Strategia dezvoltării învăţămîntului în R.Moldova ”Educaţia 2020”, Codul Educației accentuează necesitatea reorientării educaţiei de toate treptele şi nivelele spre formarea de competenţe
Strategia dezvoltării învăţămîntului în R.Moldova ”Educaţia 2020”, Codul Educației accentuează necesitatea reorientării educaţiei de toate treptele şi nivelele spre formarea de competenţe.
Uniunea Europeană a inițiat 8 competențe cheie necesare a fi însușite de către omul contemporan;
Problematica în cauză se regăseşte în lucrările savanţilor consacraţi, precum: Piaje, C. Leontiev, Landsheere, Ph. Meirieu, F. Raynal, B. Ray, P. Jonnaert, Ph. Perrenoud, M. Minder, X. Roegiers, M. Călin, C. Cucoş, L. Şoitu, I. Vlădescu, C. Cucoş, D. Salade, Vl. Pâslaru, V.Gh. Cojocaru, A. Ghicov, S. Cristea, C.Bogaert, M. Dulamă, S. Delmarle ş.a. inclusiv, în lucrările unor cercetători din R.Moldova, precum, Vl. Pâslaru, Victoria Cojocaru, V.Gh. Cojocaru, Vl. Guţu, O. Dandara, D. Patrașcu, I. Achiri, V. Olaru.
Problema privind instruirea axată pe competenţe este actuală ţinîndu-se cont de nevoia înlăturării difirenţelor existente în conceperea teoretică a complexităţii fenomenului de competenţă şi practicile reale de formare a acestora, care reclamă reconsiderarea activităţii de predare-învăţare-evaluare în noile condiţii.
constă în conceptualizarea metodologiei de formare a competențelor, în special,a competenței de comunicare în limba română în contextul prevederilor formării competențelor-cheie stabilite de UE și curriculumul școlar.
constă în conceptualizarea metodologiei de formare a competențelor, în special,a competenței de comunicare în limba română în contextul prevederilor formării competențelor-cheie stabilite de UE și curriculumul școlar.
examinarea complexității termenului de competență și a semnificațiilor sale;
examinarea complexității termenului de competență și a semnificațiilor sale;
delimitarea conceptelor de competență, performanță și abilitate;
specificarea competențelor-cheie stabilite de UE;
abordarea sistemică, procesuală, situațională și praxiologică a activității de formare a competențelor;
elaborarea modelului conceptual-metodologic al managementului competențelor;
1.3 Curiculumul școlar din perspectiva formării competențelor
1.4 Competențe didactice și competențe manageriale
1.5 Concluzii la capitolul 1
2. MANAGEMENTUL BAZAT PE COMPETENȚE
2.1 Esența conducerii școlii pe bază de competențe
2.2 Didactica formării competențelor
2.3 Monitorizarea-evaluarea formării de competențe în școală
2.4 Criterii şi caracteristici de competență individuală și colectivă
2.5 Concluzii la capitolul 2
CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Termenul de competenţă n-are o definiţie unanim acceptată
Termenul de competenţă n-are o definiţie unanim acceptată
„Competenţa este capacitatea cuiva de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie” (DEX);
„Capacitatea de a acționa eficient într-un tip definit de situații”;
„Faptul de a ști să îndeplinești o sarcină”;
„Competențele sînt parțial abilități, parțial cunoștințe și talente”;
„Competența este rezultatul prelucrării complexe a unei situații de către o persoană sau un grup de persoane , într-un context dat”;
„Competenţa este o totalitate de abilităţi şi capacităţi de care este capabil elevul, adică potenţialul lui, procesul fiind influenţat de cauze interne şi externe ”(C. Cucoş)
O definiție a cercetătorului belgian X. Roegiers rămîne a fi cea mai universal acceptată- ”un ansamblu integrat de resurse mobilizat în vederea rezolvării unei situaţii semnificative care aparţine unui ansamblu de situaţii – problemă”.
