Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte
Yüklə 7,67 Mb.
|
teşte, determinându-i la o sinceră şi eficientă pocăinţă. (Părintele Andrei Scrima) Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu. (Luca 12.20, 21) Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voieşti să gă- tim, ca să mănânci Paştile? Şi a trimis doi din ucenicii Lui, zicându-le: Mergeţi în cetate şi vă va în- tâmpina un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el. Şi unde va intra, spuneţi stăpânului ca- sei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi. (Marcu 14.12-15) În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeii, spunând: Pocăiţi-vă că s-a apropiat împărăţia cerurilor. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui". (Matei 3.1-3) Învierea se pregăteşte, nu doar se aşteaptă. (Părintele Constantin Galeriu) Naşterea după trup a Domnului Iisus Hristos pregăteşte naşterea după Duh a oamenilor. (Patriarhul Daniel) Norocul îi ajută pe cei care sunt pregătiţi. (Louis Pasteur) O iubire generoasă îşi are întotdeauna pregătit testamentul. (Nemer Ibn El Barud) Postul este primul pas pe care-l facem pentru a ne pregăti ca să-L primim pe Hristos. (vezi Sfânta Împărtăşanie) Şansa aşteaptă minţile pregătite. (Louis Pasteur) Şansa favorizează mintea pregătită. (Louis Pasteur) Şi dacă trâmbiţa va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război? Aşa şi voi: Dacă prin limbă nu veţi da cuvânt lesne de înţeles, cum se va cunoaşte ce aţi grăit? Veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt. (I Corinteni 14.8, 9) Şi mulţi se vor lua după învăţăturile lor rătăcite şi, din pricina lor, calea adevărului va fi hulită; şi din poftă de avere şi cu cuvinte amăgitoare, ei vă vor momi pe voi. Dar osânda lor, de mult pregătită, nu zăboveşte şi pierzarea lor nu dormitează. (II Petru 2.2, 3) Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor
Viaţa e un dar al lui Dumnezeu dat nouă, oamenilor, pentru a ne curăţi sufletele de păcat şi a ne pregăti, prin Hristos, spre a primi viaţa veşnică. (Valeriu Gafencu) Viaţa pământească este o pregătire pentru cea veşnică. 6.8 Prejos/ Căci cu ce sunteţi voi mai prejos decât celelalte Biserici, decât numai că eu nu v-am fost povară? Dăruiţi-mi mie această nedreptate. (II Corinteni 12.13) Călugărul îmbunătăţit se vede pe sine “mai prejos decât toată zidirea”. (Avva Pimen) Ceea ce ştiţi voi, ştiu şi eu şi nu sunt deloc mai prejos decât voi. Dar eu vreau să vorbesc cu Cel Atotputer- nic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu. Căci voi sunteţi nişte născocitori ai minciunii, sunteţi cu toţii nişte doctori neputincioşi! (Iov 13.2-4) Cine se socoteşte mai prejos decât aproapele său a câstigat lupta cu mândria. 11.8 Dar eu socotesc că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei mai de frunte dintre apostoli. (II Corinteni 11.5) Dar şi eu am minte ca voi şi nu sunt mai prejos decât voi şi cine nu cunoaşte lucrurile pe care mi le-aţi spus? (Iov 12.3) Preoţia este ştiinţa ştiinţelor şi arta artelor. (Sfântul Grigorie de Nazianz) Preoţia/ Apoi s-a suit Moise în munte, la Dumnezeu; şi l-a strigat Domnul din vârful muntelui şi i-a zis: "Grăieşte ca- sei lui Iacov şi vesteşte fiilor lui Israel aşa: "Aţi văzut ce am făcut Egiptenilor şi cum v-am luat pe aripi de vultur şi v-am adus la Mine. Deci, de veţi asculta glasul Meu şi de veţi păzi legământul Meu, dintre toate neamurile Îmi veţi fi popor ales că al Meu este tot pământul; îmi veţi fi împărăţie preoţească şi neam sfânt!" Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune fiilor lui Israel". (Ieşirea 19.3-6) Aşa şi Hristos nu S-a preaslăvit pe Sine însuşi, ca să Se facă arhiereu, ci Cel ce a grăit către El: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut". În alt loc se zice: "Tu eşti Preot în veac după rânduiala lui Melchisedec".
am, pe când se întorcea de la nimicirea regilor şi l-a binecuvântat, Căruia Avraam i-a dat şi zeciuială din toate, se tâlcuieşte mai întâi: rege al dreptăţii, apoi şi rege al Salemului, adică rege al păcii, fără tată, fără mamă, fără spiţă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, ci, asemănat fiind Fiului lui Dumnezeu, el rămâne preot pururea. Vedeţi, dar, cât de mare e acesta, căruia chiar patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din prada de război. Şi cei dintre fiii lui Levi, care primesc preoţia, au poruncă după le- ge, ca să ia zeciuială de la popor, adică de la fraţii lor, măcar că şi aceştia au ieşit din coapsele lui Avra- am; iar Melchisedec, care nu-şi trage neamul din ei, a primit zeciuială de la Avraam şi pe Avraam, care avea făgăduinţele, l-a binecuvântat. Fără de nici o îndoială, cel mai mic ia binecuvântare de la cel mai mare. (Evrei 7.1-7) Când lua el haina măririi şi se îmbrăca în toată podoaba, când se suia el la altarul cel sfânt, se umplea de slavă sfântul locaş, iar când primea părţile din mâinile preoţilor şi el stătea lângă focul de pe altar, îm- prejurul lui fiind cununa fraţilor; el părea atunci ca odrasla cedrului în Liban, şi ei îl înconjurau pe el ca stâlpările de finic. (Ecclesiasticul 50.12-14) Dimensiunea lui verticală, de preot al lumii. 6.3 Iisus Hristos este numit cu două nume: cu numele Iisus, pentru că mântuieşte, şi cu numele Hristos, pentru că este mare Preot. (Sfântul Chiril al Alezandriei) Juratu-S-a Domnul şi nu-I va părea rău: "Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec". (Psalmi 109.4) Liturghia este Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ. Binecuvântând împărăţia, preotul binecuvintează liturghia care urmează să se desfăşoare. (Mitropolitul Bartolomeu Anania) Nevrednicia preoţilor. 6.17 Nu te duce la preot ca să-ţi speli conştiinţa; aceasta e grija ta. (Pitagora)
care se roagă împreună cu Duhul Sfânt, care se roagă cu suspine negrăite în noi sau se întipăreşte în eul nostru în rugăciune, pentru că biserica nu este numai locul unde se roagă omul, ci şi locul unde se află Hristos. (Părintele Dumitru Stăniloae) Se cuvine ca atunci când ne aflăm în dureri să ne rugăm pentru întelegerea bolii noastre, pentru suportarea cu răbdare şi pentru izbăvirea de ea dacă aşa este voia sfântă a lui Dumnezeu. Este bine, de asemenea, să cerem şi altora să se roage pentru noi şi în special preoţilor, pentru că mult poate rugăciunea stărui- toare a dreptului, aşa cum putem citi în Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacob. (Sfântul Ioan de Kronstadt)
o adunare sfântă, strângeţi laolaltă pe bătrâni, aduceţi copiii şi pruncii care sug la sân; să iasă mirele din cămara lui şi mireasa din iatacul ei! Între tindă şi altar să plângă preoţii, slujitorii Domnului, şi să zică: "Milostiveşte-Te, Doamne, către poporul Tău şi nu face de ocară moştenirea Ta ca să-şi bată joc de ea neamurile!" Pentru ce să se spună printre neamuri: "Unde este Dumnezeul lor?" (Ioil 2.15-17) Şi a fost cuvântul Domnului Savaot către mine şi mi-a zis: "Vesteşte la tot poporul ţării şi preoţilor: "Dacă aţi ţi-nut post şi v-aţi tânguit în luna a cincea şi într-a şaptea, vreme de şaptezeci de ani, pentru Mine, oa- re, aţi postit voi? Şi dacă mâncaţi şi beţi, oare nu sunteţi voi aceia care mâncaţi şi care beţi? Nu cunoaş- teţi voi cuvintele pe care le-a vestit Domnul prin graiul profeţilor de mai înainte, când Ierusalimul era locu- it şi paşnic, cu cetăţile sale dimprejur, şi când Neghebul şi Şefela erau locuite?" (Zaharia 7.4-7) Şi binevestind cetăţii aceleia şi făcând ucenici mulţi, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia, întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruie în credinţă şi (arătându-le) că prin multe suferinţe trebuie să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu. Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugânduse cu postiri, i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră. (Faptele Apostolilor 14.21-23) Şi iată un lepros, apropiindu-se, I se închina, zicând: Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti. Şi Iisus, în- tinzând mâna, S-a atins de el, zicând: Voiesc, curăţeşte-te. Şi îndată s-a curăţit lepra lui. Şi i-a zis Iisus:
Şi nu s-a făcut întru nimic nici o abatere de la poruncile regelui, cele pentru preoţi şi pentru leviţi, şi nici de la cele pentru vistierie. Aşa s-a săvârşit toată lucrarea lui Solomon din ziua punerii temeliei
Şi orice preot stă şi slujeşte în fiecare zi şi aceleaşi jertfe aduce de multe ori, ca unele care niciodată nu pot să înlăture păcatele. (Evrei 10.11) Viaţa e 90% cum ţi se dă şi 10% cum ţi-o faci. (Autorul cărţii Scrisori Caterinei, preotul ortodox ameri- can, Charlie W. Shedd) Presus/ Arta este mai presus de orice, o revelaţie, o binecuvântare şi o sfinţire a vieţii omeneşti. (Michelangelo) Ascultarea, mai presus decât postul şi rugăciunea. 2.14 Avem în noi şi o dorinţă sau un impuls de a fi sau de a ajunge mai presus de lumea aceasta. Noi oamenii, fiind şi o părticică a dumnezeiescului, purtăm în piept dragostea pentru viaţa viitoare. (Sfântul Grigorie de Nazianz) Că mare este Domnul şi lăudat foarte, înfricoşător este; mai presus decât toţi dumnezeii. Că toţi dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a făcut. (Psalmi 95.4, 5) Când nu ai nimic de dat, poţi să dăruieşti însă ceva ce-i mai presus de toate: o rugăciune. (Vladimir Ghika) Când stai în faţa Domnului, eşti mai presus de lumea aceasta. 11.10 Cel ce este cinstit şi lăudat mai presus de vrednicie, mult se păgubeşte, iar cel ce nicidecum nu este cinstit de oameni, de sus va fi slăvit.(Avva Or) Cel ce S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate cerurile, ca pe toate să le umple.
Cu acest Trup S-a şi înălţat la cer, mai presus de toată începătoria şi stăpânia şi puterea şi domnia şi decât tot numele ce se numeşte, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor, şi şade împreună cu Dumnezeu şi Tatăl, acum şi în veacurile nesfârşite, după ce a străbătut cerurile şi a ajuns mai presus de toate. Şi iarăşi va Să vină ca să prefacă şi să preschimbe totul şi ca să mântuiască sufletele şi trupurile noastre, cum am
neştiutor de altceva, decât să lupte cu obrăznicie împotriva celor vădite şi clare, încât să cugete cu uşu- rinţă că trupurile vor trece cândva în neexistenţă, prin înaintarea în desăvârşirea fiinţelor raţionale cum zic aceea odată ce crede că Domnul şi Dumnezeul tuturor este cu trupul acum şi pururea, dăruind si altora puterea să înainteze şi trăgând şi chemând pe toţi la slava proprie, pe cât e cu putinţă omenirii, ca şi con- ducător al mântuirii tuturor şi ştergând petele din toţi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul) Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineţii! Cum ai fost aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri! Tu care ziceai în cugetul tău: "Ridica-mă-voi în ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miază- noapte. Sui-mă-voi deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi". Şi acum, tu te pogori în iad, în cele mai de jos ale adâncului! (Isaia 14.12-15) Deşi sunt simplu şi smerit, pentru credinţa şi mărturisirea lui Hristos sunt mai presus şi mai puternic decât
în timpul împăratului Diocleţian) Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că s-a înălţat slava Ta, mai
Însă Daniel era mai presus decât toţi dregătorii şi satrapii, fiindcă în el era un duh înalt şi regele îşi pusese în gând să-l pună mai mare peste tot regatul. (Daniel 6.4)
s-au zidit. (Psalmi 148.3-5) Lucrurile mai presus de fire pot fi înţelese doar prin puterea credinţei. (Sfântul Ioan Damaschin) Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge. (Psalmi 138.6) Mozart – geniul său excepţional îl situează mai presus de orice maestru în toate domeniile artei. (Richard Wagner)
O! Preasfântă de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti mai presus decât Heruvimii şi mai cinstită decât Sera- fimii, Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria tuturor celor necăjiţi, dă-ne mângâiere şi nouă celor ce sun- tem în necazuri, că afară de Tine, altă scăpare nu avem. Tu singură eşti mijlocitoarea bucuriei noastre şi, ca Maica lui Dumnezeu şi Maica Milostivirii, stând înaintea Prestolului Prea Sfintei Treimi, poţi să ne ajuţi nouă că nimeni din cei ce se roagă Ţie cu credinţă nu este ruşinat. Auzi-ne şi acum în ziua necazului nos- tru, pe noi cei ce cădem înaintea icoanei Tale şi cu lacrimi ne rugăm Ţie. Alungă de la noi toate necazuri- le şi nevoile ce vin asupra noastră întru această vremelnică viaţă şi prin atotputernica Ta mijlocire, nu ne lipsi pe noi nici de veşnica bucurie, întru Împărăţia Fiului Tău şi Dumnezeuui nostru. Amin! (Rugăciune către Maica Domnului) Raţiunea e mai presus de vitejie. (Phaedrus)
Fiinţa Cea fără de început, sau altfel spus, însăşi viaţa lui Dumnezeu intră în noi prin acest canal. Rugă- ciunea este un act de înaltă înţelepciune, care întrece orice frumuseţe şi vrednicie. În rugăciune aflăm sfânta încântare a duhului nostru…. (Arhimandritul Sofronie Saharov) Smerita-cugetare şi frica lui Dumnezeu sunt mai presus decât toate faptele bune. (Avva Ioan Colov) Şi cât de covârşitoare este mărimea puterii Lui faţă de noi, după lucrarea puterii tăriei Lui, pentru noi cei ce credem. Pe aceasta, Dumnezeu a lucrat-o în Hristos, sculându-L din morţi şi aşezându-L de-a dreap-
Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.
Pretutindeni/ A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde doar de om, deoarece Dumnezeu este pretutindeni. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Caută-L pretutindeni pe Cel ce este pretutindeni. (Sfântul Ioan Damaschin) Dar Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile neştiinţei, vesteşte acum oamenilor ca toţi de pretutin- deni să se pocăiască, pentru că a hotărât o zi în care va să judece lumea întru dreptate, prin Bărba- tul pe care L-a rânduit, dăruind tuturor încredinţare, prin Învierea Lui din morţi. Şi auzind despre în- vierea morţilor, unii l-au luat în râs, iar alţii i-au zis: Te vom asculta despre aceasta şi altădată. Astfel Pavel a ieşit din mijlocul lor. Iar unii bărbaţi, alipindu-se de el, au crezut, între care şi Dionisie Areo- pagitul şi o femeie cu numele Damaris, şi alţii împreună cu ei. (Faptele Apostolilor 17.30-34) Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu. Iar ei, plecând, au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul, prin semnele care urmau. Amin. (Luca 16.19, 20) Dumnezeu este asemenea unui cer ale cărei margini nu sunt nicăieri şi al cărui centru este pretutindeni. (Fericitul Augustin) Iar el, ieşind, a început să propovăduiască multe şi să răspândească cuvântul, încât Iisus nu mai putea
Inteligenţa este pretutindeni utilă, dar nicăieri îndeajuns. (Henri-Frederic Amiel) Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale adminis- traţiei vând sângele şi averea unei generaţii. (Mihai Eminescu) Nimeni să nu se ruşineze de cruce, simbolul sfânt al mântuirii noastre, capul bunătăţilor pentru care tră- im şi pentru care suntem. Ca pe o cunună, aşa să purtăm crucea lui Hristos. Prin cruce se săvârşesc toate cele ale noastre. Dacă trebuie să te naşti din nou, crucea este alături. Dacă trebuie să te hră-
nic, astfel că nimic nu poate s-o mânjească. Ea este strălucirea luminii celei veşnice şi oglinda fără pată a lucrării lui Dumnezeu şi chipul bunătăţii Sale. (Cartea înţelepciunii lui Solomon 7.24-26) Şi când era să se împlinească cele şapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mul- ţimea şi au pus mâna pe el, strigând: Bărbaţi israeliţi, ajutaţi! Acesta este omul care învaţă pe toţi pre- tutindeni, împotriva poporului şi a Legii şi a locului acestuia; încă şi elini a adus în templu şi a spurcat acest loc sfânt. Căci ei văzuseră mai înainte cu el împreună în cetate pe Trofim din Efes, pe care soco- eau că Pavel l-a adus în templu. Şi s-a mişcat toată cetatea şi poporul a alergat din toate părţile şi, punând mâna pe Pavel, îl trăgeau afară din templu şi îndată au închis porţile. Dar când căutau ei ca să-l omoare, a ajuns veste la comandantul cohortei, că tot Ierusalimul s-a tulburat. Yüklə 7,67 Mb. Dostları ilə paylaş:
|