Outline of research on social inclusion in moldova

3.3 Cine sunt cei excluşi: excluşii din punct de vedere economic in Moldova, principalii factori care determină vulnerabilitatea economică, inegalitatea şi sărăcia

Excluziunea economică este generată în special de accesul limitat la piaţa muncii, inclusiv surse de venit necesare pentru existenţă. Posibilităţile reduse de angajare în câmpul muncii, veniturile mici sau chiar lipsa acestora conduc la sărăcie, reducerea accesului la bunuri, servicii, inclusiv educaţie şi sănătate, de asemenea, schimbări de comportament, statut social, etc. Cei săraci pot fi excluşi de grupurile şi indivizii cu un alt statut de bunăstare, dar pot şi să se autoexcludă social din diverse motive, inclusiv sentimentul de gena provocat de lipsa surselor financiare necesare pentru un trai decent. Şomerii şi persoanele fără un loc stabil de muncă sunt grupuri deosebit de vulnerabile deoarece neavând o sursă stabilă de venit cad sub incidenţa sărăciei cu toate consecinţele acesteia. Situaţia se complică prin aspectul subiectiv al problemei: lipsa siguranţei, percepţia propriei vulnerabilităţi. În acelaşi timp, marginalizarea în ceea ce priveşte relaţiile sociale, conduce la deprivare, reducerea posibilităţilor obţinerii veniturilor, acestea creând un cerc vicios ieşirea din care necesită eforturi deosebite.

În cazul Republicii Moldova mediul de reşedinţă este un factor destul de important în contextul analizei vulnerabilităţii privind excluziunea economică a populaţiei. Astfel, analiza sărăciei a demonstrat o incidenţă deosebită a fenomenului în mediul rural, unde veniturile populaţiei sunt obţinute preponderent din activitatea agricolă. Accesul redus la locuri de munca, veniturile mici, accesul limitat la bunuri şi servicii, inclusiv lipsa posibilităţilor de comercializare a producţiei agricole, reprezintă dezavantaje esenţiale îndeosebi pentru grupurile social vulnerabile. Excluderea economică a persoanelor, gospodăriilor casnice în acest context este esenţial influenţată de accesul din punct de vedere a infrastructurii, geografic, altfel spus de accesul limitat al grupurilor populaţiei datorită faptului că întreaga comunitate, localitate este expusă riscului de a fi marginalizată.

Alţi factori complementari, care contribuie în mod direct la excluziunea economică a grupurilor specifice ale populaţiei sînt vârsta, educaţia şi sănătatea. De menţionat, că persoanele de vârstă mai sus de medie dispun de capacităţi reduse de adaptare, astfel fiind mai vulnerabile şocurilor economice şi sociale. Vulnerabilitatea persoanelor vârstnice este generată şi de reducerea veniturilor către vârsta de pensionare, pensiile mici, lipsa altor resurse, înrăutăţirea sănătăţii. De asemenea educaţia joasă şi instruirea insuficientă sau chiar analfabetismul, lipsa unor abilităţi elementare sunt factori importanţi care contribuie la creşterea vulnerabilităţii persoanelor pe piaţa muncii. Nivelul de educaţie şi instruirea determină în mare măsură capacităţile persoanei şi devin deosebit de importante în contextul unei pieţe a forţei de muncă tot mai instruite. Atât nivelul jos al studiilor cât şi lipsa unor abilitati elementare şi capacităţilor reduse de prezentare sunt bariere importante care împiedică angajarea la un loc de munca bine remunerat. Excluziunea economică este corelată şi cu starea de sănătate. Cele mai vulnerabile în acest context sînt persoanele cu diverse probleme cronice de sănătate, inclusiv persoanele cu dizabilităţi, din motivul veniturilor mici, posibilităţilor reduse de a le obţine, dar şi din lipsă de comunicare, marginalizarea privind accesul la manifestaţii sociale şi culturale, iar în unele cazuri chiar şi accesul redus la educaţie şi sănătate.

Cine sînt cei excluşi. Vulnerabilitatea privind excluziunea economică a unor grupuri de populaţie este determinată în primul rând de incidenţa sărăciei. Rezultatele analizei situaţiei în acest context au demonstrat cel mai înalt risc de a se situa sub pragul sărăciei absolute în 2008 pentru următoarele categorii ale populaţiei:

55,9% - persoanele care locuiesc în gospodării, capul gospodăriei fiind fără studii

42,8% - salariaţi în sectorul agricol;

42,6% - persoanele care locuiesc în gospodării, capul gospodăriei fiind cu studii medii incomplete sau studii primare

42,3% - persoanele care locuiesc în gospodării cu 3 şi mai mulţi copii pînă la 18 ani;

38,2% - persoanele vîrstnice care au împlinit 65 ani şi mai mult

37,3% - pensionarii

36,9% - persoanele care locuiesc în gospodării, sursa principală de venit a capului gospodăriei fiind prestaţiile sociale

36,9% - lucrători pe cont propriu în sectorul agricol;

34,3% - persoanele care locuiesc în gospodării dintr-o persoană care nu lucrează

31,7% - persoanele care locuiesc în gospodării cu 2 şi mai multe persoane fără lucrători

31,3% - persoanele care locuiesc în gospodării care au în componenţă invalizi.

De menţionat, că în Moldova Legea asistenţei sociale⁴⁵ de asemenea determină principalele grupuri vulnerabile excluziunii sociale care, din cauza unor factori sociali de risc combinaţi au nevoie de asistenţă şi suport. Astfel, analiza situaţiei privind excluziunea socială şi rezultatele cercetărilor în domeniul sărăciei au evidenţiat cele mai vulnerabile grupuri ale populaţiei în republică, acestea fiind următoarele: (i) copiii şi familiile cu mulţi copii; (ii) tinerii, (iii) persoanele cu venituri reduse (dependente de venitul din agricultură, persoane neangajate în muncă, foştii deţinuţi) (iv) persoanele vârstnice, (v) persoanele cu disabilităţi, (vi) familiile lucrătorilor migranţi.

Populaţia din mediul rural este deosebit de vulnerabilă privind excluziunea economică, aceasta manifestându-se şi printr-un risc mai înalt de sărăcie. Preponderent este afectată de sărăcie şi deprivare populaţia din satele mici, cu o infrastructură slab dezvoltată, cu viaţa economică dominată de agricultură. În aspect regional cercetările denotă că cele mai sărace comunităţi rurale sunt din regiunea de dezvoltare Centru a republicii.