Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic (plai) judeţul neamţ

CAPITOLUL 1 Rezumat

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei judeţene, precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională).

Constatările, formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic judeţean, sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională. Concluziile şi recomandările cu caracter mai general sunt sintetizate în capitolul 8.

Scopul final al demersului de analiză este reprezentat de Planul de măsuri - propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, prezentat în capitolul 9.

Analiza demografică indică scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei.

Constatările demografice recomandă la nivelul reţelei şcolare măsuri pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională, optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces etc.).

Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice, avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie, ponderea agriculturii mai ridicată decât la nivel regional, ponderea construcţiilor în creştere, suprafaţa agricolă insuficient valorificată, resurse conexe agriculturii montane nevalorificate. Se desprind concluziile cu privire la creşterea numărului de firme şi personalul IMM, dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe, în special până în anul 2008 şi un uşor declin al economiei începând cu anul 2009, ca urmare a crizei economice.

În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii.

În condiţiile în care o mare parte din suprafaţa judeţului aparţine zonei montane, o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile - conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare profesională.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi industrie, în paralel cu creşterea în profilul servicii.

Dezvoltarea parteneriatele cu agenţii economici, AJOFM, autorităţi şi alte organizaţii vor contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor - prioritate permanentă a managementului şcolar.

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori: de intrare în procesul educaţional (numărul de elevi ce revin unui cadru didactic, resursele umane şi materiale), de proces (mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT, asigurarea calităţii în ÎPT, serviciile de orientare şi consiliere), de ieşire (rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie, rata abandonului şcolar, rata de tranziţie la următorul nivel ISCED, rata de absolvire, rata de succes, rata de participare a populaţiei adulte în formarea continuă, etc.), de impact (impactul sistemului ÎPT asupra ratei şomajului, rata de inserţie a absolvenţilor) precum şi oferta şcolilor din ÎPT(evoluţia planurilor de şcolarizare, analiza ofertei curente, ţintele pe termen mediu a domeniilor de pregătire profesională).

O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor.

Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională a judeţului Neamţ sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.

Corelarea concluziilor desprinse din analizele destinate pieţei muncii şi economiei judeţene, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor priorităţi şi acţiuni pentru dezvoltarea viitoare a formării profesionale prin instituţiile şcolare .

Pe baza acestor concluzii, sunt identificate priorităţi locale cu efecte asupra formării profesionale. Aceste priorităţi se referă la :

• 
  Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei
  
• 
  muncii şi a opţiunilor elevilor.
  
• 
  Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin participarea la programe de formare continuă.
  
• 
  Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.
  
• 
  Dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare.
  
• 
  Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare ÎPT, în vederea asigurării calităţii în formare.
  
• 
  Menţionăm că aceste obiective prioritare pentru judeţul Neamţ asociază activităţi suplimentare celor finanţate în mod curent din bugetul naţional.
  
• 
  Pentru definitivarea acestor obiective precum şi a activităţilor recomandate de PLAI, au fost realizate consultări pe marginea documentului în cadrul Comitetului Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social.
  

CAPITOLUL 2 Demografia

2.1. Situaţia prezentă

2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală

Conform statisticilor furnizate de DJS Neamţ la 1 ianuarie 2010 populaţia totală a judeţului Neamţ era de 563.392 locuitori reprezentând 15,11% din populaţia regiunii Nord-Est şi 2,62% din populaţia ţării.

Tabelul 2.1

Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010
	Total (nr. pers.)	Femei %	Bărbaţi %	Urban %	Rural %
România	21.537.563	51,3	48,7	55,2	44,8
Regiunea NE	3.726.642	51,0	49,0	43,65	56,35
Neamţ	563.392	50,77	49,23	37,82	62,18

Sursa: PRAI (INS, date prelucrate)
Faţă de anul 1992 în anul 2010 în judeţul Neamţ se înregistrează o scădere cu 15.028 locuitori respectiv -2,59%, iar faţă de anul 2002 o creştere cu 8.876 locuitori respectiv 1,57% (vezi tab.2.2). Evoluţia populaţiei judeţului se înscrie în trendul regiunii NE, care a înregistrat o scădere a populaţiei cu 37.733 (1%) faţă de anul 1992 şi o creştere cu 39.683 (1,06%) de persoane faţă de anul 2002; în schimb este opusă evoluţiei naţionale care a fost în scădere atât faţă de anul 1992 (-5,91%), cât şi faţă de anul 2002 % (-1,52%).

Tabelul 2.2 INS

		Populaţia totală			2010 faţă de 1992		2010 faţă de 2002
	1992	2002	2008	2010	diferenţa ± în nr. persoane	diferenţa %	diferenţa ± în nr. persoane	diferenţa %
România	22810035	21794793	21504442	21462186	- 1347849	- 5,91%	- 332607	-1.52%
Regiunea NE	3751783	3674367	3719102	3714050	- 37733	- 1,00%	+ 39683	+1,06%
Neamţ	578420	554516	564291	563392	- 15028	- 2,59%	+ 8876	+1,57%

Analizând evoluţia populaţiei judeţului Neamţ în perioada 2000-2010 se observă o descreştere constantă a numărului de locuitori ai judeţului. În continuare se preconizează o descreşterea continuă a demografiei judeţului care se va menţine constantă până la orizontul 2025.

Fig. 2.1. Evoluţia populaţiei în perioada 2000-2010 (Sursa : DJS Neamţ)

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale
Populaţia este distribuită în 5 oraşe din care 2 municipii, 78 de comune cu 344 de sate. În cadrul regiunii NE judeţul Neamţ este situat pe locul 4 în ordine descrescătoare, după judeţele Iaşi, Bacău şi Suceava, un număr mai mic al populaţiei înregistrând judeţele Botoşani şi Vaslui.

Din totalul populaţiei judeţene 350.269 persoane, 62,18% trăiesc în mediu rural, iar 213.123 persoane 37,82% locuiesc în mediu urban. Din acest punct de vedere judeţul Neamț este peste media regiunii 56,35% şi mult peste ponderea naţională 44,8%.

Ponderea populaţiei urbane a înregistrat la nivelul judeţului o descreştere de la 38,6% în anul 2005 la 37,82% la 1 ianuarie 2010, urmare a migraţiei ce a avut loc spre zona rurală ca efect al procesului restructurării industriale din această perioadă. Criza economică lipsa de locuri de muncă a determinat mulţi cetăţeni ce locuiau în oraş să plece spre rural unde costul vieţii este mai redus.
2.1.3. Distribuţia pe sexe
Structura pe sexe indică pe total judeţ, o uşoară majoritate a persoanelor de sex feminin 50,77%, aproximativ cu aceeaşi valoare ca a regiunii NE de 51% şi sub valoarea de la nivel naţional 51,3 %. În judeţul Neamţ, în mediul urban, predomină populaţie de sex feminin 111.351 (53,34%) din totalul de 213.123 persoane, pe când în mediul rural predomină populaţia de sex masculin 175.570 (50,15%) din totalul de 350.269 persoane.
2.1.4. Structura pe grupe de vârstă
Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ (fig.2.2) se pot constata următoarele : se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstă şcolară 0-19 ani (30-38.000) faţă de grupele de populaţie adultă 20-45 ani. Această scădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la IPT deoarece învăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de populaţia şcolară.
Fig. 2.2 Structura populaţiei pe categorii de vârstă şi sexe (Sursa: DJS Neamţ)
În cadrul grupei de vârstă 0-19 ani ponderea persoanelor de sex masculin 64.351 (51,47%) este uşor mai mare decât a celor de sex feminin 60.655 (48,53%). Distribuţia populaţiei de 0-19 ani pe medii de rezidenţă, pentru 2010 evidenţiază şi în cazul judeţului Neamţ o valoare mult mai mare a populaţiei cu domiciliul în mediul rural, 83.835 persoane, faţă de 35.235 în mediu urban. Pentru IPT sunt extrem de importante aceste date: trebuie avute în vedere la IPT calificări cu preponderenţă adresate băieţilor – mecanică, construcţii şi lucrări publice, fabricarea produselor din lemn, etc. şi calificări adresate în special mediului rural: agricultură, servicii, silvicultură, etc. De asemenea în oraşe unde majoritatea este de gen feminin trebuie avute în vedere calificări din sfera serviciilor, industrie alimentară, etc.

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale



Fig.2.3 Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale (Sursa: DJS Neamţ)

Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ se pot constata următoarele: se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstă şcolară 0-19 ani 20,3% din total, faţă de grupele de populaţie adultă 30-64 ani cu 47,47% din total. De asemenea a crescut mult şi populaţia peste 65 de ani la 15,85% în 2010. Constatăm că până la vârsta de 30 de ani numărul bărbaţilor este mai mare 51 - 52% după care raportul se inversează ajungând la 57% femei la categoria de vârstă peste 65 ani.

Această scădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la IPT deoarece învăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de populaţia şcolară.
2.1.6. Structura etnică

Ultima acţiune de recenzare a populaţiei - derulată în anul 2002 – ne oferă o serie de informaţii cantitative originale, cu un grad mare de interes, în rândul acestora înscriindu-se şi structura populaţiei după etnie. În judeţul Neamţ populaţia de etnie română reprezenta majoritatea absolută cu 98,7% din total, fiind urmată de populaţia de etnie rromă 1,1%, lipoveni 0,1% şi maghiari 0,1% (vezi fig.2.3).

Fig. 2.4. Structura etnică a populaţiei judeţului Neamţ (Sursa : DJS Neamţ)
2.1.7. Mişcarea migratorie

Datele despre persoane care au emigrat sunt doar în mică parte relevante deoarece majoritatea celor care pleacă la muncă în străinătate o fac fără să se înregistreze oficial tab.2.3. Cu toate acestea nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu. Mulţi părinţi pleacă la muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect scăderea supravegherii părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a absenţelor de la şcoală.

Tabelul 2.3 DSJ Neamț

	2006	2007	2008	2009	2010
Regiunea Nord-Est	2.556	1.522	1.412	1.593	1.726
Judeţul Neamţ	741	422	319	287	322