Outline of research on social inclusion in moldova

Politici inclusive promovate de stat

Copii şi tineret. Problemele copiilor, aflaţi în situaţii deosebit de dificile, au fost abordate în contextul politicii Guvernului orientate spre reducerea ratelor de instituţionalizare prin trecerea la forme alternative la nivel comunitar, orientate spre menţinerea copiilor în familie sau instituţii tip familial⁶⁸. Asigurarea şi respectarea dreptului copilului de a creşte în mediul familial este abordată complex în Strategia naţională şi Planul naţional privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007 – 2012⁶⁹. Astfel, se creează case de copii de tip familial, se introduce în localităţi unitatea de lucrător social, se creează condiţii pentru ca copiii din internate să poată frecventa şcoala din comunitate etc. În rezultat se preconizează ca aceste măsuri să contribuie la prevenirea instituţionalizării, la reintegrarea copiilor în familii biologice şi lărgite, cît şi în utilizarea mai eficientă a finanţelor publice. În acelaşi timp, Guvernul acordă o mare atenţie soluţionării problemelor tineretului şi extinderii serviciilor pentru tineret, deoarece şomajului în rîndul acestora este în continuă creştere. Cu toate că anul 2008 a fost declarat prin decret prezidenţial “An al tineretului”⁷⁰, iar in acest sens a fost aprobat şi un Programul de acţiuni consacrate Anului Tineretului⁷¹, efectul acestuia a fost nesemnificativ din motivul prezenţei măsurilor cu caracter declarativ şi finanţării modeste. În scopul promovării în continuare a politicilor în acest domeniu a fost elaborată şi aprobată Strategia naţională pentru tineret pe anii 2009-2013⁷², obiectivele generale ale acesteia vizînd de: asigurarea accesului tinerilor la educaţie şi informare; dezvoltarea serviciilor de sănătate şi protecţie socială; asigurarea oportunităţilor economice pentru tineri; participarea tinerilor la viaţa publică şi promovarea cetăţeniei active; consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineretului. Creşterea calităţii vieţii tinerilor prin crearea de condiţii necesare educaţiei, dezvoltării, participării şi integrării social-economice a acestora sînt rezultatele aşteptate în contextul implementării strategiei menţionate.

Ocuparea forţei de muncă. Amplificarea proceselor migratorii a motivat Guvernul să acorde o atenţie sporită politicilor de pe piaţa forţei de muncă. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1332 din 22.11.2006, ministerele şi autorităţile administrative centrale vor crea în unităţile subordonate 300 mii de locuri noi de muncă către anul 2009⁷³. A fost elaborată Strategia Naţională privind Politicile de Ocupare a Forţei de Muncă în Republica Moldova pe anii 2007-2015⁷⁴. Realizarea obiectivelor prezentei strategii va contribui la creşterea nivelului de ocupare, lichidarea dezechilibrelor de pe piaţa forţei de muncă, reducerea şomajului şi creşterea numărului de noi locuri de muncă, dezvoltarea potenţialului uman prin reformarea sistemului de calificare, recalificare şi creştere a mobilităţii forţei de muncă. Astfel, au fost create locuri noi de muncă, organizate tîrguri ale locurilor de muncă, ameliorate serviciile şi instruirea şomerilor, în special a reprezentanţilor grupurilor socialmente vulnerabile şi persoanelor din zonele rurale. Deşi rata şomajului calculată conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii s-a redus de la 7,3% în 2005 până la 4,0% în 2008 [23], în condiţiile unei emigrări masive, aceste cifre nu reflectă situaţia reală pe piaţă forţei de muncă. Nivelul scăzut al salariilor nu conferă atractivitate locurilor de muncă din ţară, favorizând în continuare exodul forţei de muncă. În condiţiile crizei economice globale preferinţele sînt acordate unui loc de muncă de o calificare mai joasă în afara ţării.

Salarizarea. În 2007 Guvernul a iniţiat implementarea unui sistem nou de salarizare în sectorul bugetar, care a asigurat o creştere reală a veniturilor angajaţilor. În rezultatul realizării primei etape de implementare au fost majorate cu 40% salariile de funcţie pentru cadrele didactice, cu 20-80% salariile angajaţilor din celelalte ramuri bugetare, cu 30% salariile funcţionarilor publici. Un şir de modificări privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar au fost realizate şi în 2008. Astfel, în anul 2008 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2529 lei şi s-a majorat faţă de anul 2007 cu 22,6%. Salariul real a crescut cu 9 %. În sfera bugetară salariul mediu a crescut cu 21 % constituind 1959 lei. A sporit nivelul garanţiilor minime de stat de salarizare în economie, prin perfecţionarea sistemului tarifar. Cu toate acestea, posibilităţile existente de motivare a muncii nu stimulează forţa de muncă, nivelul salarizării în majoritatea sectoarelor economiei rămînînd la o cotă redusă, ceea ce nu reprezintă o garanţie pentru o viaţă în afara sărăciei.