Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

Privegheat-am şi am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiş. (Psalmi 101.8)

Privegheaţi şi vă rugaţi. 6.2

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.

(Matei 26.41)

Privegheaţi, că nu ştiţi nici ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului. (Matei 25.13)

Rău este diavolul, o măturisesc şi eu; dar rău luişi, nu nouă, dacă priveghem. (Sfântul Ioan Gură de

Aur)

Războiul trupesc firesc se retrage cu postul, privegherea, rugăciunea, dar numai atunci când nu există

mândrie. (Cuviosul Paisie Aghioritul)

Zis-a un bătrân: Sufletul sporeşte în priveghere, în rugăciune, în post şi în tăcere liniştită; şi mai ales de

toate în smerenie, căci aceasta este sporirea cea adevărată a sufletului, ca în tot ceasul să fii smerit,

şi tuturor plecat, zicând în sine că tot omul este mai vrednic şi mai bun decât tine. Fără smerenie nu

e nicio nădejde în mântuire.

Privirea/ A privi cu mintea la Dumnezeu 6.14

Acolo unde străluceşte privirea, e de prisos diamantul. (Victor Hugo)

Atunci a ieşit şi filisteanul, înaintând şi apropiindu-se de David; iar purtătorul lui de arme mergea înainte.

Deci căutând filisteanul şi văzând pe David, a privit cu dispreţ la el, căci acesta era tânăr, bălan şi fru-

mos la faţă. A zis filisteanul către David: "Ce vii asupra mea cu toiag şi cu pietre? Au doară eu sunt

câine?" Iar David a răspuns: "Nu, ci mai rău decât un câine". Şi a blestemat filisteanul pe David în

numele dumnezeilor săi. (I Regi 17.41-43)

Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei

treizeci de arginţi, zicând: Am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveşte pe noi? Tu

vei vedea. Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat. (Matei 27.3-5)

Auzind, ucenicii s-au uimit foarte, zicând: Dar cine poate să se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a

zis: La oameni aceasta e cu neputinţă, la Dumnezeu însă toate sunt cu putinţă. (Matei 19.25, 26)

Ca să-L întâlnim pe Dumnezeu, e destul să privim în jurul nostru. (Paulo Coelho)

Căci de vă robeşte cineva, de vă mănâncă cineva, de vă ia ce e al vostru, de vă priveşte cineva cu mân-

drie, de vă loveşte cineva peste obraz, - răbdaţi. (II Corinteni 11.20)

Când El privea până la marginile pământului şi îmbrăţişa cu ochii tot ce se află sub ceruri, ca să dea vân-

tului cumpănă şi să chibzuiască legea apelor, când El statornicea ploilor un făgaş şi o cale bubuitului

tunetului, atunci El a văzut înţelepciunea şi a cântărit-o, atunci a pus-o în lumină şi i-a măsurat

adâncimea. (Iov 28.24-27)

Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: Ce este omul

că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de

îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale,

toate le-ai supus sub picioarele lui. (Psalmi 8.3-6)

Ce altceva este arta, decât un mod de a privi? (Thomas Berger)

Ce eşti te priveşte la urma urmei numai pe tine; ce vrei, priveşte şi pe ceilalţi; ce faci, aceea poate privi

pe toţi. (Nicolae Iorga)

Cei mai puternici ochelari din lume sunt ochii unui om care se priveşte pe sine însuşi. (Alexander Pope)

Cel ce vrea să facă ceva şi nu poate, e socotit de către cunoscătorul de inimi, Dumnezeu, ca şi când ar fi

făcut. Iar aceasta trebuie să o înţelegem atât cu privire la cele bune, cât şi la cele rele.

(Sf. Marcu Ascetul)

Cu cât creşti şi devii mai mare şi mai important prin creaţiile tale, cu atât îi priveşti cu mai mult respect şi

cu mai mare smerenie pe creatorii dinaintea ta. La vârsta voastră (a studenţilor cărora le vorbea),

ziceam: Eu. Eu eram cel mai mare. Când am împlinit vârsta de 25 de ani, am început să zic:

Eu şi Mozart. Astăzi, pot să spun doar: Mozart. (Charles François Gounod)

Dacă ochii tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite, vei fi ca unul care stă culcat în

mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg. (Solomon 23.33)

Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale! Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica. (Pablo Neruda)

De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi

îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările ceru-

lui, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare

nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? (Matei 6.25, 26)

De ce te laşi târât de inima ta şi de ce priveşti aşa trufaş cu ochii tăi? De ce întorci spre Dumnezeu mânia

ta şi dai drumul din gura ta la astfel de cuvântări? (Iov 15.12, 13)

De Cel ce stăpâneşte cu puterea Sa veacul. Ochii Lui spre neamuri privesc; cei ce se răzvrătesc, să nu se

înalţe întru sine. (Psalmi 65.6)

Din cer a privit Domnul, văzut-a pe toţi fiii oamenilor. Din locaşul Său, cel gata, privit-a spre toţi cei ce lo-

cuiesc pământul. Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor. Nu se mântuieşte

împăratul cu oştire multă şi uriaşul nu se va mântui cu mulţimea tăriei lui. (Psalmi 32.13-16)

Domnul este ajutorul meu şi eu voi privi cu bucurie pe vrăjmaşii mei. (Psalmi 117.7)

Domnul este în locaşul cel sfânt al Său, Domnul în cer are scaunul Său. Ochii Lui spre sărac privesc, gene-

le Lui cercetează pe fiii oamenilor. (Psalmi 10.4)

Economia poate fi privită ca fiica prevederii, ca sora cumpătării şi mama libertăţii. (Samuel Smiles)

"Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov". Şi

Moise, tremurând, nu îndrăznea să privească; iar Domnul i-a zis: "Dezleagă încălţămintea picioarelor

tale, căci locul pe care stai este pământ sfânt. Privind, am văzut asuprirea poporului Meu în Egipt şi

suspinul lor l-am auzit şi M-am pogorât ca să-i scot. Şi acum vino, să te trimit în Egipt".

(Faptele Apostolilor 7.32-34)

Eu, Iisus, am trimis pe îngerul Meu ca să mărturisească vouă acestea, cu privire la Biserici. Eu sunt rădă-

cina şi odrasla lui David, steaua care străluceşte dimineaţa. (Apocalipsa 22.16)

Exagerarea cu privire la plăcere e necumpătare. (Aristotel)

Iar noi toţi, privind ca în oglindă, cu faţa descoperită, slava Domnului, ne prefacem în acelaşi chip din

slavă în slavă, ca de la Duhul Domnului. (II Corinteni 3.18)

Iar Saul - care se numeşte şi Pavel - plin fiind de Duh Sfânt, a privit ţintă la el, şi a zis: O, tu cel plin de toa-

tă viclenia şi de toată înşelăciunea, fiule al diavolului, vrăjmaşule a toată dreptatea, nu vei înceta de

a strâmba căile Domnului cele drepte? Şi acum, iată mâna Domnului este asupra ta şi vei fi orb, ne-

văzând soarele până la o vreme. Şi îndată a căzut peste el pâclă şi întuneric şi, dibuind împrejur,

căuta cine să-l ducă de mână. (Faptele Apostolilor 13.9-11)

Îmi plac porcii. Câinii ne privesc de jos. Pisicile ne privesc de sus. Porcii ne tratează ca pe egali.

(Winston Churchill)

În ceea ce mă priveşte, nu am nicio certitudine, dar privitul la stele mă face să visez. (Vincent Van Gogh)

Înainte de a judeca pe altul, trebuie să privesc mai întâi asupra mea, să-mi contemplu găurile din coş. 12.4

Însă Iov trebuie cercetat până la capăt cu privire la acele răspunsuri vrednice de nişte nelegiuiţi.

(Iov 34.36)

Întoarce-ţi ochii de la femeia frumoasă şi nu-ţi opri privirea la frumuseţea străină. Cu frumuseţea femeii

mulţi s-au rătăcit, căci din aceasta iubirea se aprinde ca un foc. (Ecclesiasticul 9.8)

Lucrurile care par imposibile devin posibile dacă le priveşti dintr-o altă lumină. (Hannibal)

Mândria este complicată, având multe şi felurite feţe. Îşi atacă adversarul din toate părţile şi chiar pe învin-

gătorul său în orice privinţă. (Sfântul Ioan Casian)

Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fără să vadă. (Ştefan Odobleja)

Nu-ţi abate privirea spre exemplul celor mulţi, care merg pe calea lată, căci în iad va fi locul celor mulţi.

(Mitropolitul Filaret)

Ochiul priveşte cele văzute, iar mintea înţelege cele nevăzute. Căci mintea care iubeşte pe Dumnezeu este

făclie care luminează sufletul. Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu şi-a luminat mintea sa şi vede

pe Dumnezeu prin mintea sa. (Sfântul Antonie cel Mare)

Omul este deopotrivă măreţie şi umilinţă, cer şi pământ, vremelnicie şi nemurire, moştenitor al pământului

dacă priveşte pe cele de sus, dar şi moştenitor al întunericului dacă priveşte doar spre cele de jos.

(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Pesimistul este omul care, dacă simte miros de flori, caută din priviri coşciugul. (H. L. Mencken)

Pocăinţa e îndreptată mai mult spre bucurie decât spre întristare. Pocăinţa nu este un accent de remuşcări

şi autocompătimiri, ci o convertire, o recentrare a întregii noastre vieţi pe Sfânta Treime. Căinţa nu în-

seamnă privirea în jos la imperfecţiunile proprii, ci în sus spre iubirea lui Dumnezeu. Să priveşti nu

ceea ce n-ai reuşit să fii, ci ceea ce poţi încă deveni cu harul lui Hristos. (Mitropolitul Kallistos Ware)

Priveşte totul ca şi cum ai privi pentru prima sau ultima dată. (Betty Smith)

Privind fără-ncetare prostia omenească / De lung urât cuprinsă, Eternitatea cască. (Vasile Alecsandri)

Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc

le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? (Matei 6.26)

Seriozitatea este în stare să înlăture pornirile spre obrăznicie, numai din privire. (Cuviosul Clement

Alexandrinul)

Smerenia nu priveşte la cele ce are, ci cugetă şi caută la cele ce nu are. 8.14

Soarta e o prăpastie în care cădem numai dacă privim prea mult în ea. (Lucian Blaga)

Spunem deci că numai Biserica Veche şi Universală este una şi în ce priveşte fiinţa ei, si în ceea ce priveş-

te începutul ei, şi în ceea ce priveşte superioritatea ei. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Stă la pândă în ascuns cu cei bogaţi ca să ucidă pe cel nevinovat; ochii lui spre cel sărac privesc.

(Psalmi 9.28)

Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la

mine. Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. (Psalmi 21.18-20)

Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele, unul

de-a dreapta şi unul de-a stânga. Iar Iisus zicea: Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac. Şi împărţind hai-

nele Lui, au aruncat sorţi. Şi sta poporul privind, iar căpeteniile îşi băteau joc de El, zicând: Pe alţii i-a

mântuit; să Se mântuiască şi pe Sine Însuşi, dacă El este Hristosul, alesul lui Dumnezeu.

(Luca 23.33-35)

Şi mi-am întors privirea să văd înţelepciunea, nebunia şi prostia. Căci ce poate să facă un om de rând

peste ceea ce a făcut un rege? (Ecclesiasticul 2.12)

Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te! Şi urechile lui s-au deschis,

iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, şi vorbea bine. (Marcu 7.34, 35)

Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi du-

cânduse, Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său. Avraam a numit locul

acela Iahve-ire, adică, Dumnezeu poartă de grijă şi de aceea se zice astăzi: "În munte Domnul Se

arată". (Facerea 22.13, 14)

Şi s-a făcut un nor care îi umbrea, iar un glas din nor a venit zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe

Acesta să-L ascultaţi. Dar, deodată, privind ei împrejur, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Iisus,

singur cu ei. (Marcu 9.7, 8)

Şi sfârşindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai au vin. A zis ei Iisus: Ce ne priveşte pe mine şi

pe tine, femeie? Încă n-a venit ceasul Meu. (Ioan 2.3, 4)

Ştii poruncile: Să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, să nu înşeli pe ni-

meni, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Iar el I-a zis: Învăţătorule, acestea toate le-am păzit din tine-

reţile mele. Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru îţi mai lipseşte: Mergi, vinde tot ce ai,

dă săracilor şi vei avea comoară în cer; şi apoi, luând crucea, vino şi urmează Mie.(Marcu 10.19-21)

Tandreţea nu este un sentiment, este o calitate a privirii, o calitate a ascultării, a atingerii, a zâmbetului.

(Jacques Salomé)

Tocmai aceasta constituie adevăratul bine: Să priveşti mereu numai spre bine întru Iisus Hristos, Domnul

nostru. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Umblă pe pământ, iar vieţuirea să ţi-o ai în ceruri. Îndreaptă-ţi privirea în jos, iar sufletul în sus.

(Fericitul Augustin)

Un inventator este un om care priveşte în jurul lui şi nu este mulţumit de lucruri aşa cum sunt. Vrea să îm-

bunătăţească tot ceea ce vede, vrea să aducă foloase lumii. (Alexander Graham Bell)

Unii înţelepţi au definit frumuseţea, ca fiind simetria şi armonia privirilor sufletului.(Sfântul Vasile cel Mare)

Vii aici de o grămadă de vreme şi nu mă întrebi niciodată nimic. Îmi ajunge să te privesc, părinte.

(Sfântul Antonie cel Mare şi un părinte care învăţa mult de la el numai privindu-l

Vom putea goni din noi tristeţea numai având privirea îndreptată spre lucrurile veşnice. (Sfântul Ioan

Casian)

Zările se află în privire, nu pe pământ. (Angel Ganivet)

Probabil/ Alexandru Macedon a avut trei dorinţe înainte de moarte: Să fie purtat spre mormânt de către medicii

eminenţi ai vremii sale, pentru a arăta cât de neputincioşi suntem în faţa morţii. A doua dorinţă era să

arunce bani şi pietre scumpe pe marginea ultimului său drum, semn că tot ceea ce agonisim rămâne

pe pământ. Iar ultima dorinţă, probabil se ştie mai bine decât celelalte, a fost ca mâinile sale să atârne

în afara sicriului, pentru că murim cum ne-am născut.

Am fost instruit să devin electrician. Probabil că am încurcat firele undeva de-a lungul traseului.

(Elvis Presley)

Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. (John F. Kennedy)

Din multe documente ale monahismului din primele veacuri se vede că monahii stăteau la rugăciune, în

singurătatea chiliei, cu mâinile ridicate. Astfel se rugau cuvioşii Pahomie cel Mare, Sisoe cel Mare;

probabil astfel se rugau foarte mult; aşa ne sfătuieşte să ne rugăm Sfântul Ioan Scărarul. O aseme-

nea poziţie a trupului ajută şi sufletul să ajungă într-o astfel de stare; să se înalţe spre cele de sus.

Însă trebuie să ne ferim să întindem mâinile prea tare şi să le ridică cât mai sus, ca să nu ajungem

în stare de fierbinţeală şi de extaz, de la care este numai un pas până la înşelare de sine şi amăgire

drăcească. Mâinile trebuie întinse moderat, ca duhul să rămână în linişte, smerenie şi umilinţă; tre-

buie să dăm trupului poziţia celui atârnat pe cruce, iar nu poziţia celui ce zboară spre cer. Capul să

fie plecat în jos, iar mâinile ridicate. (Din cartea “Tâlcuiri la Patericul egiptean”, pagina 31,

a Sfântului Ignatie Briancianinov)

Prima şi probabil singura carte care merită să fie studiată de toţi este Biblia. Vorbesc în cunoştinţă de cau-

ză: Studiaţi Scripturile! (John Quincy Adams)

Teoria relativităţii a lui Einstein este probabil cea mai mare realizare sintetică a minţii umane până în

prezent. (Bertrand Russell)

Problemele/ A rezolva o problemă înseamnă a găsi o cale de a ocoli un obstacol. (George Polya)

Am stat lângă multe persoane care şi-au dat sfârşitul, am stat lângă mulţi muribunzi, i-am vegheat până

la capăt. Toţi, invariabil toţi, cereau o clipă în plus de viaţă, ca să-şi rezolve criza, problema lăuntri-

că. (Un duhovnic în vârstă, pomenit de părintele Arsenie Papacioc. Din păcate nu-i ştim numele.)

Este cutremurător! Şi spunea: Care este clipa? Este clipa pe care tu acum o pierzi, care a trecut pe

lângă tine. Cum a definit Dostoievski infernul?: “Prea târziu, când nu mai poţi face nimic.”

(Părintele Vasile Gavrilă)

Cele mai multe probleme se nasc la rezolarea lor. (Leonardo da Vinci)

Dacă cunoaşterea creează probleme, nu ignoranţa va duce la rezolvarea acestora. (Isaac Asimov)

Diavolul ne aduce în minte, în timpul rugăciunii, toate lucrările şi părerile oamenilor, îngrămădeşte toate

grijile şi ne aduce cele mai bune soluţii ale problemelor care ne preocupă. 9.10

Este extrem de greu să convingi un elev de liceu că va întâlni o mulţime de probleme mult mai dificile

decât cele din algebră şi geometrie. (E. W. Howe)

Este foarte important să ne reculegem înainte de a ne ruga, să petrecem câteva clipe în linişte, gândindu-

ne numai la Dumnezeu şi dând la o parte toate grijile şi problemele de peste zi. (Evagrie Ponticul)

Este temperamentul părţii înfierbântate şi superstiţioase a omenirii, în probleme de religie, să îndrăgeas-

că misterele şi, din acest motiv, să le placă cel mai mult ceea ce înţeleg cel mai puţin.(Isaac Newton)

Fiecare copil este un artist. Problema care se pune este cum să rămână un artist şi după ce va creşte.

(Pablo Picaso)

Inginerilor le place să rezolve probleme. Dacă nu au o problemă la îndemână, o creează.

(Scott Adams)

În lumina tăcerii toate problemele se dizolvă. (Krishnamurti, filosof indian)

Între coperţile unei singure cărţi, Biblia, sunt toate răspunsurile la toate problemele cu care ne confrun-

tăm azi – numai să le citim şi să le credem. (Ronald Reagan)

Înţeleptul trebui să rezolve orice problemă cu vorba, nu cu arma. (Terenţiu)

Oamenii optimişti îşi menţin o mentalitate bazată pe soluţii, văzând o rezolvare în fiecare problemă şi o

posibilitate în fiecare imposibilitate. (John C. Maxwell)

Orice progres e precar, fiecare soluţie la o problemă ne condce la o nouă problemă.

(Martin Luther King)

Orice succes îţi oferă un bilet de acces către o problemă şi mai dificilă. (Henry Kissinger)

Pentru a cunoaşte problema diavolului, trebuie mers mai adânc, la problema răului. Acesta nu-şi are

originea în diavol, ci într-o lipsă a binelui. 9.11

Pentru optimişti, viaţa nu este o problemă, ci o soluţie. (Marcel Pagnol)

Pentru orice problemă complicată există o soluţie simplă – şi aia greşită. (Umberto Eco)

Problema cea mai grea pentru noi este relaţia cu aproapele. (Sfinţii Părinţi)

Problema cu internetul este că îţi oferă orice, material de încredere şi material aiuritor. Problema este,

aşadar, cum facem diferenţa între ele. (Umberto Eco)

Problema pe care o au oamenii nu este că ţintesc prea sus şi eşuează, ci că ţintesc prea jos şi reuşesc.

(Michelangelo)

Sunt multe metode prin care se poate vindeca lenea, însă problema care se ridică este că cei leneşi nu-

şi doresc să se vindece. (Sfinţii Părinţi)

Tendinţa scolastică de abordare şi analiză a slujbelor bisericeşti experiată de teologii zilelor noastre şi

lipsa de trăire din timpul Sfintei Liturghii a credincioşlor constituie probleme grave cu care ne

confruntăm în momentul de faţă şi care necesită un răspuns adecvat. Ne îndreptăm atenţia asupra

unui mare teolog contemporan care, cu toate că a predat teologie liturgică întrega sa viaţă, a reuşit, în

egală măsură, să îşi păstreze şi trăirea duhovnicească: părintele Alexander Schmemann. (Părintele

Adrian Agachi, autorul articolului “După această <>, se întorceau în lume”,

publicat în ziarul Lumina din 30.10.2014)

Toate problemele din lume – exploatarea copiilor, corupţia – sunt simptome ale unei maladii spirituale:

lipsa de comunicare. (Tenzin Gyatso)

Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră; a-

colo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru

care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem face

şi ce nu. … (vezi Trupul/)

Un intelectual rezolvă problemele. Un geniu le evită. (Albert Einstein)

Procesul creativ are nevoie de haos înainte ca să apară forma. (Marilyn Ferguson)

Procesul/ Atenţia umanităţii trebuie să treacă de la maşini şi lumea fizică la corpul şi spiritul omenesc, la acele pro-

cese fiziologice şi spirituale, fără de care Universul lui Newton şi Einstein nu ar exista.

(Alexis Carrel, medic chirurg şi biolog francez)

Ce mă voi face eu; când Dumnezeu se va ridica şi ce răspuns ti voi da, când va lua procesul în cerce-

tare? (Iov 31.14)

Civilizaţia este doar un proces lent prin care învăţăm să fim mai buni. (Charles L. Lucas)

Creativitatea este un proces de învăţare aparte, la care elevul şi profesorul sunt una şi aceeaşi persoană.

(Arthur Koestler)

Iar dacă ziceţi: Cum îl vom urmări şi ce pricină de proces vom găsi noi în el? Temeţi-vă de sabie, pentru

voi înşivă, când mânia va izbucni împotriva greşelii voastre. Şi atunci veţi învăţa că este o judecată!"