Particularit~[i ale examin~rii clinice {i paraclinice în psihiatria copilului {i adolescentului



Yüklə 0,9 Mb.
səhifə17/153
tarix10.01.2022
ölçüsü0,9 Mb.
#100639
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   153
6.3.1. Neologismele sunt cuvinte nou inventate, în efortul de a epata prin cunostinte.

6.3.2. Aproximarile

6.3.3. Jargonofazia presupune utilizarea unor cuvinte inexistente.

6.3.4. Schizofazia este vorbirea disociata, al carei sens nu se poate reconstitui.

6.3.5. Salata de cuvinte apare în manie, schizofrenie.

6.3.6. Verbigeratia dementului consta în repetarea interminabila a unor cuvinte sau grupari de cuvinte, de obicei cu viteza crescuta.



6.3.7. Ecolalia presupune repetarea "în ecou", "în oglinda" a cuvintelor auzite. Se însoteste adesea de repetarea mimicii si gesturilor (ecomimie, ecopraxie). Poate fi fiziologica la copil, în stari emotive. Apare si în insuficienta psihica secundara, schizofrenie, intoxicatii.

6.3.8. Intoxicatia cu cuvinte este comparabila cu împotmolirea într-un cuvânt, cu imposibilitatea de a se elibera de el.

6.3.9. Perseveratiile pot apare la obsesivi, sau la deliranti.

6.3.10. Ticul verbal din sindromul Gilles de la Tourette presupune emisia exploziva a unor cuvinte cu caracter obscen.

6.3.11. Limbajul de papagal, din autismul infantil precoce, se traduce prin repetarea stereotipa a unor propozitii, neadecvat sub raportul pronumelui si verbului (vorbeste despre sine utilizând persoana a treia, singular.

6.4. Tulburari formale gramaticale

Apar pe fondul unor carente de instructie scolara, emotivitate crescuta, instalarea limbajului agramat în insuficienta psihica secundara.

6.4.1. Abundenta formularilor imperative este caracteristica primei etape de dezvoltare lingvistica a copilului. O putem regasi mai târziu în manie si la cei cu atitudine paranoica.

6.4.2. Formularile interogative în exces sunt adesea, expresia curiozitatii sterile a debililor mintal.

6.4.3. Formularile indicative nepotrivite exprima atitudini sterile, când copilul nominalizeaza stereotip, pur si simplu sonorizeaza o practica verbala fara continut în comunicare.

6.5. Disfaziile

Sunt tulburari de ordin neurologic datorate prezentei unor leziuni cerebrale care nu duc la alterarea functiei perceptive, ci la o dereglare a legaturilor integrative optico-verbale (care permit reproducerea cuvintelor auzite), audio-optice (care permit reprezentarea mintala a cuvintelor auzite) si optico-verbale (care permit omului sa numeasca prin cuvinte obiectele reprezentate). Disfaziile apar la copii care au vorbit bine anterior, nu au tulburari intelectuale, perceptive, motorii, dar nu se pot exprima.

6.5.1. Afazia audio-verbala presupune faptul ca individul nu întelege cuvântul auzit.

6.5.2. Afazia audio-optica sau senzoriala, apare când bolnavul nu îsi poate reprezenta cuvântul auzit.

6.5.3. Afazia optico-verbala sau amnestica consta în faptul ca pacientul nu poate numi prin cuvinte obiectele recunoscute.

Prin "Tulburarea limbajului receptiv" ICD-ul defineste o tulburare specifica de dezvoltare în care întelegerea limbajului de catre copil este sub nivelul corespunzator vârstei sale mentale, în aproape toate cazurile limbajul expresiv este serios perturbat, fiind comune anomalii în producerea sunetelor. Incapacitatea de a raspunde la chemarea numelui, de a urma instructiuni simple la vârsta de 2 ani se constituie semne semnificative de întârziere a dezvoltarii. Dificultatile aparute ulterior constau în incapacitatea de a întelege structurile gramaticale, lipsa întelegerii aspectelor subtile ale limbajului (tonul vocii, gestica). Se asociaza frecvent hiperactivitatea si neatentia, inadecvarea si izolarea sociala, anxietate, senzitivitate, rusine nejustificata. Se includ în diagnostic imperceptia auditiva congenitala, afazia, sau disfazia dezvoltarii de tip receptiv, afazia Wernike a dezvoltarii, surditatea verbala.



Afazia dobândita cu epilepsie (Sindromul Landau-Klefner) este o tulburare în care copilul a avut în trecut un progres normal în dezvoltarea limbajului, pierzând în abilitatile receptive si în cele de expresie, cu pastrarea inteligentei globale. Debutul tulburarii se însoteste de anomalii paroxistice EEG, aproape totdeauna de lob temporal bilateral si convulsii epileptice. Debutul apare între 3 si 7 ani., în 25*** din cazuri pierderea achizitiilor de limbaj producându-se progresiv în câteva luni, în rest pierderea fiind abrupta, în decurs de zile sau saptamâni. Perturbari emotionale si comportamentale apar în lunile de dupa pierderea limbajului, ele tinzând sa se amelioreze când copilul reachizitioneaza unele mijloace de comunicare. Etiologia este necunoscuta, se presupune a fi un proces encefalitic. Aproximativ 2/3 din copii ramân cu un deficit de limbaj expresiv si 1/3 se recupereaza complet.

6.6. Dislexia si disgrafia

Sunt tulburari extrem de importante în patologia copilului, gratie valorii majore pe care o are însusirea scrisului si cititului în viata scolarului. Dislexia este o tulburare specifica definita ca o dificultate a copilului de a-si însusi cititul. Nu se asociaza cu tulburari de vorbire. Nivelul intelectual si senzorial al acestor copii este bun, în discordanta cu marea greutate de a citi. De multe ori, dislexia este asociata cu disgrafia (dificultati mari privind însusirea scrisului). Copiii cu dislexie nu înteleg semnificatia celor citite, nu pot citi cu voce tare, nici în gând, desi nu au avut nici un fel de alte probleme aparente pâna la încadrarea în scoala.

In functie de etiologie, O. Kucere descrie patru tipuri de dislexie.



6.6.1. Dislexia în cadrul sindromului de microsechelaritate encefalopatica a copilului, apare ca simptom, asociat cu altele de tip neurologic, psihologic, sau electroencefalografic. Dislexia este de obicei, severa, probele verbale furnizeaza performante mai bune decât testarea psihologica.

6.6.2. Dislexia ereditara este un simptom unic, prezent la multi membri din familie, fiind mai usoara decât forma precedenta si mai usor de corectat. La acesti copii testele psihologice dau rezultate superioare probelor verbale.

6.6.3. Dislexia nevrotica se prezinta sub doua forme.

6.6.3.1. Forma hiperactiva are la baza cresterea anxietatii. Tulburarea se accentueaza în perioadele de suprasolicitare, de examene.

6.6.3.2. Forma hipoactiva se caracterizeaza printr-un dezinteres total care merge pâna la opozitie, ca un mecanism de aparare împotriva anxietatii.

6.6.4. Dislexia în cadrul unor encefalopatii ereditare apare la copii care au manifestari encefalopatice cu caracter familial. Este foarte grava, având putine sanse de recuperare.

Dislexia apare izolata în formele ereditare, în restul situatiilor, asociindu-se cu disgrafia. Disgrafia izolata este exceptionala.



"Tulburarea specifica de citit" (ICD-10) se defineste ca o alterare specifica si semnificativa a dezvoltarii abilitatilor de citire care nu poate fi atribuita numai vârstei mintale, problemelor de acuitate vizuala, sau scolarizarii inadecvate. Acesti copii au adesea în antecedente tulburari specifice ale dezvoltarii de vorbire si limbaj, iar evaluarea comprehensiva a actualei functionari a limbajului releva deseori dificultati discrete. Pe lânga esecul scolar, frecventa slaba la scoala si problemele de adaptare sociala sunt complicatii frecvente în ultimii ani de scoala elementara si în gimnaziu. În stadiile initiale exista dificultati de redare a alfabetului, ulterior adaugându-se omisiuni, substituiri, distorsiuni sau adaugari de cuvinte; viteza redusa a cititului; inversarea cuvintelor în propozitii sau a literelor în cuvinte. Tulburarile de citit sunt precedate de tulburari ale dezvoltarii limbajului, dificultati de atentie. Sunt incluse în diagnostic: "întârzierea citirii", dislexia dezvoltarii, întârzierea specifica de citit, dificultatile de scriere asociate cu cele de citire.

"Tulburarea specifica a scrisului" este alterarea specifica si semnificativa în dezvoltarea abilitatilor de scriere, în absenta unei istorii de tulburare specifica a cititului si care nu este datorata unei vârste mintale mai scazute, problemelor de acuitate vizuala si auditiva, sau unei scolarizari neadecvate. Sunt afectate abilitatile de silabisire orala si scrierea corecta a cuvintelor. În diagnostic se include retardarea specifica a ortografiei, fara tulburarea cititului.


Yüklə 0,9 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   13   14   15   16   17   18   19   20   ...   153




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin