1. Descrierea situației actuale
Administrația Națională a Penitenciarelor este o instituție publică de interes național care contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice și a securității naționale prin organizarea pazei, escortării, însoțirii, supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă și în secțiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităților de reintegrare socială a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și prin activități de prevenire a criminalității și terorismului în mediul penitenciar, desfășurate potrivit legii.
Garantarea siguranței locului de deținere este una din responsabilitățile sistemului administrației penitenciare, în vederea asigurării unui mediu de deținere sigur, care să respecte demnitatea persoanelor private de libertate.
Menținerea și dezvoltarea infrastructurii sistemului administrației penitenciare s-a realizat în principal prin preluarea unor imobile de la alte instituții, prin construirea de unități penitenciare noi (în anul 2000 - 4 unități penitenciare noi, în anul 2001 - o unitate penitenciară centru reeducare și în anul 2003 – o unitate spital penitenciar) și prin modernizarea celor existente. Investițiile au fost asigurate din fonduri publice, fondurile alocate fiind însă limitate. Proiectele investiționale prioritare propuse spre finanțare au fost incluse în Strategia sistemului administrației penitenciare pe perioada 2015-2020, program ce cuprinde eșalonarea acestora pe mai mulți ani.
Atingerea standardelor europene pentru penitenciare, pe care România și le-a însușit și asumat, presupune sporirea capacității de cazare în ansamblul sistemului.
În acest sens, arătăm că, în vederea respectării recomandărilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) și ale dispozițiilor Ordinului ministrului justiției nr. 2.772/2017 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, este necesară asigurarea unei suprafețe aferentă unei persoane private de libertate pentru cazarea în comun de cel puțin 4 m2 și, respectiv, de 6 m2 pentru cazarea individuală, capacitatea de cazare a sistemului penitenciar fiind limitată, în prezent, la un număr de 18.551 locuri de cazare.
Având în vedere faptul că la data de 17.07.2018 la nivelul sistemului administrației penitenciare erau în custodie 22.394 deținuți, rezultă un deficit de 3.843 locuri raportat la spațiul individual de 4 m2, acesta reprezentând un prim argument în vederea atingerii obiectivului propus.
Infrastructura sistemului administrației penitenciare, dezvoltată înainte de anul 1989, nu corespunde standardelor prevăzute de Consiliul Europei. Aducerea sistemului penitenciar romanesc la aceste standarde implică un proces de durata, realizat cu costuri semnificative.
Un factor determinant pentru crearea unor condiții de detenție corespunzătoare îl constituie și numărul mare de hotărâri și decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate împotriva statului român, al căror obiect îl constituie condițiile de detenție, majoritatea referindu-se la condițiile de cazare.
Cu titlu exemplificativ, în cursul anului 2017, conform comunicărilor transmise Administrației Naționale a Penitenciarelor de către Ministerul Finanțelor Publice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a soluționat prin hotărâri și decizii un număr total de 378 cereri, prin care au fost acordate despăgubiri persoanelor custodiate în sistemul penitenciar, pentru condițiile de detenție în care au fost cazate, în valoare de 2.296.451 Euro.
În contextul preocupărilor vizând combaterea fenomenului de supraaglomerare, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, la data de 17.01.2018 Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema “Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluţionarea supraaglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș şi alţii împotriva României, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 25 aprilie 2017.
Planul este structurat pe perioada 2018-2024, după cum urmează:
Etapa I: 2018 – locuri noi de cazare – 316, locuri modernizate – 500;
S-au avut în vedere identificarea spațiilor și locurilor a căror destinație poate fi schimbată în locuri de cazare, prin lucrări de intervenție/reparații curente/modernizare și finalizarea lucrărilor începute în anii precedenți. Locurile noi de cazare vor fi date în folosință la următoarele penitenciare: Giurgiu (30), Găești (96), Deva (70), Codlea (80), Târgu Jiu (40), iar cele modernizate la Deva (500).
Etapa II: 2020 – locuri noi de cazare – 44;
S-a avut în vedere continuarea activităților de realizare de locuri noi de cazare, începerea și finalizarea unor obiective demarate anterior anului 2020. Locurile noi de cazare vor fi date în folosință la Penitenciarul Târgu Jiu (44).
Etapa III: 2021 – locuri noi de cazare – 508, locuri modernizate – 85;
Locurile noi de cazare vor fi date în folosință la următoarele penitenciare: Craiova – Secția exterioară Ișalnița (80), Focșani (118), Constanța-Poarta Albă – Secția exterioară Valu lui Traian (80), Ploiești – Secția exterioară Moara Nouă (80), Centrul de detenție Brăila-Tichilești (150), iar modernizate: Spital Târgu Ocna (85).
Etapa IV: 2022 – locuri noi de cazare – 3997, locuri modernizate – 666;
Locurile noi de cazare vor fi date în folosință la următoarele penitenciare: Aiud (200), Baia-Mare (420), Botoșani (400), Deva (250), Mioveni (120), Galați (186), Gherla (300), Găești (96), Pelendava (325), Ploiești – Secțiile exterioare Movila Vulpii (150), Târgu Mureș (210), Vaslui (210), Ploiești-Târgșorul Nou (90), Centrul Educativ Târgu Ocna (65), Spital Târgu Ocna (75) și modernizate Constanța - Poarta Albă (486), Mioveni (180) și Penitenciarul Unguriu (900).
Etapa V: 2023 – locuri noi de cazare – 2730;
Locurile noi de cazare vor fi date în folosință la următoarele penitenciare: Bistrița (600), Mioveni (190), Iași (600), Constanța - Poarta Albă (300), Timișoara - Secția exterioară Buziaș (300), Ploiești Târgșorul Nou (240) și Penitenciarul P47-Berceni (500).
Etapa VI: 2024 – locuri noi de cazare – 500 – Penitenciarul P47-Berceni (500).
Precizăm faptul că realizarea locurilor noi de detenție la Penitenciarul Bistrița, județul Bistrița – Năsăud, Penitenciarul Botoșani, județul Botoșani, Penitenciarul Galați, județul Galați, Penitenciarul Gherla, județul Cluj, Penitenciarul Iași, județul Iași, Penitenciarul Mioveni, județul Argeș, Penitenciarul Constanța – Poarta Albă, județul Constanța și Penitenciarul Târgu Jiu, județul Gorj este cuprinsă în Memorandumul mai sus amintit.
În conformitate cu Calendarul de măsuri 2018 - 2014, aprobat prin Memorandumul mai sus amintit, în urma finalizării lucrărilor de execuție, la penitenciarele precizate vor fi date în funcțiune 2.130 locuri noi de detenție, astfel: Penitenciarul Bistrița – Pavilion detenție – 500 locuri, Penitenciarul Botoșani – Pavilion detenție + punct primire deținuți – 80 locuri, Penitenciarul Galați – Pavilion A primire deținuți, carantină, vizite și infirmerie – 34 locuri, Penitenciarul Galați – Pavilion B - Corp detenție + curți plimbare – 152 locuri, Penitenciarul Gherla – Pavilion detenție nr. 4 – 300 locuri, Penitenciarul Iași – Sector nou deținere – 600 locuri, Penitenciarul Mioveni – Secție detenție – 120 locuri, Penitenciarul Constanța - Poarta Albă – 300 locuri, Penitenciarul Târgu Jiu – Transformare magazie gospodărie agro-zootehnică în spații detenție și realizare rețea de canalizare – 44 locuri.
Pentru toate aceste obiective de investiții au fost avizate notele conceptuale și temele de proiectare în Consiliul Tehnico – Economic al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Este de menționat faptul că, potrivit Regulii nr. 4 din Recomandarea Comitetului de Miniștri ai Statelor Membre, cu privire la Regulile Penitenciare Europene Rec(2006)2, condițiile de detenție care încalcă drepturile omului nu pot fi justificate prin lipsa de resurse, iar potrivit regulii 18.1 spațiile de detenție, în special cele destinate cazării deținuților pe timpul nopții, trebuie să respecte demnitatea umană și intimitatea, și să întrunească standardele minime sanitare și de igienă, ținându-se cont de condițiile climatice și, în special, de suprafața de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire și ventilație.
Conform Programului de Investiții Publice 2018 – 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor nu are prevăzute toate fondurile bugetare necesare realizării acestor obiective de investiții. În acest sens este necesară promovarea prezentei hotărâri de guvern, devenind astfel incidente prevederile art. 43 alin. (6) lit. b) și alin.(7) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
|
