Outline of research on social inclusion in moldova

Agricultură. După cum s-a menţionat, riscul sărăciei este deosebit de înalt pentru fermieri şi angajaţii în agricultură. Acest fapt este explicat în mare parte de vulnerabilitatea excesivă a sectorului agrar faţă de factorilor climaterici, dezvoltarea lentă şi instabilă a sectorului privat din agricultură, simplificarea structurii de producţie în sectorul agrar, creşterea volumului importului produselor agroalimentare, creditare insuficientă. In scopul diminuării efectelor acestor factori au fost elaborate şi puse în aplicare un set de documente: Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial (2008-2015), Concepţia sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2008-2015, Regulamentul privind modul de gestionare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli. Obiectivele acestora se realizează prin prizma următoarelor politci agricole: revizuirea şi perfecţionarea sistemului existent de subvenţionare în agricultură, continuarea adaptării standardelor interne cu cele ale UE şi asigurarea inofensivităţii alimentare, dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale statului în sectorul agrar, precum şi dezvoltarea pieţei agricole.

Migraţia. Evoluţia din ultimii ani a fenomenului migraţiei a determinat necesitatea perfecţionării mecanismelor de regularizare a fluxurilor migraţiei forţei de muncă orientate spre protecţia drepturilor cetăţenilor moldoveni, plecaţi la muncă peste hotarele ţării. Politicile statului în acest domeniu au fost axate pe protecţia drepturilor migranţilor în conformitate cu normele internaţionale prin stabilirea relaţiilor de parteneriat cu ţările de destinaţie, încheierea acordurilor bilaterale în domeniul migraţiei de muncă şi armonizarea legislaţiei naţionale în domeniu la standardele internaţionale. În 2008 a fost semnată Declaraţia Comună privind Parteneriatului Pilot de Mobilitate RM – UE, în scopul consolidării, cu sprijinul Comisiei Europene, a cooperării dintre Republica Moldova şi statele membre ale UE în domeniul reglementării migraţiei, prin crearea noilor instrumente de gestionare în comun a fluxurilor migraţionale, eficientizarea prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, precum şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale în domeniul implementării politicilor migraţionale la nivel naţional. De asemenea în 2008 a fost elaborată Lega privind reglementarea condiţiilor de angajare provizorie în muncă a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate⁷⁵, aprobat Planul de acţiuni privind stimularea reîntoarcerii lucrătorilor migranţi moldoveni de peste hotare⁷⁶. În cadrul SND o serie de acţiuni au fost destinate asigurări drepturilor migranţilor la garanţii sociale prin prin intermediul semnării acordurilor cu ţările principale de destinaţie a migranţilor, de recunoaştere a perioadelor contributive de asigurări sociale şi protecţie a muncii, precum şi crearea oportunităţlor pentru investirea remitenţelor în dezvoltarea atreprenoriatului.

Dezvoltarea business-uli mic. Politicile de promovare a ocupării sînt strîns corelate cu dezvoltarea mediului de afaceri, inclusiv a promovării dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Odată cu trecerea de la economia planificată la economia de piaţă şi destrămarea întreprinderilor mari, au devenit de o importanţă majoră promovarea politicilor de susţinerea a categoriilor respective de întreprinderi. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă a devenit pilonul dezvoltării economiei naţionale, iar dezvoltarea lui ar însemna, implicit, dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, cât şi consolidarea celui mai larg grup al populaţiei, şi anume cel cu nivel mediu de bunăstare. Recunoscut ca fiind de neînlocuit în contextul economiei de piaţă, sectorul respectiv constituie una din pârghiile eficiente care contribuie la soluţionarea problemelor de ordin economic şi social, la transformarea structurală a economiei, consolidarea bazei economice, asigurarea pieţei cu mărfuri şi servicii, sporirea exportului, diminuarea efectelor monopolismului şi dezvoltarea concurenţei şi competitivităţii, implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifice, generarea locurilor noi de muncă.

Conform datelor BNS în anul 2008 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii a constituit 41,1 mii întreprinderii, înregistrînd o creştere a numărului acestora cu 2 mii întreprinderi (cu 5,1%) mai mult faţă de anul 2007⁷⁷. Sectorul respectiv reprezintă circa 97,6 % din numărul total de întreprinderi, deţinînd astfel 57,3% din numărul total de angajaţi. Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 37,1% din venituri din vînzări în total pe economie. Astfel, în sectorul dat s-a înregsitrat o tendinţă stabilă spre comerţul cu ridicata şi amănuntul. Astfel ponderea ÎMM care practică acest gen de activitate în totalul ÎMM constituie 41,1%, volumul vînzărilor - 51%. De menţionat că sectorul în care este înregsistrată cea mai aricultura este reprezentată printr-o cota de puţin peste 5% atît ca număr căt şi ca volum ale vînzărilor⁷⁸.

În contextul migraţiei care a căpătat în ultimii ani o amploare deosebită, urmată de efectele sociale şi demografice negative, elaborarea unor politici de susţinere a mediului de afaceri este deosebit de actuală. Astfel, Programul de stat de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2009-2011⁷⁹ vine să asigure continuitatea Strategiei de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008, respectiv şi durabilitatea rezultatelor obţinute în urma implementării acestui document politic. În cadrul documentului respectiv au fost determinate direcţiile prioritare de activitate în domeniul respectiv prin asigurarea unui cadru legislativ şi normativ favorabil înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, ameliorarea mediului financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii, promovarea culturii antreprenoriale şi performanţelor manageriale ale întreprinderilor, dezvoltarea competitivităţii şi internaţionalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii, intensificarea dialogului dintre Guvern şi sectorul privat. Asteptările sînt ca acest document va servi drept bază pentru elaborarea şi implementarea programelor şi planurilor de acţiuni ale APC, APL, precum şi a proiectelor de asistenţă tehnică ale donatorilor străini, destinate creării condiţiilor necesare dezvoltării businessului mic şi mijlociu. Iar pentru ca acest document să nu rămînă a fi declarativ, sînt necesare eforturi considerabile în acest sens.