Persoanele bolnave cu tuberculoză pot fi supuse reţinerii forţate şi tratamentului coercitiv
În anul 2009, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a denotat îngrijorare referitor la o nouă hotărâre a Guvernului176., în baza căreia persoanele cu tuberculoză contagioasă pot fi supuse unei reţineri forţate şi supunerea „tratamentului coercitiv” în cazul în care se consideră că persoanele date au „evită tratamentul”. În special, documentul dat nu este clară definită noţiunea de „evitare a tratamentului” (adică ce anume constituie o evitare a tratamentului) şi nici nu prevede, asigurarea confidenţialităţii pacientului sau posibilitatea de contestare şi revizuire judiciară a deciziei cu privire la reţinerea forţată a unui pacient.”
Mai gravă este situaţia în cazul persoanelor care se află în locurile de detenţie şi urmează a fi eliberate. În cazul în care acestea sunt depistate cu tuberculoză contagioasă, administraţia instituţiei penitenciare, cu cel puţin o lună înainte de expirarea termenului detenţiei, este obligată de a solicita instanţei de judecată, spitalizarea forţată şi aplicarea tratamentului coercitiv faţă de persoanele respective, ceea ce limitează o serie de drepturi şi libertăţi fundamentale din Convenţia ONU privind drepturile omului.
ONU (2009). Observaţii concludente ale Comitetul pentru Drepturile Omului asupra celui de-al doilea raport periodic prezentat de Republica Moldova (CCPR/C/MDA/2). http://www.un.md/news_room/pr/2009/Human_Rights/CCPR_C%20MDA_CO_2_rom.pdf
|
De remarcat că în anul 2008 pentru prima dată în ultimii trei ani a fost înregistrată o descreştere mortalităţii asociate cu tuberculoza care a constituit 17,4 cazuri la 100 mii locuitori, ceea ce sugerează asupra eficienţei programelor şi planurilor naţionale de profilaxie şi control. Însă, cota succesului tratamentului antituberculos în ultimii 5 ani nu depăşeşte 62% ramînînd destul de joasă faţă de ţinta de 85% stabilită de OMS, cauzele principale fiind: (i) abandonul tratamentului în faza de continuare, (ii) cultura sanitară joasă a pacienţilor şi ne dorinţa de a urma sfaturile medicilor, (iii) eşecul terapeutic (chimiorezistenţa frecventă), (iv) tratamentul neregulat, (v) numărul mare de decese a pacienţilor din motivele depistării tardive cu forme clinice grave, cu tuberculoză evolutivă extinsă acut progresivă, (vi) patologie asociată concomitentă.
Numărul total al cazurilor de deces prin tuberculoză în detenţie, este de 4 ori mai mare decît media pe ţară şi a constituit 85,4 cazuri la 100 000 deţinuţi. Totuşi comparativ cu de anii precedenţi această cifră s-a redus considerabil (în anul 2001 diferenţa a fost de circa 50 ori).Circa în 40% din cazurile de deces a fost depistat SIDA propriu-zis (adică se observă asocierea TB la deţinuţi cu infecţia HIV) 177.
Dostları ilə paylaş: |