Prima pagina

Asezari umane

Tabel 12: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie

Judetul Brasov	1990	1995	2000	2001	2002	2003	2004	2006
Numarul oraselor si municipiilor	9	9	9	9	10	10	10	10
- din care: municipii	2	2	4	4	4	4	4	4
Numarul comunelor	43	43	43	43	44	45	47	48
Numarul satelor	150	150	150	150	149	149	149	149

Sursa: Directia judeteana de statistica

0. Dezvoltare economica

   1. 
      Principalele surse economice
      

Produsul intern brut realizat in anul 2005 in judetul Brasov a fost de 4,272 miliarde de euro.

In perioada 2000-2005, produsul intern brut pe cap de locuitor in judetul Brasov a avut un trend crescator si totodata superior celui national.

Figura 4: Evolutia produsului intern brut (% fata de 1999)

Din analiza gradului de participare a diverselor activitati la crearea produsului intern brut al judetului Brasov, serviciile detin 41,4%, industria 35,5%, comertul 9,9%, constructiile 6,7% iar agricultura 6,5%. Comparand aceasta structura cu cea a produsului intern brut al Regiunii 7 Centru se observa ca industria si domeniul constructiilor sunt mai bine reprezentate in judetul Brasov, in timp ce agricultura prezinta inca diferente semnificative fata de valorile Regiunii Centru.

Produsul intern brut al judetului Brasov a crescut in termeni reali in perioada 2000-2003 cu 18,4%. Evolutia sa a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si in consecinta a valorii adaugate brute in perioada analizata din industria prelucratoare, constructii, comert, transporturi, depozitare si comunicatii.
Domeniul serviciilor are un aport important la formarea produsului intern brut in perioada analizata, evolutia cea mai semnificativa inregistrandu-se in domeniul serviciilor de sanatate si asistenta sociala si al serviciilor colective, sociale si personale. Industria extractiva, pescuitul si piscicultura au un aport mic la formarea PIB.
La nivelul Regiunii 7 Centru, Brasovul este cel mai competitiv judet, mentinandu-se pe primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, al valorii adaugate brute si al productivitatii muncii, fiind urmat de judetele Sibiu si Mures. In privinta exporturilor, judetul Brasov a detinut in mod constant unul dintre primele locuri la nivel regional, alaturi de Sibiu. Pe de alta parte, Brasovul s-a clasat in permanenta in ultimii ani pe unul dintre ultimele locuri din punct de vedere al ratei de ocupare a fortei de munca, mai ales datorita disponibilizarilor masive.
Raportandu-ne la nivelul regional, constatam in judetul Brasov concentrari in urmatoarele domenii: turism (41,6% din valoarea adaugata bruta a turismului la nivel regional), transport (35%), industria energetica (36,4%), industria prelucratoare (30,6%). Acestea mentin judetul Brasov pe prima pozitie la nivel regional din punct de vedere al valorii adaugate brute.
In structura valorii adaugate brute a judetului Brasov cea mai importanta crestere a inregistrat-o grupa masini, aparate si echipamente electrice (de la 12,8% la 22,3%). Scaderi au avut produsele chimice (de la 5,8% la 0,6%), materialele plastice si articolele din materiale plastice

(de la 9,2% la 5,5%), precum si exportul de incaltaminte (de la 15,8% la 8,1%). Se mentine sau inregistreaza usoare cresteri ponderea exporturilor de mijloace de transport, textile, mobila, lemn si produse din lemn.

Judetul Brasov inregistreaza cel mai ridicat nivel al productivitatii muncii din intreaga regiune 7 Centru, aceasta ajungand in anul 2006, dupa o perioada de puternica scadere, sa fie cu doar 15,77% mai mica decat cea inregistrata in anul 1989 si aproape echivalenta cu cea a anului 1990. Productivitatea muncii la nivelul judetului se afla, la fel ca si indicele productiei industriale, pe un puternic trend ascedent, depasind inca din anul 2003 media nationala a acestor indicatori.

2. 
   Distributia fortei de munca si somajul
   

La nivelul judetului Brasov, balanta fortei de munca pe anul 2005 ilustreaza faptul ca, din totalul populatiei judetului de 595.000 de persoane, resursa de munca reprezinta 69%.

Din populatia in varsta de munca se exclud persoanele cu incapacitate permanenta de munca, precum si pensionarii in varsta de munca ce nu lucreaza, aceste categorii reprezentand 11,7 mii persoane in anul 2005.

Din totalul celor ce reprezinta resursa de munca pe anul 2005 (411,8 mii persoane), 55% sunt persoane active ocupate.
Tabel 13: Numarul mediu al salariatilor, pe activitatile economiei nationale

Judetul Brasov	1992	1995	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Total economie	304,1	275,6	238,4	237,2	239,5	230,5	229,0	227,0	230,9
Agricultura, vanatoare si silvicultura	45,4	44,1	48,2	46,3	40,1	38,0	35,3	34,7	32,4
Pescuit si piscicultura	-	-	-	-	0,1	0,1	0,1	0,1	0,1
Industrie, din care:	154,0	126,7	90,8	91,9	92,1	80,3	76,3	71,0	69,1
- Industrie extractiva	1,4	1,5	0,8	0,8	0,8	0,8	0,7	0,7	0,7
- Industrie prelucratoare	147,7	120,1	84,7	86,1	86,3	74,4	70,9	65,6	64,4
- Energie electrica si termica, gaze si apa	4,9	5,1	5,3	5,0	5,0	5,1	4,7	4,7	4,0
Constructii	18,5	14,0	12,5	12,6	13,2	15,0	15,7	15,3	17,7
Comert	17,4	31,6	26,6	27,8	30,9	31,0	33,9	35,6	38,3
Hoteluri si restaurante	5,3	6,0	4,6	3,1	4,5	5,6	7,8	7,4	7,7
Transport, depozitare si comunicatii	20,3	15,9	14,0	12,9	13,8	12,7	11,6	12,8	14,2
Intermedieri financiare	1,4	1,8	2,8	2,3	2,0	2,3	2,4	2,6	12,2
Tranzactii imobiliare si alte servicii	13,2	7,6	7,6	9,1	10,2	11,4	11,1	12,9	2,0
Administratie publica si aparare	2,1	3,4	3,7	3,6	3,4	3,5	3,4	4,4	4,6
Invatamant	13,2	12,8	12,9	13,4	13,4	14,0	14,4	14,0	13,9
Sanatate si asistenta sociala	8,8	7,9	9,8	9,9	10,4	10,9	10,6	10,2	10,0
Celelalte activitati ale economiei nationale	4,5	3,8	4,9	4,3	5,4	5,7	6,4	6,0	6,6

Sursa: Directia Judeana de Statistica

Rata medie a somerilor inregistrati in judetul Brasov in 2006 (6,36%) se afla peste media nationala de 5,4%.

Tabel 14: Rata somajului

Judetul Brasov	1991	1995	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Numarul somerilor inregistrati
Total	4221	19840	30693	25290	32407	27233	27405	21751	15097
- femei	3044	11423	17503	15202	17434	13535	12432	9865	6581
- barbati	1177	8417	13190	10088	14973	13698	14973	11886	8516
Rata somajului (%)
Total	1,3	6,7	11,4	9,6	11,9	10,6	10,7	8,7	6,1
- femei	2,0	8,0	13,2	11,9	13,5	11,1	10,4	8,9	5,9
- barbati	0,7	5,5	9,7	7,5	10,5	10,1	10,9	9,0	6,2

Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea fortei de munca

3. 
   Venitul mediu
   

Tabel 15: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale

Judetul Brasov	1991	1995	2000	2001	2002	2003	2004
Total economie	7870	233170	2176348	2994666	3712447	4673047	5543148
Agricultura, vanatoare si silvicultura	6877	192202	1620349	2191114	2833435	4026958	4884072
Pescuit si piscicultura	6169	186180	1316412	1964687	2148837	4463338	5724548
Industrie, din care:	8038	248175	2287000	3178959	3968595	4909940	5622373
- Industrie extractiva	10648	351667	3031664	4223268	5820104	6817313	7468366
- Industrie prelucratoare	7973	244152	2196797	3065720	3813589	4712371	5353791
- Energie electrica si termica, gaze si apa	9071	314486	3413049	4653622	5889010	7352365	9399018
Constructii	8406	229266	1855877	2671899	3164954	3913851	4956241
Comert	7210	199581	1407660	2229668	2591092	3576758	3950572
Hoteluri si restaurante	6252	200876	1646136	2616085	2379302	3520886	4399072
Transport, depozitare si comunicatii	8782	260701	2675638	3482366	4675270	5820878	7028637
Intermedieri financiare	8075	370406	5084607	7174751	9168916	11048989	13879097
Tranzactii imobiliare si alte servicii	7763	243525	2469463	2882938	3165482	4775441	6419716
Administratie publica si aparare	8060	198907	3300918	4225504	5134887	6930735	9501961
Invatamant	7176	191711	2549956	2824792	4322525	4757023	6073499
Sanatate si asistenta sociala	7488	176360	1751459	2645360	2954993	3736613	4918427
Celelalte activitati ale economiei nationale	6142	209830	1485881	2220423	2587051	3651916	4467081

Sursa: Directia Judeteana de Statistica

4. 
   Principalele centre de atractie
   

Pozitionarea geografica a judetului Brasov in zona montana din centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera si

feroviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul atrage

anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Potentialul turistic al judetul Brasov imbina elemente ale cadrului natural cu valorile culturale si istorice.

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic, preponderent montan, turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportiv-recreative in toate anotimpurile anului.

Principalele masive muntoase ale judetului, integrate in circuitul turistic intern si international cu spatii de cazare, agrement si practicare a sporturilor specifice sunt:

• 
  Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane usor accesibile, ofera obiective turistice naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,
  
• 
  Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului si a schiului de fond si alpin,
  
• 
  Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic in Carpatii Romanesti, prin relieful impunator al crestei calcaroase in lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc specii rare de flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare in cabane si refugii montane, precum si in modernele pensiuni din localitatile limitrofe.
  
• 
  Muntii Ciucas, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezinta spectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata cu structuri turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar in localitatile de la baza masivului,
  
• 
  Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetului constand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si monumente de arhitectura,
  
• 
  Muntii Fagaras, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc national, sunt cei mai inalti si spectaculosi munti din Romania.
  

Resursele culturale, comunitare si de patrimoniu ofera o combinatie deosebita de arhitectura, cladiri de patrimoniu, monumente si evenimente comunitare. De o importanta deosebita este municipiul Brasov, unul din cele mai bine pastrate orase medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat intr-o stare buna (Biserica Neagra, cartierul Schei, Piata Sfatului, zidurile de aparare ale vechii cetati impreuna cu turnurile si bastioanele). Mai mult, judetul ofera posibilitatea vizitarii unei multitudini de cetati (Codlea, Fagaras, Hoghiz, Prejmer, Rasnov, Rupea).

O serie de evenimente de anvergura precum festivalurile internationale Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporana, Muzica de Camera, Jazz reprezinta alte puncte de atractie pentru

turisti.

Cetatile taranesti reprezinta cea mai importanta si mai originala contributie pe care arhitectura medievala de zid a Transilvaniei a inscris-o in patrimoniul artistic european. Din aceasta categorie fac parte cetatile taranesti cu biserici de incinta (Bod, Cincsor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Halchiu, Halmeag, Harman, Maierus, Prejmer, Rotbav, Sanpetru), ridicate de sasii si romanii locuitori ai satelor respective in secolele XIII-XVI, dar si bisericile-cetati (Beia, Bunesti, Cata, Cincu, Drauseni, Fiser, Homorod, Merchiasa, Mesendorf, Prejmer, Roades, Soars, Viscri).

Intre acestea, se remarca Prejmer si Viscri, unde se gasesc situri satesti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea si promovarea acestor resurse nu se ridica insa la nivelul potentialului pe care il pot oferi.

Cel mai important punct de atractie turistica, recunoscut pe plan international, este Castelul Bran, cu a sa legenda a lui Dracula.

Tipuri de turism practicate in judetul Brasov

• 
  Turismul montan de drumetie este favorizat de existenta masivelor muntoase, a suprafetei mari acoperite cu paduri, a existentei traseelor marcate, a cabanelor montane si bazelor de cazare din localitatile limitrofe, precum si a promovarii acestor zone pe plan national si international.
  
• 
  Turismul cultural-istoric este favorizat de existenta a numeroase monumente istorice si de arhitectura pe intreg teritoriul judetului.
  
• 
  Turismul religios este practicat mai ales la Manastirea de la Sambata de Sus unde au loc, in timpul marilor sarbatori crestine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credinciosi. Mai mult, pe teritoriul judetului se gasesc sapte complexe monahale si numeroase biserici cu valoare istorica si arhitecturala deosebita.
  
• 
  Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitatie, mountainbike, deltaplanorism si planorism, vanatoare si pescuit sportiv in zonele colinare si montane ale judetului, „vanatoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul si rasul, in judetul Brasov traind 30% din populatia de mari carnivore a Europei.
  
• 
  Turismul stiintific tematic pe sectiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie in rezervatiile naturale ale judetului.
  
• 
  Turismul rural sau agroturismul este practicat in special in zona satelor branene (Fundata, Moeciu, Bran) si in Poiana Marului, zone ce constituie un areal cu un potential natural, istoric si turistic deosebit, precum si in zona Sacele-Tarlungeni, aflata in imediata apropiere a municipiului Brasov.
  
• 
  Turismul de afaceri si conferinte, din perspectiva caruia judetul Brasov se bucura de un interes in crestere
  
• 
  Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natura, oferit ca produs turistic in:
  
  • 
    zona Zarnesti, zona in care acest tip de turism este dezvoltat in stadiul cel mai
    
  • 
    avansat din Romania, favorizat atat de cadrul natural exceptional (Parcul National turism de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului, - zona Vama Buzaului, poarta de intrare in Masivul Ciucas, unde functioneaza, in prezent, Centrul Educational de Ecologie si Ecoturism,
    
  • 
    zona Bunesti-Viscri, zona incipienta in practicarea ecoturismului dar cu un potential deosebit pentru o dezvoltare ulterioara in aceasta directie,
    
  • 
    zona Fagaras, favorizata de cadrul natural, in care se practica un turism incipient de tip ecoturism, dar fara o strategie coerenta si unitara in acest sens.
    

5. 
   Hoteluri
   

Tabel 16: Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

Judetul Brasov	2004	2005	2006
Total	431	403	489
Hoteluri si moteluri	43	53	63
Cabane turistice	20	13	17
Campinguri si unitati tip casuta	2	2	2
Vile turistice si bungalouri	64	67	72
Tabere de elevi si prescolari	3	1	1
Pensiuni turistice urbane	82	107	135
Sate de vacanta	1	2	2
Pensiuni turistice rurale	104	155	193
Hoteluri pentru tineret	4	3	4
Pensiuni agroturistice	107	-	-
Popasuri turistice	1	-	-

Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Tabel 17: Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Judetul Brasov	1990	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Capacitatea de cazare
Existenta (locuri)	12488	10549	10276	9528	9611	11380	12037	13883
In functiune (mii locuri-zile)	3658,4	3681,9	3670,3	3297,1	3650	3900,5	4219	4527
Sosiri (mii)	773,1	326,4	328,3	290,3	329	422	448	484
Innoptari (mii)	2358,8	890,7	884,6	779,3	830	961	1000	1055
Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%)	64,5	24,2	24,1	23,6	22,6	24,6	23,7	23,3

Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Date referitoare la generarea deseurilor municipale

Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionarea deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul 1995.

In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a doua chestionare:

• 
  AS-GD-MUN „Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de salubritate”;
  
• 
  AS-GD-TRAT „Cercetare statistica privind tratarea deseurilor”.
  

Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la nivelul unitatilor raportoare, si anume:

• 
  disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa cantarelor la depozitele de deseuri);
  
• 
  organizarea managementului deseurilor;
  
• 
  inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici;
  
• 
  competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor statistice.
  

Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a acestora.