Prima pagina

2.5Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti

În tabelul următor, sunt prezentate cantităţile de nămol rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, conform bazei de date deţinute de Agenţia de Protecţie a Mediului Arad.

Tabel 53: Staţii de epurare orăşeneşti -situaţia existentă

Denumirea staţiei de epurare	Număr de locuitori deserviţi	Cantitatea de nămol rezulatat (t/an) -substanţă uscată
		2003	2004	2005
Staţia de epurare a municipiului Arad	126.321	1.330	1.330	2.500
Staţia de epurare a oraşului Curtici	198	70	70	70
Staţia de epurare a comunei Gurahonţ	235	0	0	0
Staţia de epurare Moneasa	337	30	30	30
Staţia de epurare Pâncota	1.005	4	4	4
Primăria Oraşului Chişineu Criş -Serviciul Apă-Canal	1.670	20	20	20
Staţia de epurare a oraşului Ineu	5.000	3	3	3
Staţia de epurare a oraşului Sebiş	1.100	30	30	30
Staţia de epurare a oraşului Lipova	3.000
S.C. „Apoterm Nădlac” S.A.	4.500	60	60	60
Serviciul Public de Specialitate Sântana	104	1	1	0.5
TOTAL	143.470,0	1.548,0	1.548,0	2.717,5

Sursa: Agenţia de Protecţie a Mediului Arad
Cantitatea totală de nămoluri rezultată de la staţiile de epurare orăşeneşti, la nivelul judeţului Arad în anul 2005, a fost de 2.717,5 tone nămol orăşenesc deshidratat, care a fost eliminată exclusiv prin depozitare.
Din tabelul de mai sus se evidenţiază faptul că: pe de o parte nu toţi operatorii staţiilor de epuare au raportat datele privind cantitatea de nămoluri generată (ex: staţia de epurare a comunei Gurahonţ şi staţia de epurare a oraşului Lipova), iar pe de altă parte datele raportate nu prezintă un grad ridicat de acurateţe.
Staţii de epurare orăşeneşti - planificare

Planificarea, în domeniul gestionării nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare, trebuie corelată cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale, transpusă în legislaţia românescă prin H.G. 352/2005 -pentru modificarea H.G. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate- prin care statele membre sunt obligate să realizeze staţii de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerările cu mai mult de 2.000 p.e. -ceea ce implicit va duce la creşterea cantităţii de nămol generată în viitor.

În directiva privind apele uzate orăşeneşti, articolul 14 face referire la gestionarea nămolului de epurare şi anume faptul că nămolul de epurare trebuie reutilizat atunci când condiţiile legale sunt îndeplinite.
În tabelul următor, sunt centralizate toate proiectele ce au ca obiectiv reabilitarea/construirea de staţii de epurate la nivelul judeţului Arad.
Tabel 54: Staţii de epurare orăşeneşti -planificare

Localitate	Denumirea proiectului	Tip proiect	Anul punerii în funcţiune
Localităţile Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica şi Sântana	Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă	Phare CES 2003	2007
Localitatea Lipova	Modernizarea staţiei de epurare a apelor utilitare	Phare CBC RO/HU 2004	În curs de implementare
Municipiul ARAD	Reabilitarea facilităţilor de tratare a apelor uzate	ISPA-B.E.R.D.	2008
Localitatea Ineu	Reabilitare staţie de epurare Ineu	Fondul Naţional de Mediu	În curs de implementare
Comuna Dezna	Canalizare şi staţie de epurare pentru satele Dezna, Neagra şi Slatina de Criş	S.A.P.A.R.D. -măsura 2.1	În curs de implementare
Livada	Canalizare menajeră a localităţilor Livada şi Sânleani şi staţie de epurare comuna Livada	Program de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural
Săvârşin	Canalizare ape uzate menajere cu epurare mecano-biologică
Semlac	Construirea reţelei de canalizare a apelor uzate menajere şi staţie de epuarare
Şagu	Sistem de canalizare şi staţie de epurare pentru localităţile Şagu şi Cruceni
Târnova	Construire staţie de epurare
Vinga	Canalizare şi staţie de epurare
Zădăreni	Reţea de canalizare cu staţie de epurare

Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti
În prezent, în judeţul Arad, întreaga cantitate de nămol rezultată de la staţiile de epurare orăşeneşti este eliminată prin depozitare.
Prinicipalele opţiuni de valorificare a nămolului de epurare sunt următoarele:

• 
  utilizarea în agricultură;
  
• 
  compostare;
  
• 
  fermentare anaerobă;
  
• 
  coincinerare;
  
• 
  incinerare cu recuperare de energie.
  

Nămolul de epuarare poate fi utilizat în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative şi anume a ordinului comun al Ministerului Mediului şi Gospodăriarii Apelor şi Ministerul Agriculturii, nr 344/2004, pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solului atunci când nămolurile de epurare sunt utilizate în agricultură.

Astfel, conform acestui ordin, pentru ca nămolurile de epurare să poată fi utilizate în agricultură, trebuie respectate valorile maxim adimisibile privind:

• 
  concentraţiile de metale grele în solurile pe care se aplică nămolurile;
  
• 
  concentraţiile de metale grele din nămoluri;
  
• 
  cantităţile maxime anuale, de metale grele, care pot fi introduse în solurile cu destinaţie agricolă.
  

Dacă nămolurile rezultate din epurarea apelor municipale conţin compuşi organici şi/sau anorganici toxici, ce nu permit valorificarea în agricultură, se poate lua în considerare valorificarea energetică.

Toate tipurile de valorificări energetice, precum co-incinerarea în fabricile de ciment sau incinerarea cu recuperarea de energie, necesită o putere calorifică suficientă a nămolului.
Astfel, pentru incinerare se recomandă reducerea prealabilă a umidităţii nămolului brut şi evitarea stabilizării aerobe sau fermentării anaerobe, care diminuează puterea calorică a materialului supus incinerării.