„Politica este un joc foarte serios în care trebuie să răspunzi întotdeauna pentru consecinţele faptelor tale

- În ce măsură a fost îndreptăţită crearea Blocului”Moldova Democrată”?

- După cum ştiţi, pentru a se menţine la putere, comuniştii au schimbat din mers mesajul, luând o mască democratică. Electoratul era dezorientat, iar forţele de opoziţie dispersate. Noi ne dădeam bine seama că pentru a învinge comuniştii, se impunea constituirea unui front anticomunist. Aşa se explică apariţia Blocului „Moldova Democrată” – ca o formă de colaborare a forţelor de opoziţie.

- Dar,cu regret, nu a mers…

- Orice s-ar spune despre această aliere, BMD reprezenta un pericol real pentru guvernarea comunistă. Nu zic, au fost comise şi unele greşeli, atât strategice, cât şi tactice. Într-un bloc eterogen cum era BMD, nu puteau să nu apară şi unele disensiuni. În electorală, Blocul a avut şi lacune, şi piedici, şi trădători.

- Este vorba de prea evidentele deosebiri de viziune politică?

- Nu numai. A fost şi un calcul meschin, dar asta s-a văzut mai târziu, când colegii noştri de Bloc şi-au dat arama pe faţă. În timpul scrutinului, electoratul avea uneori percepţia că BMD este unit doar în clipurile publicitare şi că fiecare componentă a Blocului îşi face propria campanie electorală. De exemplu, eu şi echipa cu care mergeam în teritoriu, la toate întâlnirile cu alegătorii ne prezentam drept o structură anticomunistă, în timp ce alte echipe din componenţa Blocului se prezentau drept o forţă democratică şi nu neapărat anticomunistă.

Sunt convins că am fi obţinut mai multe voturi, dacă am fi reuşit să promovăm mai clar imaginea unei formaţiuni constrictive şi anticomuniste şi dacă i-am fi pierdut undeva pe drum pe Diacov şi Serebrian.

- Acestea sunt greşeli de ordin strategic. Aţi avut şi greşeli de ordin tactic?

- Cred că nu am valorificat pe deplin potenţialul nostru intelectual şi uman. Nu am reuşit să mobilizăm unele structuri teritoriale la capacitatea lor maximă. La nivelul conducerii Blocului era vizibilă lipsa unei reacţii imediate şi adecvate la provocările momentului. Această încetineală în adoptarea unor hotărâri era interpretată, de obicei, ca lipsă a unei poziţii bine definite. Ne-o spuneau nu numai membrii de partid, ci şi simpatizanţii noştri, potenţialii noştri alegători. Şansele unei formaţiuni politice scad considerabil dacă ea rămâne în urma evenimentelor. Cu părere de rău, nu am avut un plan concret de acţiuni în cazul unui eşec sau a unei trădări.

- În contextul în care dezideratul unificării forţelor democratice nu s-a realizat, îl putem considera acest deziderat drept unul depăşit?

- Nu. În nici un caz. Cei peste 450 de mii de alegători au susţinut anume ideea de unire a forţelor democratice şi anticomuniste. Prin votul acordat Blocului ei au respins modelul de viaţă comunist. Şi acesta este marele nostru câştig.

- La congres a fost avansată ideea creării unui partid de tip nou.

- Sper că la acest congres noi am pus baza unui partid modern, care va avea tradiţii, care va avea o identitate doctrinară, care va avea conexiune la organismele internaţionale. Ne-am dezis, aşadar, de practica defectuoasă din ultimii ani, de formare a partidelor de unică folosinţă, care de regulă se destrămau după consumarea evenimentului. Noi vrem să creăm un partid durabil, care va avea o continuitate, când tradiţiile politice ale părinţilor vor fi preluate de către copiii lor.

- Aţi solicitat congresului să ia în dezbatere chestiunea privind modificarea denumirii partidului. Ce v-a determinat să veniţi cu această propunere?

- Într-adevăr, eu am propus ca formaţiunea noastră să se numească Partidul Liberal-Democrat „Moldova Noastră”. Este important să ştim cine suntem, încotro mergem şi ce vrem să obţinem. Pentru a asigura o continuitate în cadrul formaţiunii e nevoie de o doctrină. Iar doctrina social-liberală reprezintă un set de valori indispensabile unei societăţi libere.

- Prin ce este atractiv Programul Partidului în noua redacţie?

- În planul politicilor economice, AMN este primul partid din Republica Moldova, din câte cunosc eu, care stipulează în Programul său implementarea modelului capitalist de organizare a economiei, având ca bază modelul capitalismului popular german.

În plan extern, Programul stabileşte drept prioritate absolută integrarea europeană şi euro-atlantică a Republicii Moldova şi sprijinul acordat în procesul de aderare din partea României. Este important să demonstrăm opiniei publice că formaţiunea noastră nu s-a lăsat influenţată de conjunctura momentului şi n-a acceptat jocul în care democraţia a fost sacrificată în favoarea unor interese geopolitice. Noi suntem pentru integrarea europeană, dar nu concepem această integrare fără democratizarea societăţii. Numai aşa mesajul nostru proeuropean va fi unul credibil.

În plan identitar, este salutabilă promovarea conceptului: două state – un popor, concept care ne situează în spaţiul etno-cultural român şi care deschide perspectiva regăsirii noastre în cadrul Comunităţii Europene. Acestea sunt noile realităţi politice de care nu putem să nu ţinem cont.

- AMN s-a identificat drept formaţiune de centru-dreapta, revendicând doctrina social-liberală. Ce se va întâmpla cu cealaltă componentă – social-democraţii?

- Atunci când a fost pusă temelia AMN, am găsit formula de compromis care convenea tuturor componentelor – doctrina social-liberală. Acum doi ani această doctrină a fost acceptată şi de componenta social-democrată. La Congresul al VI-lea al AMN a fost confirmată adeziunea la doctrina social-liberală, de data aceasta cu o majoritate covârşitoare, delegaţii pledând pentru conexiunea la Internaţionala Liberală. Cu alte cuvinte, foştii social-democraţi au devenit treptat social-liberali. Şi asta s-a întâmplat într-un mod cu totul democratic.

Astfel, AMN şi-a exprimat opţiunea pentru un partid modern, cu doctrină şi identitate politică distinctă, cu viziuni proeuropene clare, cu o veritabilă democraţie internă de partid. Doar aşa vom revigora formaţiunea, doar aşa Partidul Alianţa „Moldova Noastră” va deveni cea mai simpatizată forţă politică din Republica Moldova.

Timpul, 1 iulie 2005

„Plecarea grupului Braghiş din AMN va consolida poziţiile partidului”

- Stimate domnule Veaceslav Untilă, recent, Consiliul Naţional al AMN a decis excluderea din rândurile partidului a cinci membri, doi dintre care sunt deputaţi în Parlament. Această decizie neordinară pentru AMN era inevitabilă?

- Într-adevăr, la 22 octombrie, a fost convocat Consiliul Naţional al Alianţei ”Moldova Noastră”, care a discutat un şir de chestiuni legate de activitatea curentă a formaţiunii noastre. Unul din subiectele „fierbinţi” ale şedinţei l-a constituit propunerea Biroului Permanent al partidului, de a-i exclude din rândurile formaţiunii noastre pe V.Ciobanu, I.Bolbocianu, A.Cărbune, I.Untu şi D.Godorogea. După cum se ştie, persoanele respective au depus o contestaţie la Ministerul Justiţiei, cu privire la desfăşurarea şi rezultatele Congresului al VI-lea al AMN. Biroul Permanent a considerat că aceste persoane, prin acţiunile şi declaraţiile lor, au încălcat în mod premeditat Statutul AMN, aducând un grav prejudiciu imaginii partidului.

- Dar nu credeţi că pedeapsa a fost totuşi prea drastică?

- Trebuie să recunosc, că nu a fost deloc uşor să luăm o asemenea decizie, deoarece era vorba despre colegii noştri de partid. Noi am fost cât se poate de înţelegători chiar şi atunci când aşa-zişii contestatari, ne-au acţionat în judecată, cerând să fie sistată activitatea partidului, pe motiv că au fost chipurile sesizate unele încălcări în desfăşurarea congresului, precum şi unele nereguli în procesul de înregistrare la Ministerul Justiţiei a noului Statut al AMN. Cu alte cuvinte, punând la îndoială legitimitatea congresului, persoanele în cauză au găsit de cuviinţă să nege ceea ce a acceptat marea majoritate a membrilor de partid. La şedinţa de sâmbătă a CN, în urmă a trei ore şi ceva de dezbateri, celor care solicitau convocarea unui congres extraordinar li s-a propus să-şi retragă cererea din judecată şi să încercăm să soluţionăm problema în cadrul formaţiunii, în mod civilizat, fără a ne turna zoi în cap unul altuia. Dânşii însă au refuzat, provocând practic această excludere.

- Despre unele disensiuni în cadrul AMN se vorbeşte de mult. Aceste disensiuni s-au amplificat şi au iscat un conflict care nu mai putea fi trecut cu vederea?

- Într-o formaţiune eterogenă cum era la început AMN, chiar dacă şi apăreau neînţelegeri, liderii formaţiunii reuşeau de cele mai multe ori să le aplaneze. Conflictul despre care vorbiţi s-a declanşat în preajma convocării congresului, când un grup de colegi s-au pronunţat pentru amânarea lui până în toamnă. Eu personal am optat pentru petrecerea cât mai degrabă a congresului, căci institutul de copreşedinţi se epuizase şi nu mai funcţiona, iar formaţiunea risca să rămână un timp nedeterminat fără un lider ales cu drepturi depline şi fără organe de conducere.

- Şi dacă aţi fi amânat congresul, conflictul ar fi fost evitat?

- După cârdăşia din 4 aprilie, o parte a electoratului democrat a rămas nu numai profund dezamăgită, ci şi dezorientată. În acea situaţie de confuzie, cei care ne-au dat votul, aveau nevoie de un reper, de un reper sigur. Oamenii care s-au simţit trădaţi trebuiau susţinuţi. Iar pentru ai susţine, se impunea consolidarea unei forţe politice viguroase, consecvente şi care să-i reprezinte. Rămânând pentru o bună perioadă de timp fără un lider puternic şi fără organe de conducere eficiente, AMN nu putea răspunde acestor deziderate. Mai mult decât atât, ideea convocării congresului venea din teritoriu. Anume organizaţiile teritoriale au insistat ca acest congres să aibă loc cât mai urgent posibil.

Şi acum, haideţi să ne închipuim, ce s-ar fi întâmplat dacă am fi amânat congresul din 25 iunie. Cum alegerile din vară pentru postul de Primar al municipiului Chişinău nu au fost validate şi în această toamnă urmează să aibă loc un nou scrutin pentru Primăria Chişinău, noi ar fi trebuit să amânăm iarăşi congresul pentru un alt anotimp.

• 
  În timpul discuţiilor au fost invocate şi unele divergenţe doctrinare?
  

- Doctrina social-liberală pe care o revendică AMN a fost confirmată la Congresul al VI-lea, fiind votată cu o majoritate covârşitoare, inclusiv, de foştii social-democraţi. Cu părere de rău, trebuie să constatăm că atunci când s-a pus temelia acestei formaţiuni, cineva a luptat pentru o cauză, iar cineva a urmărit doar interese de moment. Tocmai de aceea, când s-a ajuns la alegerea preşedintelui partidului a apărut şi conflictul. Aşadar, este vorba despre lupta pentru putere în cadrul formaţiunii, ceea ce mi se pare absolut firesc. Alta e cum înţelegi să lupţi pentru această putere, ce unelte şi metode aplici.

- După excluderea celor cinci, a urmat o conferinţă de presă, la care şapte deputaţi în Parlament, în frunte cu D.Braghiş, au declarat că părăsesc rândurile AMN. Era previzibil un asemenea pas?

- Consiliul Naţional al AMN, în şedinţa de sâmbătă, s-a pronunţat împotriva desfăşurării unui congres extraordinar, idee pe care o promova grupul lui D.Braghiş. Noi admitem că în perioada de pregătire a Congresului al VI-lea al AMN au fost probabil comise şi unele greşeli – într-un partid mare cum este AMN ar fi putut să ne scape ceva sub aspectul organizării, însă nicidecum al unei rele voinţe. Aşa încât aceste încălcări nu aveau cum să influenţeze esenţial rezultatele congresului.

Părerea mea este că membrii acestui grup, care au preferat mai degrabă să plece decât să se conformeze majorităţii, nu au fost capabili să însuşească lecţia înfrângerii, căci uneori este nemaipomenit de greu să ştii a pierde onorabil.

- Excluderea celor cinci şi ceea ce a urmat, în ce măsură va afecta imaginea AMN?

- AMN, ca principala forţă de opoziţie, este atacată atât din exterior, cât şi din interior. Dacă au văzut că presiunile şi şantajul dinafară nu au mers, au trecut la tentative de subminare a partidului dinăuntru. Vreau totuşi să fie clar: cei cinci au fost pedepsiţi nu pentru faptul că au luat în dezbatere unele probleme care există în cadrul partidului, ci pentru acţiunile care contravin prevederilor statutare ale AMN. Ei au încălcat pur şi simplu disciplina de partid. Democraţia presupune şi asumarea unor responsabilităţi. Şi dacă aceste responsabilităţi sunt neglijate, democraţia degenerează în haos. Iar un partid fără o disciplină exemplară, riscă să-şi piardă coerenţa.

- Tensionarea relaţiilor din interiorul AMN a coincis cu scandalul privind suspendarea imunităţii unor deputaţi ai AMN, inclusiv a liderului partidului. Cum explicaţi acest lucru?

- Această coincidenţă nu este întâmplătoare. Unii analişti politici atrag atenţia şi asupra altei coincidenţe – relaţiile din AMN s-au tensionat după ce D. Braghiş, împreună cu alţi politicieni din Moldova, împreună cu separatiştii de la Tiraspol şi cu unii politicieni din alte state din CSI au participat recent la Moscova la o „conferinţă internaţională”. Şi atunci ne întrebăm: cum se face că la un moment dat au coincis interesele grupului Braghiş, ale guvernării comuniste şi… ale cui?!

- Ce se va întâmpla în continuare cu AMN şi cum ar putea influenţa destrămarea acestei formaţiuni asupra procesului de coalizare a forţelor democratice în viitor?

- Nu exageraţi – AMN nu se destramă! Din partid a plecat un mic grupuleţ de persoane care nu-şi mai vedeau locul şi rostul acolo. Pentru un partid ce numără aproape 30 de mii de membri, plecarea a circa 30 de persoane nu este atât de importantă şi nu prea seamănă a destrămare. Din contra – echipa se va mobiliza şi va acţiona ca un tot întreg. În mod paradoxal, plecarea grupului Braghiş din AMN va consolida poziţiile partidului nostru.

AMN va rămâne consecventă promisiunilor pe care le-a făcut electoratului. În scrutinul din 27 noiembrie noi vom veni cu propriul candidat, dl Mircea Rusu, personalitate politică notorie, pentru care devotamentul pentru o cauză majoră nu sunt doar cuvinte frumoase. Onestitatea şi principiile morale l-au caracterizat dintotdeauna, iar profesionalismul şi experienţa acumulată îl vor ajuta să gestioneze cu succes treburile Primăriei.

- Totuşi, nu consideraţi că felul în care au procedat partidele de opoziţie, pactizând cu comuniştii după alegeri, precum şi evenimentele ce au loc acum în AMN ar putea deziluziona total electoratul?

- Există într-adevăr o repulsie a electoratului faţă de partidele care au pactizat cu comuniştii după alegeri şi m-am convins de acest lucru în timpul întâlnirilor cu alegătorii în teritoriu. Aşa-numitul „parteneriat în interesele ţării” a fost o farsă. Acum, formaţiunile respective fac tot posibilul pentru a se distanţa de partenerii lor comunişti şi pentru a redobândi încrederea electoratului. Se presupune că unele din aceste partide intenţionează să folosească drept pretext astfel de documente cum e, de exemplu, noul Plan rusesc de soluţionare a problemei transnistrene, pentru a o rupe definitiv cu comuniştii, pentru a organiza noi acţiuni de protest în stradă şi pentru a convinge electoratul că ei sunt acei care stau la straja intereselor poporului. Ei cred că alegătorii sunt chiar aşa de naivi.

Cât priveşte evenimentele din AMN, ele vor conduce la consolidarea electoratului cu adevărat democratic. Sper că AMN s-a debarasat de ultimele elemente care trezeau suspiciunea electoratului democratic şi îşi va asuma plenar rolul de unica forţă reală de opoziţie din R. Moldova.
Timpul, 31 octombrie 2005

„Grădina Botanică riscă să se transforme într-o firmă de agrement”

- Domnule V. Untilă, în cadrul Comisiei pentru Administrare Publică, Ecologie şi Dezvoltarea Teritoriului a Parlamentului au avut loc recent dezbateri cu privire la respectarea regimului de protecţie a Grădinii Botanice. Este vorba despre un conflict care „mocneşte” de câţiva ani. Implicarea Comisiei parlamentare ar fi în măsură să urgenteze soluţionarea acestui conflict?

- Aşa cum aţi menţionat, este vorba de un conflict ce s-a iscat între Grădina Botanică şi întreprinderea „Elat-Rentservice” SRL. Aceşti doi subiecţi au încheiat, la 21 martie 2001, Acordul cu privire la activitatea în comun, iar în anul 2004 au semnat un Acord adiţional, aprobat prin Hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Acordurile respective prevăd susţinerea financiară a Grădinii Botanice în scopul menţinerii genofondului, prestarea serviciilor de ecoturism, amplasarea unor obiecte pentru organizarea odihnei active a populaţiei. De asemenea, era preconizată dezvoltarea planurilor de afaceri în domeniul comerţului, cum ar fi organizarea pescuitului cu plată şi comercializarea peştelui, întemeierea şi întreţinerea unei ferme de creşterea iepurilor cu realizarea ulterioară a producţiei de carne, precum şi alte activităţi de acest gen.

- Oare asta să fie menirea unei instituţii de cercetări ştiinţifice?

- Conform Legii cu privire la grădinile botanice, Grădina Botanică are statut de instituţie publică din sfera ştiinţei şi inovării şi se află în subordinea Academiei de Ştiinţe. Potrivit acestei Legi, darea în arendă a terenurilor din cadrul grădinilor botanice este interzisă. De menţionat că ambele acorduri nu au fost coordonate cu organele de mediu, fapt ce încalcă prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Grădina Botanică este arie protejată şi are drept obiectiv principal conservarea genofondului din zonele geobotanice din ţară şi nicidecum comerţul cu condiţiile de agrement. În acest sens, nu ştiu cât de binevenită a fost stipularea unor activităţi economice din partea Grădinii Botanice.

- Cine se face vinovat de semnarea acestui Acord?

- Atunci când a fost încheiat Acordul de activitate comună, s-a luat probabil în calcul lipsa mijloacelor bugetare necesare pentru finanţarea Grădinii Botanice şi disponibilitatea firmei „Elat-Rentservice” de a susţine din punct de vedere financiar Grădina Botanică. Nu s-a ţinut cont însă că aceste structuri juridice aveau scopuri mult prea diferite pentru a desfăşura cu succes o activitate în comun. Având statut de SRL, firma „Elat-Rentservice” este un antreprenor ce are scopul de a-şi asigura un venit. În acelaşi timp, activitatea economică a Grădinii Botanice se limitează doar la acumularea mijloacelor financiare speciale pentru susţinerea şi dezvoltarea grădinilor botanice, dar nu prevede comercializarea terenului în scopul obţinerii veniturilor.

- Care este, de fapt, situaţia la Grădina Botanică?

- La indicaţia Comisiei pentru Administrare Publică, Ecologie şi Dezvoltarea Teritoriului a fost creat un grup de lucru care în perioada 15- 26 iulie curent a examinat situaţia la faţa locului. S-a constatat că toate proiectele de amenajare, de construcţie a reţelei de drumuri şi comunicaţii desfăşurate pe teritoriul Grădinii Botanice nu au avizul pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat. Grupul de lucru a solicitat SRL „Elat-Rentservice” prezentarea documentaţiei de proiect a obiectivelor amplasate pe teritoriului Grădinii Botanice. Evident, materialele solicitate nu au fost prezentate. Concluzia la care a ajuns grupul de lucru este următoarea: amplasarea pe teritoriul Grădinii Botanice a obiectivelor economice contravine regimului de protecţie a ariei naturale protejate de stat, iar resursele naturale sunt folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

- În ce constă intervenţia nelegitimă în aria Grădinii Botanice?

- În loc să rămână un colţişor intact al naturii, Grădina Botanică riscă să se transforme într-o întreprindere specializată în crearea condiţiilor de agrement a populaţiei. În urma controlului au fost depistate un şir de construcţii ilegale: o terasă de vară, o sală de înregistrare a căsătoriilor, două terenuri de joc pentru copii, un teren cu 80 de mese cu mangal pentru pregătirea frigăruilor, pavarea unui teren cu o suprafaţă de 150 m.p., care era preconizat pentru crearea expoziţiei de plante acvatice etc. Aceste acţiuni au fost efectuate fără acordul administraţiei Grădinii Botanice şi fără acordul organelor pentru protecţia mediului.

- Aşadar, există temeiuri pentru a susţine că activitatea „Elat-Rentservice” pe teritoriul Grădinii Botanice provoacă un prejudiciu mediului înconjurător?

- Firma „Elat-Rentsercice” şi-a asumat la semnarea contractului nişte obligaţii. Este vorba de transferul unor sume de bani pe contul trezorerial al Grădinii Botanice, sume prevăzute pentru menţinerea genofondului, pentru achitarea serviciilor comunale, pentru întreţinerea şi îngrijirea colecţiilor şi expoziţiilor, pentru cheltuielile de gospodărie şi remunerarea lucrătorilor sezonieri. SRL „Elat-Rentservice” nu şi-a îndeplinit aceste şi alte obligaţiuni stipulate în Acord. Dimpotrivă, firma şi-a extins activitatea în afara teritoriului permis al zonei expoziţionale, încălcând sistematic regimul de protecţie a ecologiei plantelor şi pază a Grădinii Botanice.

- Cum poate fi ameliorată starea de lucruri la Grădina Botanică?

- În primul rând, trebuie să fie reziliat Acordul cu privire la activitatea în comun încheiat de Grădina Botanică şi SRL ”Elat-Rentservice” în 2001. În al doilea rând, se impune efectuarea auditului ecologic pentru aprecierea prejudiciului cauzat mediului în urma activităţii firmei „Elat-Rentservice”. Legea cu privire la grădinile botanice adoptată la 2 iunie 2005 reglementează raporturile juridice ce ţin de crearea şi funcţionarea grădinilor botanice, stabileşte principiile, mecanismul şi modul de funcţionare şi gestionare a acestora, de protecţie şi utilizare raţională a diversităţii lumii vegetale. În acest contex, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale dispune de toate pârghiile pentru a înlătura încălcările depistate. Totodată, Comisia parlamentară a expediat materialele controlului efectuat la Grădina Botanică pe adresa Procuraturii Generale, pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de încălcarea regimului grădinilor botanice în conformitate cu legislaţia în vigoare.

- Anterior, şi o organizaţie de protecţie a drepturilor consumatorilor a sesizat încălcări ale legislaţiei în ceea ce ţine de exploatarea Grădinii Botanice în scopuri comerciale. Cum credeţi, de ce avertismentele respective au rămas fără atenţie?

- Probabil, au fost anumite interese la mijloc şi de aceea nu s-au luat nici un fel de măsuri. Acum, însă, Procuratura Generală a fost sesizată la cel mai înalt nivel – nivelul parlamentar – şi în mod oficial şi situaţia nu va mai putea fi muşamalizată. În calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru Administrare Publică, Ecologie şi Dezvoltarea Teritoriului a Parlamentului Republicii Moldova voi veghea îndeaproape mersul anchetei. Consider că Procuratura este pur şi simplu obligată să ia măsurile de rigoare pentru sancţionarea celor ce s-au făcut vinovaţi de încălcările de la Grădina Botanică.

- Dar cum rămâne cu cetăţenii care se arată mulţumiţi că au un loc de odihnă agreabil la marginea oraşului?

- Problema locurilor de agrement nu trebuie soluţionată în detrimentul ştiinţei şi ecologiei. Apoi, să nu trecem cu vederea faptul că, dat fiind taxele stabilite la intrarea în Grădina Botanică (care pentru mulţi sunt totuşi mari), nu oricine îşi poate permite să meargă prea des acolo. Pentru a nu afecta interesele cetăţenilor, autorităţile locale, de comun cu cele centrale, urmează să găsească mijloace suplimentare pentru reamenajarea parcurilor municipale şi a altor locuri de agrement, foarte populare cândva. Se impune şi atragerea unor investitori strategici. Cât priveşte Grădina Botanică, în anumite limite, ar putea constitui şi ea un loc de agrement, însă acest lucru trebuie făcut fără încălcări ale legislaţiei în vigoare şi a normelor ecologice.

Moldova Suverană, 23 noiembrie 2005

„Comuniştii au interzis cartea mea, pentru a-şi ascunde fărădelegile comise”