P o r t u g a L i a



Yüklə 95.05 Kb.
tarix26.10.2017
ölçüsü95.05 Kb.

AMBASADA ROMÂNIEI – LISABONA

Biroul de Promovare Comercial-Economică
P O R T U G A L I A
INDRUMAR DE AFACERI

I. DATE GENERALE

Denumirea oficială: Republica Portugheză

Forma de guvernământ: republică semiprezidenţială

Organisme internaţionale din care face parte: ONU, UE, OECD, OMC, FMI, BERD, NATO.

Portugalia, ţară situată în extremitatea sud-vestică a Europei, se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215 Km); la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km). Portugalia continentală este împărţită în 18 districte, la care se adaugă regiunile autonome Azore şi Madeira, arhipelaguri situate în Oceanul Atlantic.

Suprafaţa (totală): 91.985 km2, din care suprafaţa continentală de 88.796 km2, Azore 2.330 km2, şi Madeira 779 km2.

Populaţia: 10,6 mil. (2007e), din care populaţie activă 5,59 mil. (2007e).

Densitatea populaţiei: 115 loc/km2.

Limba oficială: portugheza

Religia: romano catolică (peste 95% din populaţie).

Capitala: Lisabona (564,5 mii loc., 2,6 mil. aria metropolitană).

Alte oraşe: Porto (238,9 mii loc., 1,3 mil. aria metropolitană), Aveiro, Braga, Coimbra, Évora, Faro, Setúbal, Viseu

Porturi principale: Leixões, Aveiro, Lisabona, Setúbal, Porto.

Sărbători naţionale oficiale:

Ziua Naţională: 10 iunie (Ziua Portugaliei, a poetului naţional Luís de Camões şi a Comunităţilor Portugheze).

Alte sărbători naţionale (zile nelucrătoare): 1 ianuarie – Sf. Maria, Maica Domnului; (martie, marţi, data variabilă) – Carnavalul, începutul postului Paştelui; (aprilie, dată variabilă) – Vinerea Mare; (aprilie, duminică dată variabilă) Paştele; 25 aprilie – Ziua Libertăţii (aniversarea Revoluţiei din 1974); 1 mai – Ziua Muncii; (iunie, dată variabilă) – Împărtăşania; 15 august – Adormirea Maicii Domnului; 5 octombrie – Ziua Republicii; 1 decembrie – Ziua Restaurării Independentei; 8 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare; 25 decembrie – Crăciunul.
II. SITUAŢIA POLITICĂ INTERNĂ

Şeful statului: Aníbal CAVACO SILVA preşedinte, a preluat funcţia prezidenţială la 09 martie 2006 pentru un mandat de 5 ani. A fost prim-ministru în perioada 1985 – 1995, ca lider al PSD.

Seful guvernului: José SÓCRATES, prim-ministru (PS), investit la 26 noiembrie 2009 pentru un mandat de 4 ani. Guvernul este minoritar.

Ministru de Stat, Ministrul Afacerilor Externe: Luís Amado

Partide politice: Partidul Socialist (la guvernare, în minoritate), Partidul Social Democrat - PSD, principalul partid de opozitie; Conventia Democratica Unita; Partidul Comunist; Partidul Central Democratic de Stanga; Partidul Popular.

Autorităţi în domeniul relaţiilor economice şi comerciale:

Ministerul Economiei, Inovaţiei şi Dezvoltării (MEID) – ministru Vieira da Silva;

Direcţia Generală a Activităţilor Economice – director general Mário Lobo;

AICEP (Agenţia de Investiţii şi Comerţ Exterior a Portugaliei), în subordinea MEI – preşedinte Basílio Horta;

Ministerul Finanţelor – ministru Fernando Teixeira dos Santos;



  1. ECONOMIA PORTUGALIEI

Principalii indicatori economici:

Produsul Intern Brut: 166.127 mil. euro (2008);

PIB pe locuitor: 15.639 euro/loc. (2008)

Rata inflaţiei: -0,9% (2009)


Datoria publică: 67,7% din PIB (2007e)

Şomaj: 9,8% (502 mii persoane – 2009);

Moneda naţională: Euro

Resurse naturale:

Solul este acoperit cu peste 3 milioane hectare de pădure (cca. 35% din suprafaţa ţării) şi 4,6 milioane hectare terenuri cultivabile (din care aproape 3 mil. hectare slab productive). Arborele de plută, viţa de vie, pomii fructiferi, citricele şi măslinii, alături de pini şi eucalipţi, constituie nota dominanta a florei portugheze. Vecinătatea Oceanului Atlantic oferă Portugaliei accesul la importante resurse piscicole.

În subsol sunt resurse de: uraniu, cupru, cositor, wolfram, tungsten, sare, marmura, granit.

Structura economiei

În ultimii 25 de ani, economia portugheză a avut o evoluţie similară majorităţii ţărilor europene, acordându-se prioritate dezvoltării serviciilor.

În prezent (decembrie 2009), în servicii lucrează 57,5% din populaţia activă, acestea contribuind cu 73% la valoarea adăugata brută (VAB), în timp ce în urma cu 10 ani în sector lucra numai 35% din populaţia activă.

Industria, construcţiile, apa şi energia ocupă 38,2% din populaţia activă, contribuind cu 23,5% la VAB, în timp ce importanţa sectorului agricultură, silvicultură şi pescuit a scăzut progresiv, în prezent fiind responsabil pentru numai 3,4% din VAB şi 3,7% din forţa de muncă.


Agricultura şi-a redus ponderea în valoarea adăugată brută, chiar daca nu a fost neglijată adoptarea unor tehnologii mai productive. În acelaşi timp sectorul agricol a ajuns să utilizeze doar 3,7% din forţa de muncă cu o contribuţie reală la VAB de numai 3,4%.

In comerţul exterior portughez, produsele agroalimentare deţineau (în trim. III 2009) o pondere de 12,2% la export şi 14,9% la import.



Principalele producţii agricole sunt: alte produse alimentare (23%); băuturi (19,6%); lactate-brânzeturi (13,7%); carne şi produse din carne (13,3%).

Industria contribuie cu 23,5% la crearea PIB şi asigură 38,2% din locurile de muncă din economie. Structura industriei s-a modificat, diminuându-se ponderea deţinută de sectoarele tradiţionale – industria textila, încălţăminte, ceramică, plută, reparaţii navale, alimente şi băuturi, în detrimentul afirmării de noi sectoare, cum ar fi cel al autoturismelor şi pieselor componente, electronic sau farmaceutic, între altele, care au câştigat o dinamică aparte de creştere, devenind tot mai importante în ansamblul economiei. Investiţiile directe străine în Portugalia din ultimii 10 ani au contribuit, de asemenea, la restructurarea industriei portugheze.

Principalele sectoare ale industriei prelucrătoare: textile-confecţii, încălţăminte, marochinărie, asamblare autoturisme, ciment, vagoane pasageri, reparaţii nave, mobilă, industrializarea plutei.

Construcţiile constituie un important sector de activitate care contribuie cu peste 5% la formarea brută de capital fix (FBCF).

In cadrul acestui sector, ponderea revine lucrărilor publice, care deţin 41% din totalul activităţilor.



Serviciile: în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze, comerţul, transporturile şi telecomunicaţiile, turismul şi serviciile financiare, prezentând rate de creştere ridicate. În prezent, în servicii lucrează 57,5% din populaţia activă, acestea contribuind cu 73% la valoarea adăugata brută (VAB).

Comerţul interior cu amănuntul se caracterizează prin proliferarea hipermarket-urilor şi a mall-urilor, ceea ce a condus la schimbări semnificative în structura comerţului tradiţional, investiţiile private portugheze şi străine având o contribuţie decisivă la această evoluţie.

In ceea ce priveşte transporturile şi telecomunicaţiile, dezvoltarea este evidenta la toate nivelurile: rutier, feroviar, porturi, aeroporturi şi telecomunicaţii, unde investiţiile în infrastructura au îmbunătăţit semnificativ calitatea serviciilor.



Turismul, la rândul sau, constituie unul din cele mai importante subsectoare ale serviciilor, cu un aport în devize care reprezintă circa 5% din P.I.B.

Aceasta activitate, în care este angajata 6% din populaţia activa, contribuie substanţial la intrările de devize.



Serviciile financiare: în urma privatizărilor progresive din ultimii ani, acestea au fost restructurate, prin fuziuni şi achiziţii, fiind în prezent eficiente şi competitive.
Evoluţia situaţiei economice a Portugaliei

Dezvoltarea economică a Portugaliei s-a accelerat după aderarea tarii la UE în 1986, PIB-ul înregistrând o creştere medie anuala de 4,6% în perioada 1986-1990, impulsionat de investiţiile străine, de consumul intern şi de export. După criza generalizata din 1992-1993, economia portugheza si-a recuperat ritmul, intre anii 1995-1998 creşterea medie anuala a PIB fiind de 3,8%. In 1999, PIB-ul portughez a crescut cu 3,4% fata de anul 1998, iar în 2000, cu 3,2% fata de anul anterior.

Cererea interna a fost principalul stimulent al creşterii, iar formarea brută de capital a prezentat un comportament dinamic, datorită, în principal, unui “boom” în sectorul construcţiilor, inclusiv a infrastructurii de transport. Importante lucrări publice au fost finalizate în 1997 şi 1998, legate de pregătirea EXPO’98 de la Lisabona. Ulterior, în 1999 şi 2000, în sectorul construcţii, s-a înregistrat o reducere a ritmului de creştere, insa investiţiile în instalaţii şi echipamente au continuat să se menţină la un nivel ridicat.

De la 1 ianuarie 2002, împreună cu alte 11 state membre UE, Portugalia a adoptat ca monedă naţională euro.

Începând cu 1999, ritmul creşterii economice a scăzut, din anul 2002 ţara intrând în recesiune. Fenomenul este pus pe seama faptului că creşterea s-a bazat aproape în exclusivitate pe stimularea cererii (prin practicarea unor dobânzi scăzute şi facilitarea creditului). Totodată, reformele în plan economic şi administrativ au fost inconsecvente şi insuficiente şi nu au fost în măsură să determine o creştere la paritate a ofertei/productivităţii. La erorile de politică economică s-au adăugat şi şocurile externe, printre care cel mai important a fost creşterea exponenţială a preţului petrolului.Astfel, trendul de diminuare a decalajului s-a inversat, Portugalia fiind „codaşa plutonului” ţărilor din Zona Euro, cu un ritm de creştere a PIB care abia în 2006 a redevenit pozitiv (1,3 la sută).

Trendul de creştere economică a fost anihilat de criza intervenită pe pieţele financiare la jumătatea anului 2008, astfel încât creşterea în acel an a fost de numai 1,8 la sută.

În anul 2009, economia portugheză s-a confruntat cu cea mai profundă criză din ultimii 30 de ani. În trimestrul I 2009, faţă de trimestrul omolog din 2008 scăderea PIB a fost de -4%, în trimestrul II scăderea a fost de -3,7%, iar în trimestrul III de 2,5%. Anul 2009 s-a încheiat cu o scădere de 2,7 a PIB.

Datele cele mai îngrijorătoare însă sunt cele referitoare la şomaj, care a continuat să crească. În trimestrul II 2009 rata şomajului a fost de 9,1% (507,7 mii persoane), faţă de 8,9% în trimestrul anterior (495,8 mii persoane), iar la finele anului se pare că depăşise pragul de 10%, iar prognozele pentru 2010 şi 2011 nu sunt de loc încurajatoare, indicând chiar o creştere a nivelului şomajului.

Efortul făcut pentru redresarea economiei s-a reflectat în creşterea deficitul bugetar, care a fost de 9,3% la sfârşitul lui 2009. Bugetul pe 2010, încă neaprobat de Parlament, prevede un deficit de 8,3%, dar sunt mari semne de întrebare cu privire la realismul acestei cifre. În paralel, pentru a obţine sprijinul Comisiei Europene pentru buget, guvernul s-a angajat să prezinte un program de redresare credibil pe termen mediu, prin care să reducă deficitul la limita de 3% în 2013.

Salariile sunt relativ reduse faţă de nivelul mediu al UE. În 2009 salariul minim a fost de 450 euro; guvernul a promis că în 2011 acesta va ajunge la 500 euro, însă în contextul crizei economice perspectiva este incertă.

În primul trimestru al anului 2010 economia portugheză a avut o evoluție mulțumitoare. În această perioadă s-a înregistrat o creştere a Produsului Intern Brut cu 1,8%, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Creşterea PIB este datorată creşterii cererii exporturilor (peste 10% lunar în primul trimestru) şi a consumului, în special a vânzărilor de autovehicule, care au sporit cu 56,2% în primele trei luni ale acestui an.

Pe de altă parte, guvernul portughez, susţinut de Partidul Social Democrat, de opoziţie, a adoptat un program suplimentar de austeritate, în vederea aducerii deficitului bugetar la nivelul de 7% în acest an (de la 9,3% în 2009). Comisia Europeană a avizat programul portughez şi a cerut continuarea măsurilor severe de austeritate şi în anii următori. În aceste condiţii previziunile privind evoluţia economiei portugheze anul acesta şi în 2011 sunt rezervate. Astfel, guvernul estimează o creştere economică de 0,7% în 2010 şi 0,9% în 2011, Banca Portugaliei de 0,4% şi respectiv 0,8%, FMI de 0,3% şi 0,7%, iar Comisia Europeană de 0,5% şi 0,7%.
Evoluţia principalilor indicatorilor economici, conform Buletinului Economic de Vară al Băncii Portugaliei se prezintă astfel:

%

Indicatorul

2009 (pondere)

2009(p)

2010(p)

2011(p)

Produsul Intern Brut

100

-2,7

0,9

0,2

Consumul privat

65,8

-0,8

1,3

-0,9

Consumul public

22,7

3,5

-0,9

-0,4

Formarea Brută de Capital Fix

19,0

-11,1

-3,3

-1,6

Cererea internă

107,6

-2,5

0,0

-1,1

Exporturi

28,2

-11,6

5,2

3,7

Importuri

35,8

-9,2

1,7

0,7

(p) = previziune

Actualele previziuni ale Băncii Centrale sunt relativ optimiste; cu excepţia investiţiilor (Formarea Brută de Capital Fix) și a consumului public, în 2010 toţi indicatorii vor fi pozitivi. Analiştii consideră însă că gradul de incertitudine al prognozei este destul de ridicat, având în vedere că creşterea economică se bazează pe consumul privat şi pe creşterea exporturilor. Or, fragila creştere economică (+0,9%) nu va fi în măsură să oprească distrugerea locurilor de muncă; în acest an se vor pierde încă 65.000 locuri de muncă, numărul persoanelor fără loc de muncă depăşind 600.000, ceea ce reprezintă aproape 11% din populaţia activă.



Concluzii: În ciuda evoluţiilor oscilante din ultimii ani, economia Portugaliei este viguroasă şi competitivă. După aderarea la Uniunea Europeană în 1986, diversele guverne au privatizat majoritatea întreprinderilor de stat şi au liberalizat sectoare-cheie ale economiei, inclusiv telecomunicaţiile şi sectorul financiar. De la o economie bazată preponderent pe agricultură, astăzi Portugalia dispune de o economie în care motorul principal sunt serviciile, care contribuie cu cca. 68% la crearea de venit naţional. Tot după incorporarea în UE, ţara a făcut investiţii generoase în infrastructuri (utilizând în acest scop şi fondurile comunitare), dispunând în prezent de o reţea amplă de autostrăzi, drumuri naţionale şi căi ferate.

Perspective

O analiza realizată de către Departamentul de Prognoza şi Planificare din cadrul Ministerului de Finanţe, în care s-au avut în vedere tendinţele economiei mondiale şi modul în care acestea vor influenta sectoarele de activitate din Portugalia, a identificat ca având perspective favorabile de dezvoltare:

- turismul (turismul tematic, cultural, asociat diversităţii oferite de condiţiile naturale şi istorice din Portugalia, organizarea de manifestări sportive cu caracter internaţional, conferinţe, congrese);

- sectorul IT (multimedia, informatizare, soft, comunicaţii electronice, wireless pentru banda larga etc, prin colaborare cu firme internaţionale de primă mărime;

- industria de componente electrice şi electronice pentru industria auto

- asistenţa sanitara, materiale şi echipamente de asistenta în spitale, produse necesare igienei; biomedicina;

- atragerea unui producător auro strategic pentru montarea unui autovehicul cu motorizare hibridă;

- crearea unei baze pentru firmele din industria petrolului, explorare şi echipamente care operează pe coasta Africii Occidentale şi dezvoltarea unui pol de concepţie şi fabricaţie de echipamente şi robotica submarina;

- industria de echipamente pentru producerea de energie din surse regenerabile, producţia de generatoare eoliene, agregate fotovoltaice etc;

- concentrarea în clustere a industriei textile, a confecţiilor şi încălţămintei pe produse de marcă proprie competitive pe piaţa externă.


  1. RELATIILE COMERCIALE EXTERNE ALE PORTUGALIEI




IV.1. EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR


Balanţa comercială se prezintă astfel:

mil. euro





2002

2005

2006

2008

2009


Total

69.864

79.848

87.612

99.123

108.656

Export

27.398

30.710

34.512

37.949

47.023

Import

42.466

49.138

53.100

61.174

61.633

Sold

-15.068

-18.428

-18.588

-23.225

-14.610


Principalii parteneri se situează în Uniunea Europeană, care pe ansamblu are o pondere de aproape 73 la sută în comerţul exterior portughez. De menţionat că în 2005 aceasta se ridica la 80%.

Principalele pieţe de destinaţie ale exporturilor portugheze sunt: Spania (27,2%), Germania (12,1%), Franţa (8,3%) şi Regatul Unit (5,5%). Dintre ţările nemembre UE se remarcă Angola (6,0%), SUA (3,5%) şi Singapore (2,3%).

Principalii furnizori sunt: Spania (30,1%), Germania (13,8%), Franţa (8,4%) şi Italia (5,1%), iar dintre ţările nemembre UE Nigeria (2,9%), Brazilia (2,3%) şi China (2,3%).

Din punct de vedere al structurii, pe primul loc la export se situează maşinile şi aparatele mecanice şi electrice, cu 19,3% urmate de vehicule şi alt material de transport, cu 12,6%, produse chimice (10,7%), minerale şi metale (10,7%), produse agro-alimentare (10,4%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (9,7%), lemn, plută şi hârtie (8,4%). De menţionat că Portugalia este lider mondial la exportul de plută, cu 60% din exporturile mondiale din acest produs.



La import, pe primul loc se situează maşinile şi aparatele mecanice şi electrice, cu 19,1%, combustibilii minerali (17,5%), produsele chimice (13,3%), produsele agro-alimentare (13,0%), mijloacele de transport (11,7%), mineralele şi metalele (9,9%).

Balanţa comercială este cronic defavorabilă, întrucât deficitul este structural, Portugalia fiind dependentă de importurile de materii prime energetice şi de echipamente.

IV.2. TURISMUL


Turismul este unul din cele mai importante sectoare ale economiei portugheze, contribuind cu procente variind între 7 şi 8 la sută la formarea PIB şi cca. 10 la sută din locurile de muncă. Printre factorii care stimulează turismul se numără climatul plăcut, lungimea şi frumuseţea litoralului, multitudinea obiectivelor istorice şi culturale etc. Investiţiile în turism şi sectoarele adiacente sunt considerabile, rezultatele fiind pe măsură. Portugalia ocupa în 2007, cu 12,3 mil. intrări, locul 12 în Europa (2,47% din piaţă) şi locul 20 pe plan mondial, cu 1,34% din piaţă. Turiştii care vizitează Portugalia provin în general din statele UE (Regatul Unit, Germania, Spania, Olanda, Franţa, Irlanda, Italia) şi SUA.

IV.3. INVESTITIILE

Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor, atât ca furnizor, cât şi ca receptor.



Investiţiile nete portugheze în străinătate totalizau în 2008 1,44 miliarde euro. Principalele ţări receptoare au fost Brazilia (641,7 mil. euro), Franţa (240,4 mil. euro), Regatul Unit (136,2 mil. euro), Germania (75,7 mil. euro). Ca sectoare, pe primul loc sunt investiţiile imobiliare, închirieri şi servicii acordate întreprinderilor, urmate de industria transformatoare, comerţ,turism şi restauraţie etc. De remarcat retragerea masivă de investiţii din construcţii (-724,1 mil. euro)

Investiţiile străine nete în Portugalia însumau în 2008 2,41 miliarde euro. Principalii investitori au fost, în ordine Spania (786,5 mil. euro), Regatul Unit (351,5 mil. euro) şi Brazilia (58,3 mil. euro) Se remarcă retragerile de investiţii din Germania (-702,0 mil. euro) şi Franţa (-48,9 mil. euro). Sectoarele vizate au fost industria transformatoare, comerţul, turismul, sectorul imobiliar, serviciile acordate întreprinderii etc.

Guvernul şi-a stabilit ca obiective atragerea de investiţii care să se articuleze cu activitatea IMM-urilor, îndreptate spre dezvoltarea ştiinţifică ţi tehnologică, a polurilor de competitivitate şi a clusterelor de produse IT.

V. RELAŢIILE BILATERALE

V.1. Relaţiile diplomatice

Relaţiile diplomatice intre România şi Portugalia au fost stabilite în 31 august 1917 odată cu acreditarea primului reprezentant român la Lisabona şi respectiv 7 decembrie 1919 prin acreditarea reprezentantului portughez la Bucureşti.

La 31 mai 1974 relaţiile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, România fiind prima tara est-europeană care a restabilit relaţiile diplomatice cu Portugalia, după “revoluţia garoafelor” din 25 aprilie 1974, prin acreditarea de ambasadori rezidenţi la Lisabona şi Bucureşti în octombrie 1974 şi respectiv februarie 1975. La 31 martie 1989 Portugalia şi-a retras ambasadorul de la Bucureşti, ulterior ambasadorul Portugaliei la Viena fiind acreditat şi la Bucureşti. In februarie 1993 s-a redeschis Ambasada Portugaliei în România.

V.2. Schimburile Economice şi Comerciale Bilaterale

A. Cadrul juridic

Odată cu intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, schimburile comerciale cu Portugalia se derulează în cadrul şi cu respectarea reglementărilor comunitare în domeniu.

La nivel interdepartamental există un “Protocol de colaborare intre Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Ministerul Economiei din Portugalia”, din 12.02.2004 (semnat cu ocazia vizitei ministrului portughez al economiei la Bucureşti), prin care se stabileşte cadrul de colaborare interministerială.

De asemenea, există acorduri de colaborare între Centrul Român de Comerţ Exterior – în prezent CRPC şi fostul Institut portughez de Promovare a Relaţiilor Economice Internaţionale , actualmente Agenţia de Investiţii şi Comerţ Exterior a Portugaliei - AICEP, între Agenţia Română de Dezvoltare – ARD (în prezent ARIS) şi AICEP, între Camera de Comerţ şi Industrie a României – CCIR şi Camera de Comerţ şi Industrie Portugheză – Asociaţia Comercială din Lisabona, precum şi între CCIR şi Asociaţia Industriaşilor Portughezi – AIP. În baza acestuia din urmă a fost constituit şi un Consiliu de Afaceri bilateral.



B. Relaţiile economice bilaterale

Situaţia schimburilor comerciale în ultimii ani se prezintă astfel:






2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009


Total

111,3

114,9

147,8

110,3

141,1

260,93

304,08

Export

33,7

37,3

45,6

33,6

40,4

118,69

171,36

Import

77,6

77,6

102,2

76,7

100,7

142,24

132,72

Sold

-43,9

-40,3

-56,6

-43,1

-60,3

- 23,54

38,64



La data de 30 aprilie 2010, schimburile comerciale romano-portugheze au însumat 89,7 mil. euro, înregistrând o majorare de 4,62% fata de luna octombrie 2008. Exporturile au fost in valoare de 33,97 mil. euro în scădere cu 29,80% fata de aceeași perioadă a anului trecut, iar importurile au totalizat 55,73 mil. euro, in creștere cu 49,23% fata de aprilie 2009.

Se exportă: maşini, aparate şi echipamente electrice; vehicule și echipamente de transport; mobilă; materiale plastice, cauciuc și articole din acestea; produse ale industriei chimice și conexe.

Notă: un produs tradițional la export este porumbul, care la sfârșitul anului trecut a ocupat prima poziție, cu 40,5 din valoarea exporturilor (69,37 mil. euro). În 2010 acest produs nu mai apare la export, de unde și soldul negativ al balanței comerciale.



Importul constă în principal din: vehicule și echipamente de transport; mașini, aparate și echipamente electrice; materiale textile și articole din acestea; materiale plastice, cauciuc și articole din acestea.

Conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la data de 30 aprilie 2010 erau înregistrate în România 386 societăţi comerciale cu participare de capital portughez, cu un capital investit de 160,23 mil. euro, ceea ce plasează Portugalia pe locul 21 în rândul investitorilor străini în ţara noastră.



ADRESE UTILE

  1. Ambasada României din Lisabona: Rua de Sao Caetano 5, 1200-828 LISABONA

tel.00351-21-3968812 ; fax . 00351-21-3960984, pagina web: http://lisabona.mae.ro

e-mail: ambrom@mail.telepac.pt

Şeful misiunii: Diana Radu, însărcinat cu afaceri a.i.


  1. Ambasada Portugaliei la Bucureşti: Strada Paris 55, Bucureşti

tel. 21 230.41.36 fax . 21 230.41.30 .

Seful misiunii: - Alexandre Vassalo, ambasador, tel 230.4136 fax . 230.41.30



  1. Biroul AICEP la Bucureşti, bd Magheru nr. 24, etaj 1, ap. 16

Consilier economic dl. Nuno Lima Leite, asistentă d-na Elena Branco

tel. 315.37.73, fax 315.37.93 e-mail: aicepbuc@artelecom.net




  1. Camera de Comerţ şi Industrie bilaterală România-Portugalia

Preşedinte dl. Alain Bonte

Bd. Octavian Goga, No. 2, Sector 3 TR. III, Intrarea E, Et. 5, Sala 6

Tel. (40) 021 319 01 65

Fax: 021.319.00.85


e-mail: office@ccibrp.ro


  1. Camera de Comerț și Industrie Portugalia-România

Președinte dl. Emílio Leite Lopes (care este și consul onorific la Porto)

Rua do Campo Alegre, 1305-4º Esq, 4169-008 Porto, Portugal

Tel. 00351-226004215/6, fax 00351-226007631

e-mail ccipr@sapo.pt



ORGANISME GUVERNAMENTALE (ministere şi instituţii cu activitate în promovare economica şi comerţ internaţional)

1/ Ministerul Economiei, Inovaţiei şi Dezvoltării – Direcţia Generala a Activităţilor Economice,

Rua da Horta Seca no 15, Lisabona, tel 00351-21-7911800, fax 00351-21-7932210, pagina web www.dgae.min-economia.pt

2/ Agenţia de Investiţii şi Comerţ Exterior a Portugaliei – AICEP, Avenida 5 de Outubro 101, Lisabona, tel. 00351-21-7909500, fax 00351-21-7970186, pagina web www.portugalglobal.pt

3/ Institutul de Sprijin pentru IMM-uri şi Inovaţie – IAPMEI, Rua Rodrigo da Fonseca 73, Lisabona, tel. 00351-21-3836000, fax 00351-21-3836283, pagina web www.iapmei.pt.
4/ Ministerul Afacerilor Externe, Palacio das Necessidades – Largo das Relvas 1399, Lisabona, tel. 00351-21-3970201, fax . 00351-21-3970202, pagina web www.mne.gov.pt.

ORGANISME NEGUVERNAMENTALE – ASOCIATII INDUSTRIALE, CAMERE DE COMERT

a) ASSOCIAÇÃO INDUSTRIAL PORTUGUESA/CAMARA DE COMERCIO E INDUSTRIA – AIP, Lisboa, Praça das Industrias, Apartado 3200 EC Junqueira 1301-965, pagina web www.aip.pt.

b) ASSOCIAÇÃO EMPRESARIAL DE PORTUGAL – AEP, 4450-617 Leça da Palmeira, Porto, tel. 00351-229981580/00, fax 229957017, pagina web www.aeportugal.com.

c) ASSOCIAÇÃO EMPRESARIAL DA REGIÃO DE SANTARÉM, Quinta das Cegonhas, Loja 6 A, Apartado 145, 2000-001 SANTAREM


Preşedinte: Jose Eduardo CARVALHO


Tel:00351 243 321 999; Fax: 00351 243 321 998; E-mail: nersant@mail.telepac.pt

d) APT – ASSOCIAÇÃO PORTUGUESA DE TÊXTEIS E VESTUÁRIO

Rua de Gonçalo Cristóvão, 96 – 1 – 2, 4049-014 PORTO

Vicepreşedinte: Paulo Nunes de ALMEIDA

Tel:00351 222 057 961; Fax:00351 222 050 343;

E-mail: aptv@mail.telepac.pt


e) CÂMARA DE COMÉRCIO E INDÚSTRIA PORTUGUESA/ASSOCIAÇÃO COMERCIAL DE LISBOA DEPARTAMENTO RELAÇÕES COMERCIAIS

Dr. Joao Paes Cabral – director.

Palacio do Comercio – Rua Portas de St. Antao, 89 P 1194

Tel:00351 213 224 050; Fax:00351 213 424 304;


E-mail: ; jpc@acl.org.pt; geral@port-chambers.com


Site: www.port-chambers.com

Întocmit,



Consilier Economic Dan Dănăţoiu

Lisabona, 28.07.2010

Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə