Prima pagina

Situatia existenta

0. Descrierea generala a judetului

   0. Scurta prezentare a judetului

In Romania exista opt zone de dezvoltare, care au fost definite in baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania.

Regiunea Centru este a 7-a dintre ele. Regiunea de Dezvoltare "CENTRU" este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 0 longitudine estica si paralela 46 0 latitudine nordica. Din punct de vedre administrativ, Regiunea CENTRU este formata din sase judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

Figura 1: Regiunea 7 Centru
Suprafata Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezinta 14.3% din suprafata tarii, populatia numara 2,642 milioane locuitori (11,5% din totalul populatiei Romaniei) iar densitatea populatiei este de 74 locuitori / kmp.

Judetul Brasov este situat in partea centrala- estica a tarii pe cursul mijlociu al Oltului in interiorul arcului Carpatic fiind marginit la est de Muntii Ciucasului , la sud de muntii Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului si masivul Fagaras, cei mai inalti munti din tara, iar in partea nord – estica de muntii Baraolt si respectiv depresiunea dintre Olt si Tarnave. Judetul Brasov este intins pe o suprafata de 5363 kmp, detinand 2,2 % din suprafata tarii.

Figura 2: Judetul Brasov

Brasovul este judetul cu cel mai inalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, cu o pondere a populatiei din total de 75%. La Brasov se intersecteaza majoritatea cailor de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Brasovul este si un important nod feroviar, judetul detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62 km/1000 km² fata de 43 km/1000 km²).

Judetul Brasov este renumit pentru activitatile turistice si potentialul pe care acesta il detine in domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate in judetul Brasov.

Tabel 2: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004

	Judetul Brasov
	km2	%
Suprafata totala, din care:	5.363	100
suprafata agricola	2.974	55,44
paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera	1.993	22,25
ape si balti	66	1.23
alte suprafete	330	6,14
Suprafata locuita	866	14,94

Sursa:Statistica teritoriala
Regiunea se compune din doua unitati distincte:

• 
  depresiunea Brasovului, si
  
• 
  orogenul Carpatilor Orientali.
  

La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor

factorilor externi, si anume:

• 
  piemontul orasului Brasov
  
• 
  piemontul Sacele
  
• 
  culoarul piemontan Rasnov.
  

Geologie

Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi cu inaltimi intre 800 si 1700m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.

Clima

Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi

usor scazute in zonele mai joase.

Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima

absoluta fiind de 37 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ

50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea

aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700

mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii

cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.

Hidrologie

In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane (freatice si de adancime), iar pe de alta parte apele de suprafata, adica reteaua de rauri si lacuri naturale si artificiale.

Apele subterane-freatice se definesc, in functie de conditiile geologice, pe doua zone: cea montana, unde stratul acvifer se afla de regula la adancime, si cea joasa (incluzand sesurile depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca si terasele Oltului), unde stratul acvifer este bogat si prezinta calitati corespunzatoare unei utilizari diversificate.

Apele de suprafata au lungimea totala de 2.147 de kilometri, ocupand o suprafata de 2.337 de hectare. Alte suprafete de ape ocupa 770 de hectare si sunt reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Fagarasului si de lacurile artificiale (acumularile Tarlung - Sacele si Dopca, Vistea, Hamaradia). Acestea din urma sunt utilizate pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, producerea de energie, piscicultura si irigatii.
Habitate naturale

Conform impartirii Europei in regiuni biogeografice, judetul Brasov se afla la interferenta a doua zone: alpina si continentala. Caracteristicile climei din ultima perioada, carora li se adauga alternanta perioadelor umede cu cele secetoase nu au dezechilibrat evolutia fireasca a habitatelor. De asemenea, nu s-au semnalat degradari majore ale habitatelor.

In cursul anului 2006, la nivelul judetului au fost inventariate 43 de tipuri de habitate, 230 de specii de pasari (dintre care 196 protejate conform legislatiei in vigoare), 49 de specii de mamifere, (27 cuprinse in Legea 462/2001 si 16 in Directiva Habitate), 22 de specii de amfibieni si reptile (20 cuprinse in Legea 462/2001 si 14 in Directiva Habitate), 6 specii de pesti (6 in Legea 462/2001 si 5 in Directiva Habitate), 381 de specii de nevertebrate (31 in Legea 462/2001 si 15 in Directiva Habitate).

0. Arii protejate

In conformitate cu prevederile legale: Legea 5/2000, H.G. 2151/2004 si HG 1581/2005, in judetul Brasov exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de hectare, reprezentand aproximativ 7% din suprafata judetului.

Intre aceste arii protejate se disting cele doua parcuri, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi. Incepand cu anul 1999, respectiv 2004, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi au administratie proprie si detin planuri de management2. Aceste planuri prevad luarea unor masuri stricte de protejare a tuturor habitatelor si speciilor din interiorul parcurilor. Din anul 2004 pana in prezent au fost luate in custodie 11 arii naturale protejate, conform Ordinului 494/2005. Alaturi de aceste arii protejate, judetul Brasov are validate, in prezent, un numar de 24 de situri Natura 2000. Acestea sunt impartite, conform celor doua directive ale Uniunii Europene, in doua categorii: 7 situri de protectie avifaunistica (SPA) si 17 situri de importanta comunitara (SCI).

Tabel 3: Ariile protejate din judetul Brasov si regimul de management in care se
incadreaza

Regim de management	Categorie IUCIN^*	Caracteristici	Nr.
Monumente ale naturii	III	Conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica si peisagistica	14
Rezervatii naturale	IV	Protejarea de habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, geologic, speologic, paleontologic	14
Arii de protectie speciala avifaunistica		Conservarea habitatelor specifice necesare protectiei speciilor de pasari migratoare salbatice	2
Parcuri Nationale Si Naturale: Parcul National Piatra Craiului Parcul National Bucegi	II V	Protejarea si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, precum si ansambluri peisagistice in care interactioneaza activitatile umane cu natura	2
Zone umede de importanta internationala		Situri Ramsar	1

Conform Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor, a florei si faunei Salbatice
^* IUCIN - International Union of the Conservation of Nature and Natural Resources

2.1.3. Infrastructura

1. 
   Infrastructura de transport
   

Judetul Brasov face parte din Regiunea 7 Centru, si detine primul loc in ceea ce priveste densitatea de retele feroviare.

Reteaua de drumuri

Reteaua de drumuri publice a judetului are o lungime de 1.517 kilometri, cu o densitate medie de 27 km/km², inferioara mediei pe tara de 33 km/km². Repartizarea drumurilor pe teritoriul judetului este determinata de formele de relief, densitatea maxima intalnindu-se in zonele joase, iar cea minima in zona montana.

Din lungimea precizata mai sus, 427 de kilometri sunt drumuri nationale, 740 de kilometri sunt drumuri judetene iar 350 de kilometri drumuri comunale.

Drumurile nationale au urmatoarele trasee:

• 
  trasee europene:
  
  • 
    E60 pe DN1 (Bucuresti - Brasov) si DN13 (Brasov – Rupea - Sighisoara);
    
  • 
    E68 pe DN1 (Brasov - Fagaras - Sibiu);
    
  • 
    E574 pe DN11 (Targu Secuiesc - Brasov) si DN74 (Brasov - Campulung)
    
• 
  trasee nationale principale: DN1A (Brasov - Valenii de Munte) si DN10 (Harman - Prejmer - Teliu);
  
• 
  trasee nationale secundare: DN73A (Predeal - Rasnov - Zarnesti - Poiana Marului - Sercaia) si DN 73B (Cristian - Ghimbav).
  

Drumurile locale, avand 44 de trasee judetene si 61 de trasee comunale, sunt modernizate doar in procent de 8% fata de media nationala de 10,44%. Din totalul drumurilor comunale, 12% sunt inca de pamant.

Din punctul de vedere al traficului mediu zilnic anual, recensamantul general al circulatiei din anul 2005 a inregistrat un numar de 5.363 de vehicule/zi pe drumurile nationale, 1.160 de vehicule/zi pe drumurile judetene, respectiv 642 de vehicule/zi pe drumurile comunale. Centrul de studii tehnice rutiere si informatica al Ministerului Transporturilor (CESTRIN) prognozeaza dublarea traficului pana in anul 2025 atat pe drumurile nationale, cat si pe cele judetene si comunale.

Reteaua de cai ferate

Caile ferate de pe teritoriul judetului sunt administrate de catre Regionala de Cai Ferate Brasov.

Linia ferata cu ecartament normal are lungimea totala de 683 km, cu o densitate de 62

km/1.000 km², indicator superior mediei pe tara de 46 km/km².

Judetul Brasov beneficiaza de existenta coridorului feroviar Pan Europan, Coridorul IV: Frontiera Curtici -Brasov-Simeria-Vintu de Jos-Alba Iulia-Cosaliu-Copsa Mica-Brasov-Bucuresti-Fetesti-Medgidia-Constanta cu ramura de la Brasov spre Timisoara-Caransebes-Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat. Datorita pozitiei judetului, reteaua de cai ferate este, in mare masura, o retea de tranzit.

Situatia liniilor de cale ferata in exploatare, se prezinta astfel:

Tabel 4: Caracteristiceile retelei feroviare

Lungimea CF (km)	Din care			Electrificate (km)	Densitate (km / kmp)
	Linie simpla	Linie dubla	Linii in statii si triaj
683	228	2 x 126	203	498	62

Teritoriul judetului este deservit de urmatoarele trasee de cale ferata:

• 
  Magistrala 200: Brasov - Fagaras - Curtici (cale ferata simpla neelectrificata);
  
• 
  Magistrala 300: Bucuresti - Predeal - Brasov - Episcopia Bihorului (cale ferata dubla electrificata). Tronsonul Bucuresti - Brasov - Sighisoara face parte din tronsonul 4 al culoarului de transport paneuropean ce urmeaza a fi reabilitat in viitorul apropiat,
  

• 
  Magistrala 400: Brasov – Sfantu Gheorghe – Deda – Sighetul Marmatiei (cale ferata simpla electrificata).
  

Linii secundare (trasee de cale ferata simpla neelectrificata) mai exista intre:

• 
  Harman – Intorsura Buzaului;
  
• 
  Bartolomeu – Zarnesti;
  
• 
  Ucea – Victoria;
  
• 
  Sercaia – Sinca Veche (linie uzinala).
  

Activitatea feroviara pe teritoriul judetului este deservita de 13 statii si 17 halte. Infrastructura de telecomunicatii feroviare este administrata de S.C. Telecomunicatii S.A. Agentia Regionala de Telecomunicatii Brasov.
2.1.3.2.Alimentarea cu apa

In perioada 2004-2006, consumul de apa din judet a inregistrat o scadere datorata reducerii activitatii unor agenti economici si a contorizarii consumului la populatie.

Tabel 5: Volumele de apa captate si consumate in perioada 2004 – 2006 (mii m³)

AN	Din care		Volum total
	Ape de suprafata	Ape subterane
2004	90.000	25.000	115.000
2005	80.000	22.000	102.000
2006	80.000	20.200	100.200
2007 prognoza	95.000	35.000	130.000

Sursa: Directia Judeteana de Statistica