Partea I capitolul Despre tradiţie în cultura educaţiei fizice transilvănene

Tenis de masă. Dintre ramurile sportive care au înnobilat viaţa spirituală, culturală, internaţională a Clujului, tenisul de masă este, fără îndoială în prim plan. Timp de peste 6 decenii, începând din anii 1930, tenisul de masă clujean a dominat cu autoritate sălile de joc din România, şi o bună bucată de vreme chiar şi cele europene, iar prin Farkas Panèth, antrenorul cel mai titrat al României din toate timpurile, şi arena mondială, prin titlurile cucerite de Angelica Rozeanu, Kolozsvári–Szász–Sàri, Ella Zellèr, Maria Golopeniţa, Alexandru, Geta Pitică, Mariana Basarch, Catrinel Folea, Eleonora Mihalca etc. Referindu-ne la datele şi numele cele mai importante, notăm că, după 1944, activitatea la Cluj a tenisului de masă este intensă. „Progresul”, „Dermata”, „Tipografia”, „Uzinele Electrice”, câstigă numeroase titluri, prin Paneth Farkas şi Cupa României în 1947. Sári Kolozsvdri este componentă a echipei campioane modiale în 1950.

Din 1956 până în 1982, Clujul câştigă 22 de titluri de campioni ai României, 32 de titluri de campioni la individual, dublu, dublu mixt.

În perioada 1956 – 1984, Clujul câştigă 192 titluri de campion. Între anii 1961 – 1967, echipa CSM Cluj câştigă 5 ediţii ale Cupei Campionilor Europeni, având în componenţă sportivi ca: Radu Negulescu, Giurgiucă Dorin, Cobârzan Gheorghe, Réthy Adalbert, Doboşi Şerban, sub conducerea antrenorului Paneth Farkas, care este antrenor al naţionalei din 1949.

Anul 1984 aduce în sală o generaţie tânără de perspectivă, cuprinsă în diferite loturi naţionale, sportivi ca Ignat Cristian, Trandafir Radu, Cioca Daniel, Zoltán Zoltán, Sîrb Sabin, Gherman Gabriela.

În anii de după 1945, alături de Farkas Paneth, Victor Vladone, Szàsz Sari (componentă a echipei României, campioană mondială în 1950), se confirmă Toma Reiter, Tiberiu Haraszosi, Radu Negulescu, Marta Tompa, Vanghel Gavrilescu, Maria Biró-Gavrilescu, Doina Vâşcan, Fleischer, Gheorghe şi Lucia Cobârzan, Borca, Marius Bodea, Adalbert Majtényi, Ioan Indolean, Mircea Evenţiu, Gheorghe Fehér, Andrei Demeter, Réthi Adalbert, Szentivámyi Ştefan, Hidvègi Fr., Krezsek Judith, Mariana Ghe., Ligia Lupu, Maria Şinteuan, Dorin Giurgiucă, Sergiu Suciu, Vera Weins, Carmen Crişan, Tothfalusi, Şerban Doboşi, Lazăr Attilla, Gheorghe Bozga, Ernest Papp, Böhm Józef, Böhm Zsolt, Ligia Lupu, Adrian Cuc, Simion Crişan, Daniel Cioca, Eugen Borca, Horaţiu Pintea, Ovidiu Mesaroş, Mircea Jurascu, Nagy Liviu, Fehér Andras.

În 1978, Farkas Paneth aminteşte că sub îndrumarea sa, România a obţinut 16 titluri mondiale, 18 europene, 48 campioni naţionali care au câştigat 128 de titluri naţionale şi 74 internaţionale.

În ultimele decenii, după 1980, apar noi talente la CSM Cluj: Gabriela Gherman, Ferenczi Zita, Ferenczi Ferdinand, Ioan Cadar, Cristian Ignat, Daniel Cioca, Zoltàn Zoltàn, Radu Trandafir, Ana Miron, Ilyès , Hettmann Tibor. Antrenorii lor, alături de Farkas Paneth sunt: Mihai Bledea, Giurgiucă Dorin, Şerban Doboşi şi alţii.¹

În ultimii ani, rezultatele tenisului de masă clujean nu se mai ridică la gradul performanţelor din perioada de glorie a acestui sport la nivelul naţional şi internaţional.

Box. Într-un material întocmit la 5 decembrie 1974, consacrat boxului clujean, doi specialişti în materie, I. Chendreanu şi Fl. Stanomir, erau de părere că: „Primii ani după 1944 au fost ani frământaţi, ani care au conferit însă sportului noi sensuri şi noi impulsuri. Tot mai mulţi tineri se îndreaptă spre sălile de box care şi ele devin mai numeroase. Se îmbunătăţesc continuu condiţiile materiale şi organizatorice. În 1946 este adus la Cluj antrenorul Petre Alexandrescu (primul antrenor român de box din ţara noastră) a cărui experienţă şi pricepere îşi arată curând roadele.

În anul 1948 apare primul succes clujean de după război şi lui Ambrus Francisc, proaspătul purtător al centurii de campion i se face la întoarcere o primire entuziastă. Selecţionat în echipa naţională, Ambrus participă în acelaşi an la prima deplasare de peste hotare a reprezentaţilor boxului românesc, la turneul de la Paris , organizat de F.S.G.T. În anul 1949, trei clujeni: Ripka, Chendreanu şi Ambrus se califică în finală, dar numai Ambrus reuşeşte sa cucerească titlul, reeditând succesul său anterior. Maestrul sportului Ambrus Francisc a susţinut numeroase întâlniri în reprezentativa ţării, a participat la J.O. de la Helsinki şi a cucerit medalia de bronz la C.E. de la Varşovia. Tot în anul 1949, în Cupa României (întrecere pe echipe reprezentative de oraşe), Clujul, întrecând echipe deosebit de puternice în acea vreme, ca Reşiţa, Timişoara şi Brăila, a reuşit să ocupe locul II, pierzând la mare luptă cu Bucureştiul, performanţă reeditată în 1959 şi apoi de către A.S.A. Cluj în campionatul pe echipe din 1972. Alături de Ambrus Francisc, s-a ridicat o altă stea, maestrul sportului Ripka Gustáv care a cucerit trei titluri naţionale între 1950-1953, făcându-se cunoscut şi temut pe toate ringurile europene prin loviturile sale năprasnice.

În anii următori alţi doi clujeni, Ambrus Ludovic (unul dintre puţinii învingători ai lui Mircea Dobrescu) şi Czégeni Vasile au reuşit să intre în posesia centurii de campion, însă sub culorile C.C.A. (Steaua) unde îşi satisfăceau stagiul militar. Titlul naţional avea să poposească din nou la Cluj, în anul 1957, fiind primul din cele şase pe care avea să le mai cucerească maestrul sportului Mihalik Iosif, de al cărui nume se leagă o carieră sportivă prestigioasă, desfăşurată pe mai toate ringurile lumii şi cele mai mari succese obţinute vreodată de un pugilist clujean.

În următorii 8 ani, o serie de pugilişti ca Simonka Gustáv, Vanea Petre şi în special maestrul sportului Mîrza Vasile, participant la C.E. de la Belgrad, Berlin şi J.O. de la Tokio, deşi reprezintă culorile naţionale în numeroase întâlniri, nu reuşesc să îmbrace şi tricoul de campion. A reuşit s-o facă însă, în 1965, Chivăr Gheorghe din Câmpia Turzii, oraşul în care sămânţa sădită de Vasile Tătaru a dat peste ani, un splendid rod. Alături de cele 4 titluri naţionale, Chivăr l-a obţinut şi pe cel de maestru al sportului.

Deşi din 1952 încoace juniorii clujeni au cucerit peste 30 de titluri naţionale, la seniori, acest succes s-a lăsat aşteptat ani de zile. Popa Alexandru, Mathé Ladislau, Kiss Vasile şi Cozma Remus, ultimul participant şi la C.M de la Havana, deşi selecţionaţi în repetate rânduri în echipa naţională, nu reuşesc să-şi adjudece preţiosul treofeu. În continuare credem că ne facem o datorie de onoare amintind măcar câţiva din lungul şir de pasionaţi ai sportului cu mănuşi cum ar fi: Placintár Lukács, Kiss Rezsö, Rahăianu Ion, Dr. Rozenthal Iacob sau Vlad Laurenţiu, oameni care prin activitatea lor voluntară au contribuit de-a lungul anilor la realizarea acestor succese”.

Lupte. Bazat pe un trecut remarcabil în perioada interbelică, sportul luptelor din Cluj, după război, s-a impus, în primul rând, prin secţia de specialitate a Asociaţiei Sportive „Dermata”, avându-l, luptător şi antrenor, pe Kiss Dionisie, care a câştigat titlul de campion naţional la lupte în 1946-1947.

Lotul echipei Dermata a fost format din următorii atleţi: Han Fr., Nagy Gh., Imbuzan V., Ferdinand V., Tocauer A., Binder B., Kiss Dionisie şi Márton Gheroghe. Dintre aceştia, rezultatele cele mai bune le-a avut Márton Gheroghe, de multe ori campion naţional şi apoi maestru al sportului.

În 1952, ia fiinţă secţia de lupte a A.S.Constructorul, având ca antrenor pe Boroşan Vasile.

În 1960, ia fiinţă Clubul Municipal Cluj, care comasează toate secţiile de lupte din Cluj, având ca antrenori pe Kiss Dionisie şi Márton Gheorghe. Dintre sportivii acestui club vom menţiona pe Fodor Pataki, Vasile şi Márton Ioan, ambii campioni şi maeştri ai sportului.

Oina. Deşi nu a figurat ca secţie a clubului, nu a lipsit din preocupările sportive ale studenţilor clujeni. În 1933, la Timişoara, într-un concurs pe centre universitare, Clujul ocupă locul al II-lea. În 1951, la campionatele universitare desfăşurate la Bucureşti, Clujul ocupă primul loc. În anii 1954 şi 1956, la fazele regionale, participă şi Ştiinţa Politehnica Cluj. În 1967, la Cupa României participă şi echipa Agronomia Cluj, condusă de prof. Victor Plaiari. Prof. Gh. Comănaru şi prof. Dumitru Mugioiu sunt alţi mari animatori ai oinei studenţeşti.

Haltere. „În oraşul nostru sportul halterelor are un foarte scurt trecut. După anii eliberării patriei de sub jugul fascist, un grup de tineri entuziaşti, studenţi şi muncitori, au început să practice acest sport bărbătesc. Prima secţie de haltere s-a format la Universitatea în perioada anilor 1949-1950, ca apoi să ia fiinţă o secţie la A.S.C.F.R. Cluj şi la A.S. Silva Cluj. Printre primii antrenori de haltere din Cluj, trebuie să amintim pe entuziastul Hodgea Virgil şi, apoi, devotatul Szatmári Francisc. Aceşti „antrenori pioneri”, au crescut o generaţie foarte talentată, pe scheletul lor formând apoi o şcoală clujeană de haltere, care din an în an a dat lotului reprezentativ elemente de valoare.

În decursul anilor, secţiile au schimbat denumirile, s-au efectuat schimbări structurale. După reîntoarcerea sportivului Român Tiberiu de la C.S. Steaua Bucureşti, în Cluj s-au format două secţii puternice: „Ştiinţa” Cluj şi C.S.M Cluj. Pe lângă această secţie, a activat şi un centru de iniţiere la A.S. Unirea Cluj. Între anii 1963-1968, după unificarea secţiilor „Ştiinţa” şi C.S.M., practic a rămas o singură secţie, cea a C.S.M. Cluj. În anul 1968, a luat fiinţă o secţie sindicalistă de haltere la A.S. Clujana Cluj sub conducerea prof. Jávorek Stefan, ca după doi ani să ia fiinţă o echipă de elevi la S.S.Viitorul Cluj, sub conducerea prof. Voicu Alexandru.

Sportivii C.S.M., sub îndrumarea antrenorilor Român Tiberiu, Cătăniciu Ion, Barabás Ludovic şi Jakab Gheorghe au reuşit să câştige ani de-a rândul campionatul republican pe echipe de juniori, nenumărate titluri şi recorduri republicane de juniori şi seniori.

Dintre performanţele sportivilor clujeni se evidenţiază în ordine cronologică următorii: Român Tiberiu – primul maestru al sportului din oraşul nostru la haltere, multiplu recordman şi campion naţional de seniori; Fitzi Balas – descoperit de Szatmári Francisc, sub îndrumarea lui realizănd norma de maestru al sportului. Fitzi a realizat mai multe recorduri mondiale de juniori, fiind un halterofil de valoare mondială. Zakariás Anton – maestru al sportului, care într-un stupid accident de motocicletă şi-a pierdut viaţa, tânăr, la începutul carierei sale sportive. Herghelegiu Spiridon – descoperti de antrenorul Român Tiberiu. Multiplu recordman şi campion naţional de seniori, în 1973 şi 1974, a câştigat campionatul balcanic, realizând şi recorduri naţionale absolute. Holtzer Andrei – maestru al sportului, considerat de mulţi specialişti ca un talent cu excepţionale calităţi. Dar din păcate, strădaniile antrenorilor de la C.S.M. nu s-au fructificat în rezultate valoroase, din lipsa de seriozitate a sportivului Holtzer.

Pop Olimpiu – C.S.M. – maestru al sportului care, la fel, a terminat prea devreme activitatea competiţională, ca şi colegul său de club Deuşan Simion, al şaptelea maestru al sportului din Cluj-Napoca.

Printre tinerii talentaţi se înscriu şi următorii: Bute Ioan, Oros Ioan, Péter Zoltán, Pallos Mihai, Krejcsik Ştefan, Szalma Gheorghe – de la C.S.M. Cluj-Napoca, Antal Francisc, Kiss Stefan, Bungărdean Gheorghe, Máthé Csaba, Csete Stefan de la A.S.Clujana şi Lucaci Vasile de la S.S.Viitorul.

Popice. În anul 1934 se înfiinţează secţia de popice a Clubului "U", căpitan ai echipei fiind dr. Gabriel Russu. Din echipă mai făceau parte: dr. doc. Traian Popovici, dr. Căprioară, dr. Mihalca, dr. Coja, precum şi un număr oarecare de studenţi.

Gimnastica. Dr. Onoriu Cheţianu, în lucrarea intitulată „File de aur din gimnastica sportivă clujeană”, scrisă în 1968, fixează câteva puncte de reper din istoria unei discipline glorioase, cu tradiţiile cele mai puternice din întreg cuprisul României, şi notează următoarele:„Numai după 10 ani de la Olimpiada din Berlin, ţara noastră participă la balcaniada de gimnastică, ce a avut loc la Sofia. Din echipa României, din 6 fete, 4 au fost clujence: Pop Maria, Kerekes Melinda, Finta Magdalena şi Szabó Iolanda. Antrenorul echipei a fost Vasile Moldovan, fost gimnast concurent la Olimpiada din Berlin. Şi din echipa reprezentativă de băieţi au făcut parte patru clujeni: Moldovan Vasile, Tökés Iosif, Adalbert Ioan şi Batiz Andrei. La acest concurs, Pop Maria a câştigat trei titluri de campion, la bârnă, paralele şi sol iar Kerekes Melinda a ieşit campioană la sărituri obţinând cea mai mare notă din concurs 9,90. Dintre băieţi, Moldovan a câştigat titlul de campion balcanic la cal.

În anul 1947, la Balcaniada de gimnastică ce s-a ţinut la Liubliana, în Jugoslavia, echipa reprezentativă de fete a fost formată din cinci clujence: Pop Maria, Kerekes Melinda, Corobean Berta, Bodo Elisabeta şi Finta Magdalena. Din 7 ţări participante, echipa de fete a României s-a clasat pe locul 3, iar echipa de băieţi pe locul 4.

În 1948 are loc concursul internaţional de gimnastică Bulgaria- România fete şi Bucureşti- Rusciuc la băieţi. La acest concurs echipa României care a fost formată numai din clujence a învins echipa bulgară cu 168 de puncte la 159. La individual compus s-au clasat astfel : locul I Corobean Berta, 2- Kerekes Melinda, 3- Geczö Olga, 4- Pop Maria, 5- o gimnastă bulgară, 6- Finta Magdalena, 7- Bota Magdalena. Deci vedem că fetele noastre au repurtat o victorie strălucită.

Tot în acest an s-a format lotul de gimnaste care urma să ne reprezinte ţara la Olimpiada de la Londra din 1948. Din 10 fete selecţionate, 9 au fost din oraşul nostru; Pop Maria, Kerekes Melinda, Finta Magdalena, Bota Magdalena, Munteanu Lili, Barta Maria şi Szabó Iolanda. La această olimpiadă însă România nu a participat.

În 1949, a avut loc concursul internaţional România- Bulgaria. Întreaga echipă feminină a fost formată din clujence. Din echipa de băieţi au făcut parte 4 clujeni: Moldovan Vasile, Bedö Carol, Batiz Andrei şi Paşca Viliam. La fete au câştigat româncele iar la băieţi echipa bulgară.

La jocurile universitare de la Budapesta, lotul feminin a fost format din 7 clujence. Aici, Kerekes Melinda a ieşit campioană mondială la exerciţiile liber alese.

În 1950 au avut loc 2 concursuri internaţionale: România- Cehoslovacia (după care Kerekes Melinda a fost declarată a patra gimnastă din Europa) şi România- Franţa câştigat detasat de către fetele clujence.

În 1952 echipa de gimnastică a participat la Olimpiada din Helsinki (Finlanda). Echipa României de fete antrenată de către Vasile Moldovan s-a clasat pe locul 9, înaintea Finlandei, Austriei şi Jugoslaviei. În 1953, la Festivalul Mondial al Tineretului de la Bucureşti echipa feminină s-a clasat pe locul 2 (după echipa Uniunii Sovietice) iar echipa băieţilor pe locul IV. Din această echipă au făcut parte trei clujeni: Batiz Andrei, Bedö Carol şi Darvaş Francisc.

La Dinamoviada de gimnastică ce a avut loc în Bucureşti în septembrie 1953, au fost prezente reprezentativele din 6 regiuni: Cluj, Iaşi, Oradea, Bârlad, Timişoara şi Bucureşti.

„Sportul Popular” din 22 septembrie 1953 scrie : „comportarea cea mai bună a avut-o gimnaştii clujeni care au ocupat locul întâi atât în clasamentul pe echipe cât şi în clasamentul individual pe aparate.” Echipele au fost pregătite de către V. Moldovan, Szabo Dionisie şi Darvas Francisc.

Începând cu perioada anilor de după 1954 se înregistrează o rămânere în urmă a gimnasticii clujene, din mai multe motive:

• 
  înfiinţarea unor secţii de gimnastică sportivă în capitală, la Clubul Dinamo, Steaua şi „ Standard Telefoane” cu sportivi şi antrenori clujeni
  
• 
  plecarea unor gimnaşti şi gimnaste la studii în Bucureşti: Corobean Berta, Gyárfás, Ileana, Sonia Iovan etc.
  
• 
  Cantonamentele naţionale organizate în Bucureşti cu sportivi şi antrenori clujeni : Moldovan, Darvas, Szabo D. , Molnár Al.;
  
• 
  Apoi lipsa unei baze de masă în mişcarea de gimnastică din Cluj. Toate aceste motive au scăzut într-o bună măsură nivelul performanţelor în gimnastica sportivă clujeană.
  

Totuşi prin eforturile depuse la Clubul Municipal din Cluj- Napoca, oraşul nostru a mai dat elemente de valoare în lotul naţional de gimnastică precum : Baizat Rozalia, Sărăcuţ Irina, Branea Radu şi Juşan Gheorghe. Nu putem omite rolul jucat în gimnastica mondială , de clujeanul Károly Béla, atlet al Clubului Sportiv „Universitatea” Cluj, care a obţinut la proba de aruncarea ciocanului într-un concurs din Bucureşti, din 10 august 1960, rezultatul de 48,96 m ( la 12 august 1960, Harold Connolly a marcat 70,33, record mondial, recordul naţional fiind 62,46 obţinut de Nicolae Răzcănescu), mai apoi jucător de rugby la „Agronomia” Cluj, absolvent al Institutului pedagogic de trei ani, secţia educaţie fizică din Cluj ( împreună cu soţia Marta).”

Ciclism. Secţie la Ştiinţa la începutul anilor '50. Filip Ion, campion judeţean de fond, în anul 1950.

Orientare turistică. Participanţi la campionatele universitare: I. Bocor, E. Torte.

Turism sportiv. Secţie înfiinţată încă din 1949 la C.SU. Cluj. Din 1969, la Conservator. Antrenor Alexandru Marton, sportivi P. Horvath, A. Enyedi.

Călărie. Activau în cadrul acestei secţii, pe lângă Clubul Ştiinţa, în anul 1962, Teleki Clara, Timiş Radu, Lefter Maria. Antrenor Pamula, preşedinte secţie Petre Adrian.

Încercări de "implantare" se fac la hochei pe iarbă, pentatlon modern, timide şi fără rezultate.
Primii zece sportivi ai anului 1971

(stabiliţi de club)

1. Bogdan Vasile – atletism

2. Anca Dan – fotbal

3. Bălaş Viorel – volei

4. Schobel Simion - handbal

5. Monea Gheorghe – atletism

6. Băncilă Georgeta – schi

7. Csep Dezideriu – judo

8. Lică Dumitru – fotbal

9. Rührig Matei – baschet

10. Bânda Ion – volei

Primii zece sportivi ai anului 1979

(stabiliţi de club)

1. Barna Mircea – baschet

2. Udvari Dezideriu – judo

3. Bolovan Ghiorghiţa – baschet

4. Dan Petru – handbal

5. Pop Danut - judo

6. Moş Aurel – fotbal

7. Cîmpeanu II Septimiu – fotbal

8. Misăila Paula – baschet

9. Popa Marcel – volei

10. Român Gheorghe – baschet

Primii zece sportivi ai anului 1980

(stabiliţi de club)

1. Zörgö Eva – atletism

2. Câmpeanu II Septimiu – fotbal

3. Pallfy Pal – atletism

4. Barna Mircea – baschet

5. Dan Petru – handbal

6. Ciocan Ioan – fotbal

7. Anca Floarea – baschet

Român Gheorghe – baschet

8. Chirilă Sorin – handbal

9. Batacliu Ioan – fotbal

10. Suciu Alex. – fotbal

Primii zece sportivi ai anului 1982

(stabiliţi de club)

1. Páll-Jerebie Magdalena – baschet

2. Lazăr Loghin – judo

3. Pálfy Páll – atletism

4. Dan Petru – handbal

5. Mihai Liviu – fotbal

6. Barna Mircea – baschet

7. Ciocan Ion – fotbal

8. Popa Verginia – baschet

9. Zörgö-Raduly Eva – atletism

10. Ivan Constantin – atletism

Primii zece sportivi ai anului 1987

1. Kiss-Badiu Gabriela – baschet

2. Sabău Ovidiu – fotbal

Pop Sergiu – handbal

3. Misăilă Paula – baschet

4. Cîmpeanu II Septimiu – fotbal

5. Micuşan Sebastian – tir

6. Purcari Dorin – atletism

Porumb Ciprian – tenis

7. Sîmboan Flaviu – handbal

Kiss Robert – handbal

8. Petruş Maria – handbal

Iaşco Zoltan – fotbal

9. Pop Ioan – judo

10. Mureşan Carmen – volei

Primii zece sportivi ai anului 1991

(stabiliţi de club)

1. Mureşan Gheorghe – baschet

2. Pralea Alina – volei

3. Sîmboan Flaviu – baschet

Dragoş Aurora – baschet

4. Roschnafski Bruno – baschet

Sinevici Mihai – baschet

5. Pop Dănuţ – judo

6. Şpan Călin – atletism

Şpan Cosmin – atletism

7. Popa Minerva – tir

Kiss Robert – handbal

8. Misăila Paula – baschet

Rotar Călina – volei

9. Rotar Tudor – volei

10. Oşorhean Maria – handbal

Preşedinţii clubului „U” după 1945

La revenirea la Cluj – prof.dr. Grigore Benetato, prof. Dr. Ion Păcuraru, prof. Lánczos Ştefan, prof.dr. Pop D. Popa, prof. Aurel Nana, prof. dr. Ioan Puia, prof. dr. Ion Ciobanu, prof. Matic Zacheu, prof. dr. Ion Albu, prof dr. Ioan Rus, prof.dr. Ionel Vlad, apoi Remus Câmpeanu, prof.dr. Liviu Maior, Popa Viorel, Nicolae Martin, Sorin Bagiu, Remus Vlad, Ioan Maja, Remus Câmpeanu.

Secretarii clubului:

Tomuş Mihai, Jenei Nicolae, Gogonea Mircea, Paşcu Sorin, Neţa Gheorghe, Vereşezan Ion, Titus Lucaciu, Damian Mircea.

1^ Tiberiu Corneşanu, Nicolae Cordoş, Consideraţii cu privire la unele manuale de educaţie fizică din sec. al XIX – lea, în Educaţie fizică şi Sport, nr. 4, 1974, pag. 62.

1^ Dominuţ Pădureanu, Avram Iancu şi începuturile „ jocului cu mingea” în România – Aspecte inedite, în Avram Iancu 1824 – 1872, Restituiri V, Deva, 1997.

1^ „Telegraful român” , Sibiu, 11 martie 1853

2^ Gazeta Transilvaniei, nr. 204, 23 sept. / 6 / nov. 1909, pag. 2-3

3^ Gazeta Transilvaniei, nr. 204, 23 sept. / 6 / nov. 1909, pag. 2-3

4^ N. Iorga, „Gimnasticul Moceanu”, în Neamul Românesc, 23 sept. 1909

Vezi şi George Moceanu, Călătoriile mele prin Europa, Asia, Africa şi America, Ediţia a IV – a , Editura Societăţii culturale ProMaramureş „ Dragoş Vodă”, Cluj Napoca, 2008

1^ „Higiena şi şcoala”, Gherla, nr. 3 / 1880

2^ Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981

3^ Pentru redactarea acestui capitol am utilizat o substanţială bibliografie, din care amintesc : Dr. Al. Culcer, „Din istoria sportului în regiunea Cluj” ( mss ); „Din istoricul sportului clujean” (mss); Dr. Ion Arnăutu – Dorin Almăşan, „Din istoricul atletismului clujean” ( mss ); Dr. Victor Pop, Prof. Vasile Boldiş, „Din istoricul fotbalului clujean” ( mss ); Albin Morariu, „Sportul clujean de ieri şi de azi” ( mss ); Kiss Dionisie şi Márton Gheorghe, „Aspecte din istoricul sportului de lupte din oraşul Cluj” ( mss ); Felvinczi Eugen, „Istoricul sportului de popice” (mss); Chendreanu I. , Stanomir F. „Scurt istoric al boxului clujean” ( mss ), „U” – 75. „Almanah aniversitar ilustrat”, redactori coordonatori : Dr. Gheorghe I. Bodea, Alex. Paloşanu, Cornel Udrea, Mircea Zeicu, Ed. „DACO - Press”, Cluj – Napoca 1994; Paneth Farkas, „Paleta şi Planeta”, „Întâmplările unei vieţi tălmăcite şi redactate de Gheorghe I. Bodea”, Tipolux, 1997; Gheorghe I. Bodea, Agora <> vol. I, Napoca Star, 2004; ş.a.

1^ Kövári László, A Kolozsvári sétatér keletkezése és fejlődése ( Formarea şi dezvoltarea parcului din Cluj ) ( 1812 – 1886 ), Cluj, 1886 nr. 6

1^ Kővári Lászlo, „Testedző intézményeink multia Kolozsvárt ( Trecutul societăţilor de întărire a corpului la Cluj ), Cluj 1897.

1^ Tribuna , nr. 17, 23 ian. 1897, pag. 67

2^ Idem, vol. III, Sibiu, 1904, pag. 1003

C. Diaconovici, Enciclopedia Română, vol. II, Sibiu, 1900, pag. 1003

31 A. Pallas Nagy Lexikon, vol. VII, 1894, pag.358.

²”Erdélyi Sportlap”, Cluj, an I, nr. 1., 15 Oct. 1903, pag.6

1^ Dr. Victor Pop, Prof. Vasile Boldiş, Din istoricul fotbalului clujean, ( 1974 ), ( mss ).

1^ Erdélyi Sportlap, Cluj, an II, nr. 3, 15 martie 1904, p. 1

2^ Idem , an I, nr. 4, 15 decembrie 1904

3^ Dr. Vasile Paşca, Viaţa socială şi studenţească în Cluj la începutul secolului, ( mss ), p.10, 1970, ( în posesia autorului, G.I.B. )

4^ Erdélyi Sportlap, an I, nr. 2, 1 noiembrie, 1903, p. 5

5^ Idem, an II, nr. 2, 15 Februarie 1904, p. 6

1^ Dr. Victor Pop, Prof. Vasile Boldiş, op. cit. ( mss )

1^ Dr. Alexandru Culcer, Din istoria sportului în regiunea Cluj, ( mss )

2^ Albin Moraru, Sportul clujean de ieri şi de azi, ( mss ), 1966

3^ Dr. Ion Arnăutu, Dorin Almăşan, Din istoricul atletismului clujean, ( mss )

1^ I. Chendreanu, F. Stanomir, Scurt istoric al boxului clujean, ( mss ), Cluj, 5 decembrie 1974

2^ Panorama, Viena, an II, nr. 2, 8 ianuarie 1922

3^ C. Dumitrescu, Oracolul şi clepidra, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 1983, p. 73

1^ Dr. Vasile Paşca, op. cit., pag. 3 – 4

2^ „Libertatea”, nr. 4, 9 / 22 ianuarie 1914

1^ John Joseph Pershing, (1860 – 1948), general american, a comandat trupele americane pe frontul din Franţa în 1918

1^ Pentru amănunte vezi dr Gheorghe I. Bodea, Agora „U”, Editura Napoca-Star, 2005

1^ „Patria”, Cluj, an II, Nr.74, Duminica, 4 aprilie 1920.

1^ Dr. Victor Pop, prof. Vasile Goldiş, op.cit. (mss).

1

1^ Pentru amănunte vezi Paneth Farkas, Paleta şi planeta. Întâmplările unei vieţi tălmăcite şi redactate de Ghe. I. Bodea, Ed. Tipolux, Cluj-Napoca, 1997.

2¹ Dr Ion Arnautu –Dorin Almasan,Din istoricul atletism clujean(mss)[1974]

1^ Kiss Dionisie, Márton Gheorghe, Aspecte din istoricul sportului de lupte din oraşul Cluj, ( mss. În arhiva autorului, G.I.B.). [ 1974 ].

2^ I., Chendereanu, F., Stanomir, Scurt istoric al sportului clujean, ( mss.) 5 decembrie 1974.

1^Lorinczi F., Szatmari L., Drăgănescu – Cucu Lia

1

1

2

1

1

2

3

4

1

2

1

2

1

2

1

2

3

1

2

3

1

1

2

1

2

1

2

1

1

1

1

1

1

1

1

1

2

1

1