Prima pagina



Yüklə 1,63 Mb.
səhifə5/23
tarix22.01.2018
ölçüsü1,63 Mb.
#39750
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   23

Asezari umane


Tabel 12: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie


Judetul Brasov

1990

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2006

Numarul oraselor si municipiilor

9

9

9

9

10

10

10

10

- din care: municipii

2

2

4

4

4

4

4

4

Numarul comunelor

43

43

43

43

44

45

47

48

Numarul satelor

150

150

150

150

149

149

149

149

Sursa: Directia judeteana de statistica
      1. Dezvoltare economica


        1. Principalele surse economice

Produsul intern brut realizat in anul 2005 in judetul Brasov a fost de 4,272 miliarde de euro.

In perioada 2000-2005, produsul intern brut pe cap de locuitor in judetul Brasov a avut un trend crescator si totodata superior celui national.



Figura 4: Evolutia produsului intern brut (% fata de 1999)

Din analiza gradului de participare a diverselor activitati la crearea produsului intern brut al judetului Brasov, serviciile detin 41,4%, industria 35,5%, comertul 9,9%, constructiile 6,7% iar agricultura 6,5%. Comparand aceasta structura cu cea a produsului intern brut al Regiunii 7 Centru se observa ca industria si domeniul constructiilor sunt mai bine reprezentate in judetul Brasov, in timp ce agricultura prezinta inca diferente semnificative fata de valorile Regiunii Centru.


Produsul intern brut al judetului Brasov a crescut in termeni reali in perioada 2000-2003 cu 18,4%. Evolutia sa a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si in consecinta a valorii adaugate brute in perioada analizata din industria prelucratoare, constructii, comert, transporturi, depozitare si comunicatii.
Domeniul serviciilor are un aport important la formarea produsului intern brut in perioada analizata, evolutia cea mai semnificativa inregistrandu-se in domeniul serviciilor de sanatate si asistenta sociala si al serviciilor colective, sociale si personale. Industria extractiva, pescuitul si piscicultura au un aport mic la formarea PIB.
La nivelul Regiunii 7 Centru, Brasovul este cel mai competitiv judet, mentinandu-se pe primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, al valorii adaugate brute si al productivitatii muncii, fiind urmat de judetele Sibiu si Mures. In privinta exporturilor, judetul Brasov a detinut in mod constant unul dintre primele locuri la nivel regional, alaturi de Sibiu. Pe de alta parte, Brasovul s-a clasat in permanenta in ultimii ani pe unul dintre ultimele locuri din punct de vedere al ratei de ocupare a fortei de munca, mai ales datorita disponibilizarilor masive.
Raportandu-ne la nivelul regional, constatam in judetul Brasov concentrari in urmatoarele domenii: turism (41,6% din valoarea adaugata bruta a turismului la nivel regional), transport (35%), industria energetica (36,4%), industria prelucratoare (30,6%). Acestea mentin judetul Brasov pe prima pozitie la nivel regional din punct de vedere al valorii adaugate brute.
In structura valorii adaugate brute a judetului Brasov cea mai importanta crestere a inregistrat-o grupa masini, aparate si echipamente electrice (de la 12,8% la 22,3%). Scaderi au avut produsele chimice (de la 5,8% la 0,6%), materialele plastice si articolele din materiale plastice

(de la 9,2% la 5,5%), precum si exportul de incaltaminte (de la 15,8% la 8,1%). Se mentine sau inregistreaza usoare cresteri ponderea exporturilor de mijloace de transport, textile, mobila, lemn si produse din lemn.


Judetul Brasov inregistreaza cel mai ridicat nivel al productivitatii muncii din intreaga regiune 7 Centru, aceasta ajungand in anul 2006, dupa o perioada de puternica scadere, sa fie cu doar 15,77% mai mica decat cea inregistrata in anul 1989 si aproape echivalenta cu cea a anului 1990. Productivitatea muncii la nivelul judetului se afla, la fel ca si indicele productiei industriale, pe un puternic trend ascedent, depasind inca din anul 2003 media nationala a acestor indicatori.


        1. Distributia fortei de munca si somajul

La nivelul judetului Brasov, balanta fortei de munca pe anul 2005 ilustreaza faptul ca, din totalul populatiei judetului de 595.000 de persoane, resursa de munca reprezinta 69%.

Din populatia in varsta de munca se exclud persoanele cu incapacitate permanenta de munca, precum si pensionarii in varsta de munca ce nu lucreaza, aceste categorii reprezentand 11,7 mii persoane in anul 2005.



Din totalul celor ce reprezinta resursa de munca pe anul 2005 (411,8 mii persoane), 55% sunt persoane active ocupate.
Tabel 13: Numarul mediu al salariatilor, pe activitatile economiei nationale


Judetul Brasov

1992

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Total economie

304,1

275,6

238,4

237,2

239,5

230,5

229,0

227,0

230,9

Agricultura, vanatoare si silvicultura

45,4

44,1

48,2

46,3

40,1

38,0

35,3

34,7

32,4

Pescuit si piscicultura

-

-

-

-

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

Industrie, din care:

154,0

126,7

90,8

91,9

92,1

80,3

76,3

71,0

69,1

- Industrie extractiva

1,4

1,5

0,8

0,8

0,8

0,8

0,7

0,7

0,7

- Industrie prelucratoare

147,7

120,1

84,7

86,1

86,3

74,4

70,9

65,6

64,4

- Energie electrica si termica, gaze si apa

4,9

5,1

5,3

5,0

5,0

5,1

4,7

4,7

4,0

Constructii

18,5

14,0

12,5

12,6

13,2

15,0

15,7

15,3

17,7

Comert

17,4

31,6

26,6

27,8

30,9

31,0

33,9

35,6

38,3

Hoteluri si restaurante

5,3

6,0

4,6

3,1

4,5

5,6

7,8

7,4

7,7

Transport, depozitare si comunicatii

20,3

15,9

14,0

12,9

13,8

12,7

11,6

12,8

14,2

Intermedieri financiare

1,4

1,8

2,8

2,3

2,0

2,3

2,4

2,6

12,2

Tranzactii imobiliare si alte servicii

13,2

7,6

7,6

9,1

10,2

11,4

11,1

12,9

2,0

Administratie publica si aparare

2,1

3,4

3,7

3,6

3,4

3,5

3,4

4,4

4,6

Invatamant

13,2

12,8

12,9

13,4

13,4

14,0

14,4

14,0

13,9

Sanatate si asistenta sociala

8,8

7,9

9,8

9,9

10,4

10,9

10,6

10,2

10,0

Celelalte activitati ale economiei nationale

4,5

3,8

4,9

4,3

5,4

5,7

6,4

6,0

6,6

Sursa: Directia Judeana de Statistica

Rata medie a somerilor inregistrati in judetul Brasov in 2006 (6,36%) se afla peste media nationala de 5,4%.


Tabel 14: Rata somajului


Judetul Brasov

1991

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Numarul somerilor inregistrati

Total

4221

19840

30693

25290

32407

27233

27405

21751

15097

- femei

3044

11423

17503

15202

17434

13535

12432

9865

6581

- barbati

1177

8417

13190

10088

14973

13698

14973

11886

8516

Rata somajului (%)

Total

1,3

6,7

11,4

9,6

11,9

10,6

10,7

8,7

6,1

- femei

2,0

8,0

13,2

11,9

13,5

11,1

10,4

8,9

5,9

- barbati

0,7

5,5

9,7

7,5

10,5

10,1

10,9

9,0

6,2

Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea fortei de munca

        1. Venitul mediu


Tabel 15: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale


Judetul Brasov

1991

1995

2000

2001

2002

2003

2004

Total economie

7870

233170

2176348

2994666

3712447

4673047

5543148

Agricultura, vanatoare si silvicultura

6877

192202

1620349

2191114

2833435

4026958

4884072

Pescuit si piscicultura

6169

186180

1316412

1964687

2148837

4463338

5724548

Industrie, din care:

8038

248175

2287000

3178959

3968595

4909940

5622373

- Industrie extractiva

10648

351667

3031664

4223268

5820104

6817313

7468366

- Industrie prelucratoare

7973

244152

2196797

3065720

3813589

4712371

5353791

- Energie electrica si termica, gaze si apa

9071

314486

3413049

4653622

5889010

7352365

9399018

Constructii

8406

229266

1855877

2671899

3164954

3913851

4956241

Comert

7210

199581

1407660

2229668

2591092

3576758

3950572

Hoteluri si restaurante

6252

200876

1646136

2616085

2379302

3520886

4399072

Transport, depozitare si comunicatii

8782

260701

2675638

3482366

4675270

5820878

7028637

Intermedieri financiare

8075

370406

5084607

7174751

9168916

11048989

13879097

Tranzactii imobiliare si alte servicii

7763

243525

2469463

2882938

3165482

4775441

6419716

Administratie publica si aparare

8060

198907

3300918

4225504

5134887

6930735

9501961

Invatamant

7176

191711

2549956

2824792

4322525

4757023

6073499

Sanatate si asistenta sociala

7488

176360

1751459

2645360

2954993

3736613

4918427

Celelalte activitati ale economiei nationale

6142

209830

1485881

2220423

2587051

3651916

4467081

Sursa: Directia Judeteana de Statistica


        1. Principalele centre de atractie

Pozitionarea geografica a judetului Brasov in zona montana din centrul tarii favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera si

feroviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul atrage

anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Potentialul turistic al judetul Brasov imbina elemente ale cadrului natural cu valorile culturale si istorice.

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic, preponderent montan, turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportiv-recreative in toate anotimpurile anului.

Principalele masive muntoase ale judetului, integrate in circuitul turistic intern si international cu spatii de cazare, agrement si practicare a sporturilor specifice sunt:



  • Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane usor accesibile, ofera obiective turistice naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,

  • Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului si a schiului de fond si alpin,

  • Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic in Carpatii Romanesti, prin relieful impunator al crestei calcaroase in lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc specii rare de flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare in cabane si refugii montane, precum si in modernele pensiuni din localitatile limitrofe.

  • Muntii Ciucas, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezinta spectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata cu structuri turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar in localitatile de la baza masivului,

  • Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetului constand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si monumente de arhitectura,

  • Muntii Fagaras, zona aflata in prezent in curs de legiferare ca parc national, sunt cei mai inalti si spectaculosi munti din Romania.

Resursele culturale, comunitare si de patrimoniu ofera o combinatie deosebita de arhitectura, cladiri de patrimoniu, monumente si evenimente comunitare. De o importanta deosebita este municipiul Brasov, unul din cele mai bine pastrate orase medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat intr-o stare buna (Biserica Neagra, cartierul Schei, Piata Sfatului, zidurile de aparare ale vechii cetati impreuna cu turnurile si bastioanele). Mai mult, judetul ofera posibilitatea vizitarii unei multitudini de cetati (Codlea, Fagaras, Hoghiz, Prejmer, Rasnov, Rupea).

O serie de evenimente de anvergura precum festivalurile internationale Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporana, Muzica de Camera, Jazz reprezinta alte puncte de atractie pentru

turisti.

Cetatile taranesti reprezinta cea mai importanta si mai originala contributie pe care arhitectura medievala de zid a Transilvaniei a inscris-o in patrimoniul artistic european. Din aceasta categorie fac parte cetatile taranesti cu biserici de incinta (Bod, Cincsor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Halchiu, Halmeag, Harman, Maierus, Prejmer, Rotbav, Sanpetru), ridicate de sasii si romanii locuitori ai satelor respective in secolele XIII-XVI, dar si bisericile-cetati (Beia, Bunesti, Cata, Cincu, Drauseni, Fiser, Homorod, Merchiasa, Mesendorf, Prejmer, Roades, Soars, Viscri).

Intre acestea, se remarca Prejmer si Viscri, unde se gasesc situri satesti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea si promovarea acestor resurse nu se ridica insa la nivelul potentialului pe care il pot oferi.

Cel mai important punct de atractie turistica, recunoscut pe plan international, este Castelul Bran, cu a sa legenda a lui Dracula.




Tipuri de turism practicate in judetul Brasov

  • Turismul montan de drumetie este favorizat de existenta masivelor muntoase, a suprafetei mari acoperite cu paduri, a existentei traseelor marcate, a cabanelor montane si bazelor de cazare din localitatile limitrofe, precum si a promovarii acestor zone pe plan national si international.

  • Turismul cultural-istoric este favorizat de existenta a numeroase monumente istorice si de arhitectura pe intreg teritoriul judetului.

  • Turismul religios este practicat mai ales la Manastirea de la Sambata de Sus unde au loc, in timpul marilor sarbatori crestine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credinciosi. Mai mult, pe teritoriul judetului se gasesc sapte complexe monahale si numeroase biserici cu valoare istorica si arhitecturala deosebita.

  • Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitatie, mountainbike, deltaplanorism si planorism, vanatoare si pescuit sportiv in zonele colinare si montane ale judetului, „vanatoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul si rasul, in judetul Brasov traind 30% din populatia de mari carnivore a Europei.

  • Turismul stiintific tematic pe sectiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie in rezervatiile naturale ale judetului.

  • Turismul rural sau agroturismul este practicat in special in zona satelor branene (Fundata, Moeciu, Bran) si in Poiana Marului, zone ce constituie un areal cu un potential natural, istoric si turistic deosebit, precum si in zona Sacele-Tarlungeni, aflata in imediata apropiere a municipiului Brasov.

  • Turismul de afaceri si conferinte, din perspectiva caruia judetul Brasov se bucura de un interes in crestere

  • Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natura, oferit ca produs turistic in:

    • zona Zarnesti, zona in care acest tip de turism este dezvoltat in stadiul cel mai

    • avansat din Romania, favorizat atat de cadrul natural exceptional (Parcul National turism de catre Administratia Parcului National Piatra Craiului, - zona Vama Buzaului, poarta de intrare in Masivul Ciucas, unde functioneaza, in prezent, Centrul Educational de Ecologie si Ecoturism,

    • zona Bunesti-Viscri, zona incipienta in practicarea ecoturismului dar cu un potential deosebit pentru o dezvoltare ulterioara in aceasta directie,

    • zona Fagaras, favorizata de cadrul natural, in care se practica un turism incipient de tip ecoturism, dar fara o strategie coerenta si unitara in acest sens.




        1. Hoteluri

Tabel 16: Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare


Judetul Brasov

2004

2005

2006

Total

431

403

489

Hoteluri si moteluri

43

53

63

Cabane turistice

20

13

17

Campinguri si unitati tip casuta

2

2

2

Vile turistice si bungalouri

64

67

72

Tabere de elevi si prescolari

3

1

1

Pensiuni turistice urbane

82

107

135

Sate de vacanta

1

2

2

Pensiuni turistice rurale

104

155

193

Hoteluri pentru tineret

4

3

4

Pensiuni agroturistice

107

-

-

Popasuri turistice

1

-

-

Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Tabel 17: Capacitatea si activitatea de cazare turistica


Judetul Brasov

1990

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Capacitatea de cazare

Existenta (locuri)

12488

10549

10276

9528

9611

11380

12037

13883

In functiune (mii locuri-zile)

3658,4

3681,9

3670,3

3297,1

3650

3900,5

4219

4527

Sosiri (mii)

773,1

326,4

328,3

290,3

329

422

448

484

Innoptari (mii)

2358,8

890,7

884,6

779,3

830

961

1000

1055

Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%)

64,5

24,2

24,1

23,6

22,6

24,6

23,7

23,3

Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Date referitoare la generarea deseurilor municipale

Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionarea deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul 1995.

In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a doua chestionare:



  • AS-GD-MUN „Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de salubritate”;

  • AS-GD-TRAT „Cercetare statistica privind tratarea deseurilor”.

Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la nivelul unitatilor raportoare, si anume:

  • disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa cantarelor la depozitele de deseuri);

  • organizarea managementului deseurilor;

  • inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici;

  • competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor statistice.

Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a acestora.



Yüklə 1,63 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   23




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin