Pr prof dr. George remete curs de dogmatică

Bibliografie

Clement Alexandrinul, Stromatele, trad. de D. Fecioru, în colecţia “P.S.B.”, nr. 5, Bucureşti, 1982

Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt despre întruparea Cuvântului, trad. de D. Stăniloae, în “P.S.B.”, nr. 15, Bucureşti, 1987

Sf. Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvântări teologice, trad. de D. Stăniloae, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1993

Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, I, în colecţia “Izvoarele Ortodoxiei”, nr. 6, trad. de D. Fecioru, Bucureşti, 1943

Sf. Ioan Casian, Despre întruparea Domnului, trad. de David Popescu, în “P.S.B.”, nr. 57, Bucureşti, 1990

Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântarea I morală, în “Filocalia”, vol. 6, Bucureşti, 1977

Nicolae Neaga, Hristos în Vechiul Testament, Sibiu, 1938.

3. DEFINIREA DOGMATICĂ A PERSOANEI MÂNTUITORULUI

Iisus Hristos, fiind Fiul lui Dumnezeu care a luat şi trup de om, rămâne Dumnezeu adevărat şi om adevărat în veci. Fiecare fire este mărturisită biblic şi amândouă sunt unite veşnic, în chip “neamestecat şi neschimbat, neîmpărţit şi nedespărţit” aşa cum a formulat dumnezeieşte sfânta Biserică, prin Sinodul IV ecumenic.

Firea dumnezeiască este atestată în mai multe profeţii mesianice:

• 
  Mesia este “născut din Dumnezeu” (Ps. 2,6)
  
• 
  Mesia este “Domn şi Dumnezeu” (Ps. 109)
  
• 
  Mântuitorul s-a numit pe Sine “Fiul lui Dumnezeu” şi “Fiul Domnului” (Matei 28,18)
  
• 
  Mântuitorul “lucrează ca şi Tatăl” (Ioan 5,17)
  
• 
  La botez, Mântuitorul este numit “Fiul cel iubit” (Marcu 1,11)
  
• 
  Sf. Pavel îl numeşte “Marele Dumnezeu” (Tit 2,12)
  
• 
  Apostolii îl numesc “Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (Matei 16,16).
  

Firea umană este afirmată în următoarele locuri: Mesia este “sămânţa femeii” şi “odrasla lui David” (Facere 3,15; Isaia 11,1).

Genealogiile de la Matei şi Luca Îl arată urmaşul unor oameni istorici, reali. În acelaşi timp, trebuie să arătăm că firea umană a Mântuitorului are două însuşiri deosebite faţă de ceilalţi oameni:

1. 
   naşterea supranaturală
   

Zămislirea Mântuitorului s-a făcut printr-o lucrare divină (Luca 1,35) şi nu prin naştere omenească. Ea nu a atins sau schimbat fecioria Maicii Domnului.

2. 
   Deşi om deplin, Iisus Hristos este fără nici un păcat
   

Impecabilitatea Lui este nu numai o lipsă de păcat ci o impecabilitate absolută, adică imposibilitatea de a voi, de a păcătui sau de a primi ispita.

Argument biblic:

“Cine dintre voi poate să mă vădească de păcat?” (Ioan 8,46).