului. (Efeseni 5.15-17)

E nevoie de literatură pentru a înţelege lumea. (Alberto Manguel)

Este nevoie de multă înţelepciune pentru a înţelege diferenţa dintre bine şi rău. (Sfântul

Grigorie Sinaitul)

Este temperamentul părţii înfierbântate şi superstiţioase a omenirii, în probleme de religie, să în-

drăgească misterele şi, din acest motiv, să le placă cel mai mult ceea ce înţeleg cel mai

puţin.(Isaac Newton)

Este un lux să fii înţeles. (Ralph Waldo Emerson)

Frica de iad este semnul înţelegerii adevăratei vieţi. 7.12

Iadul este adevărul înţeles prea târziu. (H. G. Adams)

Iar Duhul i-a zis lui Filip: Apropie-te şi te alipeşte de carul acesta. Şi alergând Filip l-a auzit ci-

tind pe proorocul Isaia, şi i-a zis: Înţelegi, oare, ce citeşti? Iar el a zis: Cum aş putea să în-

ţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva? Şi a rugat pe Filip să se urce şi să şadă cu el.

(Faptele Apostolilor 8.29-31)

Iar sămânţa semănată în pământ bun este cel care aude cuvântul şi-l înţelege, deci care adu-

ce rod şi face: unul o sută, altul şaizeci, altul treizeci. (Matei 13.23)

Inteligenţa înseamnă a înţelege şi a inventa. (Jean Piaget)

Ironia este încărcată de subînţeles: ea spune una, dar dă de înţeles (cui pricepe) altceva.

(George Pruteanu)

În primul rând, ca să-l înţelegi pe cineva, trebuie să-l iubeşti. Deci atâta înţelegi dintr-un om

cât îl iubeşti. (Părintele Pantelimon de la Mănăstirea Oaşa)

În tinereţe învăţăm; odată cu vârsta înţelegem. (Marie von Ebner-Eschenbach)

Înţelegeţi, dar, cei neînţelepţi din popor, şi cei nebuni, înţelepţiţi-vă odată! Cel ce a sădit ure-

chea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveşte? (Psalmi 93.7, 8)

Înţelegi tu cum cârmuieşte Dumnezeu norii Săi şi în ce fel poate norul să sloboadă fulgerul pe

pământ? Înţelegi tu plutirea norilor, minuni ale Aceluia a Cărui ştiinţă este desăvârşită?

(Iov 37.15)

Înţelepciunea omului chibzuit este de a-şi înţelege calea lui; iar nebunia celor neînţelepţi este

înşelăciune. (Solomon 14.8)

La tinereţe învăţăm; la maturitate înţelegem. (Ebner-Eschenbach)

Lepădarea ta de credinţă te va pedepsi şi răutatea ta te va mustra. Înţelege şi vezi cât e de

rău şi de amar de a părăsi pe Domnul Dumnezeul tău şi de a nu mai avea nici o teamă

de Mine, zice Domnul Dumnezeul puterilor. (Ieremia 2.19)

Libertatea e înţelegerea necesităţii. (Baruch Spinoza)

M-am făcut văzătorul unor realitatăţi, ce-mi depăşeau înţelegerea. 12.1

Mai bine să înţelegi puţin decât să înţelegi greşit. (Benjamin Franklin)

Mai bun este cel care înţelege puţin cu frică, decât cel care prisoseşte cu mintea şi calcă

legea. (Ecclesiasticul 19.21)

Mai vârtos să înţelegi ce citeşti, că a citi şi a nu înţelege este a vântura vântul şi a fierbe apa.

(Miron Costin)

Matematica este un joc care se joacă după anumite reguli simple cu semne fără înţeles pe

hârtie. (David Hilbert)

Mântuitorul spunea în predica de pe munte: Ajunge zilei răutatea ei. Aici se înţelege prin rău-

tate grija, munca şi necazurile, care se repetă zilnic fără încetare, destul deci pentru o sin-

gură zi, aşa ca să nu mai adăugăm şi grija zilei de mâine, s-o încărcăm prea mult încât

să nu putem avea posibilitatea îndeletnicirii şi cu lucruri spirituale. Nu numai vicleşugul

este numit răutate, ci şi cele amintite mai sus (Teologul Teoclitos)

Meditaţia este înţelegerea întregii structuri a “eului”, a sinelui, prilej de a vedea dacă este cu

putinţă să fii totalmente liber de eu şi să nu cauţi vreun supra-eu. Supra-eul este eul.

(Krishnamurti, filosof indian)

Mulţi văd ceea ce pari a fi, puţini înţeleg ceea ce eşti. (Niccolò Machiavelli)

Nebunul îşi bate joc de jertfa pentru păcat, însă între oamenii drepţi este bună înţelegere.

(Solomon 14.9)

Neînţelegerea dintre oameni provine din faptul că unii trăiesc mai mult în trecut, iar alţii în

prezent. (André Maurois)

Neînţelegerea morţii vine dintr-o neîntelegere a vieţii. 7.6

Nu ai de ce să te temi de niciun lucru din viaţă. Acesta trebuie numai să fie înţeles.

(Marie Curie)

Nu înţelegeţi că tot ce intră în gură se duce în pântece şi se aruncă afară? Iar cele ce ies din

gură pornesc din inimă şi acelea spurcă pe om. (Matei 15.17, 18)

Nu judeca oamenii după ceea ce nu ştiu, judecă-i după ceea ce înţeleg. (Luc de Clapiers,

marchis de Vauvenargues)

Nu ni-L putem imagina pe Dumnezeu, dar Îl putem înţelege. (Baruch Spinoza)

Oamenii răi nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce caută pe Domnul înţeleg tot.

(Solomon 28.5)

Ochiul priveşte cele văzute, iar mintea înţelege cele nevăzute. Căci mintea care iubeşte pe

Dumnezeu este făclie care luminează sufletul. Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu

şi-a luminat mintea sa şi vede pe Dumnezeu prin mintea sa. (Sfântul Antonie cel Mare)

Omul are libertatea de a alege, şi mintea pentru a înţelege. 10.17

Orice adevăr trece prin trei etape. Prima dată, e ridiculizat. A doua oară, negat vehement. A

treia oară, e acceptat ca fiind de la sine înţeles. (Arthur Schopenhauer)

Orice prost ştie. Scopul este să înţelegi. (Albert Einstein)

Pentru aceea a venit Iisus Hristos în lume, ca să cunoască şi să înţeleagă omul cât de mult îl

iubeşte Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Prin ascultare omul se înalţă şi capătă ochi ascunşi pentru înţelegerea lucrurilor. Ascultătorul

vede fără să fie văzut şi aude fără să fie auzit. (Părintele Savatie Baştovoi)

Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile.

(Solomon 3.19)

Să fi fost oare nişte nebuni toţi cei care prin mila lui Dumnezeu avem azi înţelegerea şi

cunoaşterea lui Dumnezeu? Că ne-a lipsit oare credinţa şi dreptatea tocmai nouă, celor

care prin darul lui Hristos am dobândit dreptatea şi urmăm ei? (Origen)

Să nu râzi, să nu plângi, să nu urăşti, ci doar să înţelegi. (Baruch Spinoza)

Să nu te înalţi întru inima ta pentru că înţelegi cele zise în Scripturi, ca să nu cazi cu mintea în

duhul hulirii. (Sfântul Marcu Ascetul)

Sănătatea este o convenţie între tine şi corpul tău. (Terri Guillemets)

Simplitatea este în sine o complexitate – şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi în- ţelegi valoarea. (Constantin Brâncuşi)

Simţul umorului face parte din arta de a conduce, de a te înţelege cu oamenii, de a duce

lucrurile la bun sfârşit. (Dwight David Eisenhower)

Sufletul este fiinţă înţelegătoare şi raţională având ca putere mintea, ca mişcare - cugetarea,

iar ca efect - înţelegerea. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Şi Iisus, înţelegând, le-a zis: De ce gândiţi că n-aveţi pâine? Tot nu înţelegeţi, nici nu price-

peţi? Atât de învârtoşată este inima voastră? (Marcu 8.17)

Şi le-a zis: Nu pricepeţi pilda aceasta? Dar cum veţi înţelege toate pildele? (Marcu 4.13)

Şi s-a iscat între ei şi neînţelegere: cine dintre ei se pare că e mai mare? Iar El le-a zis: Regii

neamurilor domnesc peste ele şi se numesc binefăcători. Dar între voi să nu fie astfel,

ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai tânăr, şi căpetenia ca acela care slujeşte.

(Luca 22.24-26)

Tăcerea înţelegătoare e de preferat cuvintelor nepricepute. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel

ce va să vină. Cine are urechi de auzit să audă. (Matei 11.3-5)

Trebuie să-L primim pe Dumnezeu aşa cum este El, iar neputinţa mea de a mă ridica la El, să

nu-mi permită nicicând să vorbesc altfel despre Dumnezeu, de cum a făcut-o El. Neputinţa de

a mă ridica la Dumnezeu, să nu-mi permită să-L cobor pe Dumnezeu. Ce altceva este secula-

rizarea, dacă nu neputinţa de a-L înţelege pe Dumnezeu şi pogorârea lui Dumnezeu între noi?

Haideţi să-L facem ca noi, doar, doar ne-o înţelege, doar, doar, o gândi ca noi şi s-o mixa ca

şi noi şi va înţelege lucrurile, aşa cum înţelegem noi, şi atunci viaţa noastră va fi foarte como-

dă şi foarte normală. Nu voi mai avea mustrări de conştiinţă. Ori de câte ori, neputând să-L

înţelegem pe Dumnezeu şi făurindu-ne un alt dumnezeu decât Cel care, oricum există, nu

vom manifesta decât atitudinea gadarenilor, stăpâni ai ţinutului Gadara care, incomod fiindu-le

Dumnezeu, L-au poftit să plece din ţinutul lor. …..

(Episcopul vicar patriarhal Sebastian Ilfoveanu, vezi Dunezeu/)

Un alt criteriu al spiritualităţii autentice este înţeleapta raportare a omului la cruce. E vorba

desigur de crucea ca atitudine existenţială în faţa necazului şi a suferinţei. Viaţa spirituală

include înţelegerea spirituală a crucii, care inevitabil e întâlnită în viaţă. Să ai un raport

echilibrat cu crucea e într-adevăr o artă spirituală. (Teologul catolic Marko Rupnik)

Unii oameni dispreţuiesc tot ce sunt incapabili să înţeleagă. (Alexandru Paleologu)

Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să

nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere.

(I Corinteni 1.10)

Viaţa nu are subtitrare, ori o înţelegi ori nu… (Wolf Wildfire)

Înţelepciunea 2.14

Înţelepciunea acestei lumi este mama şi rădăcina tuturor relelor. (Erasmus)

Înţelepciunea cărturarului pe încet se câştigă şi cel care nu ia aminte prea mult la grijile vieţii se va înţelepţi.

(Ecclesiasticul 38.26)

Înţelepciunea creştinului stă în semnele smereniei din sufletul lui. 9.14

Înţelepciunea depăşeşte orice avere. (Sofocle)

Înţelepciunea domoleşte mânia omului şi faima lui este iertarea greşelilor. (Solomon 19.11)

Înţelepciunea duhovnicească. 4.4

Înţelepciunea este armonia Sinelui omenesc cu lumea înconjurătoare. (Valeria Mahok)

Înţelepciunea este fiica experienţei. (Leonardo da Vinci)

Înţelepciunea este mai de preţ decât armele de luptă; dar o singură greşeală nimiceşte mult bine.

(Ecclesiastul 9.18)

Înţelepciunea este o ştiinţă desăvârşită a lucrurilor dumnezeieşti şi omeneşti. Ea cuprinde totul şi întrucât

supraveghează pe toţi oamenii, înţelepciunea este o artă despre viaţă şi ca atare este alături de noi

tot timpul cât trăim, îndeplinindu-şi lucrarea ei, adică să ne facă viaţa fericită.

(Cuviosul Clement Alexandrinul)

Înţelepciunea este viaţă organizată. (Immanuel Kant)

Înţelepciunea înalţă capul celui smerit şi-l face să şadă între cei mari. (Ecclesiasticul 11.1)

Înţelepciunea înalţă pe fiii săi, şi poartă grijă celor care o caută. (Ecclesiasticul 4.12)

Înţelepciunea înseamnă să ştii când nu poţi fi înţelept. (Paul Engle)

Înţelepciunea înseamnă să ştii unde să te opreşti, să ştii ce este permis şi ce e interzis. (Lev Tolstoi)

Înţelepciunea l-a sprijinit când a fost să-l jecmănească stăpânii hrăpăreţi şi l-a ajutat să dobândească

mari averi. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 10.11)

Înţelepciunea n-a părăsit pe dreptul cel vândut, ci l-a ferit de păcat. (Cartea înţelepciunii lui

Solomon 10.13)

Înţelepciunea ne ajută să rezistăm, pasiunile ne ajută să trăim. (Nicolas Chamfort)

Înţelepciunea ne opreşte să judecăm după simple aparenţe, să credem tot ce auzim, să facem tot ce putem,

să spunem tot ce ştim şi să cheltuim tot ce avem. (Contele Axel Oxenstierna)

Înţelepciunea nu este altceva decât ştiinţa fericirii. (Denis Diderot)

Înţelepciunea nu este produsul şcolarizării, ci al încercării de o viaţă pentru a o capta. (Albert Einstein)

Înţelepciunea omului chibzuit este de a-şi înţelege calea lui; iar nebunia celor neînţelepţi este înşelăciune.

(Solomon 14.8)

Înţelepciunea sălăşluieşte în inima celui înţelept, iar în inima celor nebuni nu se arată. (Solomon 14.33)

Înţelepciunea trebuie să fie în fruntea tuturor faptelor. (Sfântul Vasile cel Mare)

Înţelepciunea vine odată cu suferinţa. (Eschil)

Înţelepciunea/ A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune. (Cicero)

A Lui este înţelepciunea şi atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă şi să rămână

teafăr? (Iov 9.4)

Adevărata dreptate este cereasca înţelepciune. Mai degrabă să ne lăsăm nedreptăţiţi, de-

cât să nedreptăţim noi pe alţii, iar la vreme de restrişte să fim gata de suferinţă. În nici

un caz să răspândim suferinţa. Nu cel nedreptăţit, ci dimpotrivă, cel ce nedreptăţeşte

va avea parte de pedeapsa cea mai cruntă. (Eusebiu de Cezareea)

Adevărata înţelepciune constă în a nu părea înţelept. (Eschil)

Adevărata înţelepciune înseamnă să-ţi recunoşti propria ignoranţă. (Socrate)

Adevărata trăsătură după care îl puteţi recunoaşte pe înţeleptul autentic este răbdarea.

(Henrik Ibsen)

Adună înţelepciune, dobândeşte pricepere! Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele

gurii mele! (Solomon 4.5)

Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr

de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase. (Apocalipsa 13.18)

Am preţuit înţelepciunea mai mult decât sănătatea şi frumuseţea; am pus-o chiar înaintea

luminii, fiindcă strălucirea ei nu se stinge niciodată. (Cartea înţelepciunii lui

Solomon 7.10)

Am văzut oameni simpli smerindu-se cu fapta şi s-au făcut mai înţelepţi decât înţelepţii.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Apa este singura băutură pentru un om înţelept. (Henry David Thoreau)

Aroganţa scade înţelepciunea. (Proverb arab)

Ascultaţi învăţătura, ca să ajungeţi înţelepţi, şi nu o lepădaţi. (Solomon 8.33)

Atunci m-am încredinţat că înţelepciunea are întâietate asupra nebuniei tot atât cât are lu-

mina asupra întunericului. Înţeleptul are ochii în cap, iar nebunul merge întru întuneric.

Dar am cunoscut şi eu că aceeaşi soartă vor avea toţi. (Ecclesiastul 2.13, 14)

Bărbatul înţelept învaţă pe poporul său şi roadele înţelegerii lui rămân.

(Ecclesiasticul 37.26)

Biciul este bun pentru cal, frâul pentru măgar, iar varga pentru spatele celor nebuni. Nu răs-

punde nebunului după nebunia lui, ca să nu te asemeni şi tu cu el. Răspunde nebunului du-

pă nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept în ochii lui. (Solomon 26.3-5)

Bunul simţ, nu vârsta, descoperă înţelepciunea. (Publilous Syrus)

Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni.

(Ecclesiasticul 21.27)

Ca o pricină de bucurie este pentru nebun săvârşirea unei fapte ruşinoase; la fel este cu înţe-

lepciunea pentru omul priceput. (Solomon 10.23)

Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înţelept ascultă de sfat. (Solomon 12.15)

Caracterul fără înţelepciune poate mult, dar înteligenţa fără caracter nu valorează nimic.

(Cicero)

Că în mâna Lui suntem şi noi şi cuvintele noastre şi toată înţelepciunea şi ştiinţa lucrurilor.

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.16)

Că înţelepciunea îndreptăţeşte numele ei şi nu la mulţi este arătată. (Ecclesiasticul 6.23)

Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântu-

lui, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier,

este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este:

"Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o". Unde este în-

ţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu

nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu

lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuias-

că pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută în-

ţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru

neamuri, nebunie. (I Corinteni 1.17-23)

Căci înţelepciunea este mai bună decât pietrele preţioase şi nici lucrurile cele mai preţioase

nu au valoarea ei. Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc

ştiinţa şi buna-chibzuială. (Solomon 8.11, 12)

Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că am umblat în lume, şi mai

ales la voi, în sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască, nu în înţelepciune trupească,

ci în harul lui Dumnezeu. (II Corinteni 1.12)

Căci, chiar când ar fi cineva desăvârşit între fiii oamenilor, de-i va lipsi înţelepciunea cea

de la Tine, ca nimica toată se va socoti. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 8.6)

Căci, mai ales, spunea el, prin aceea se deosebeşte prietenul de linguşitor; unul vorbeşte

numai ce ştie că place, pe când celălalt nu ezită să spună şi cuvinte care supără. De

aceea, Sfântul Vasile cel Mare îl numeşte pe adevăratul prieten bărbat înţelept, şi

spune despre el că dacă ar locui într-o ţară îndepărtată, şi chiar dacă ochii mei nu l-ar

vedea niciodată, tot prieten l-aş socoti. Aşa spunea şi Euripide. (Din emisiunea

“Cuvântul care zideşte” de la postul de radio “Trinitas”. Multe din învăţăturile care nu

au trimitere la CD-uri au fost luate din această emisiune, realizată de părintele Narcis

Stupcanu, precum şi din alte emisiuni transmise de acelaşi post de radio.)

Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este

dojenit, el câştigă în ştiinţă. (Solomon 21.11)

Când orgoliul străluceste prea tare, orice înţelepciune se întunecă. (Paulo Coelho)

Când pocăinţa este total asumată, ai devenit un pic mai înţelept. 9.2

Când te afli în mijlocul proştilor, cruţă-ţi vremea; iar cu cei înţelepţi zăboveşte fără teamă.

(Ecclesiasticul 27.12)

Când un înţelept se ceartă cu un nebun, fie că se supără, fie că râde, nu-şi pierde cumpătul.

(Solomon 29.9)

Când vei dori înţelepciunea şi perspicacitatea la fel de mult precum doreşti să respiri,

doar atunci le vei avea. (Socrate)

Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui. Dacă vine

mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.1, 2)

Ce bine ar fi fost dacă aţi fi tăcut! Câtă înţelepciune ar fi fost din partea voastră!(Iov 13.5)

Ce folos aduc banii în mâna celui nebun? Ar putea dobândi înţelepciune, dar nu are price-

pere. (Solomon 17.16)

Cea dintâi condiţie a fericirii este înţelepciunea. (Sofocle)

Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui fără de socotinţă este o nenorocire apropiată.

(Solomon 10.14)

Cei pe care adevărul şi înţelepciunea îi conduc în viaţă, pot aduna miere şi de buruieni.

(William Cowper)

Cei rătăciţi cu duhul vor căpăta înţelepciune şi cei cârtitori învăţătură". (Isaia 28.24)

Cel blând pentru Dumnezeu este mai înţelept decât înţelepţii şi cel smerit cu inima e mai pu-

ternic decât cei puternici pentru că poartă jugul lui Hristos. (Sfântul Marcu Ascetul)

Cel care îşi bate capul cu înţelepciunea îndeplineşte desăvârşirea minţii şi cel care îşi pierde

somnul pentru ea va fi în curând fără de grijă. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 6.15)

Cel ce se însoţeşte cu cei înţelepţi ajunge înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu cei nebuni

se face rău. (Solomon 13.20)

Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte

înţelepciune. Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece

înaintea măririi. (Solomon 15.32, 33)

Cel ce păzeşte legea este un fiu înţelept, iar cel ce se întovărăşeşte cu clevetitorii face

ruşine tatălui său. (Solomon 28.7)

Cel cu inimă înţeleaptă primeşte sfaturile, iar cel nebun grăieşte vorbe spre pieirea lui.