Analiza diagnostic s-a fundamentat pe datele obţinute în urma realizării Studiului monografic, a Studiilor de cercetare cantitativă şi calitativa, a Analizelor diagnostic VENN, PEST, SWOT, a Conceptului de amenajare teritorială în context local şi intercomunitar, precum şi a rapoartelor privind grupurile de lucru, s-au identificat următoarele puncte critice în ceea ce priveşte eficienta energetică în Drobeta Turnu Severin.
Conform studiului monografic, principalele disfuncţionalităţi înregistrate la nivelul municipiului şi al teritoriului administrativ şi menţionate în P.U.G., la nivelul anului 2007, sunt:
1. Nu sunt protocolate cooperări interjudeţene şi interstatale pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, referitoare la oportunitatea unor politici comune de dezvoltare economică durabilă în regiunea Porţile de Fier.
2. Lipsa unui aeroport pentru judeţul Mehedinţi, la mai puţin de 50 km de Drobeta Turnu Severin, aduce mari dezavantaje municipiului, devenind obligatorie utilizarea aeroportului Craiova la circa 120 km.
2. Terenul aferent platformei Nord-Est, nu este bine ocupat de baze de producţie supradimensionate, necesare înainte de 1990, restructurarea fiind urgentă pentru disponibilizarea de teren pentru întreprinderi noi.
3. Accesul rutier din DN 6 în platformă Sud-Vest peste linia CF Bucureşti - Timişoara cu pasaj la nivel şi barieră deschisă sub 7h/zi, împiedică bună deservire rutieră a platformei, impunându-se un pasaj denivelat.
4. Zonele cu locuinţe individuale din oraşul Drobeta Turnu Severin şi localităţile componente Schela Cladovei, Dudaşul Schelei şi Gura Văii, cu regim predominant parter, au densitate mică de locuire, parcele cu grade de ocupare ( POT ) mici, Poate creşte densitatea de locuire prin creşterea regimului de înălţime prin supraetajare şi construcţii noi P+1 – 2.
5. Zonele cu locuinţe colective, regim predominant P+4, cu fond construit cu defecţiuni multiple (infiltraţii apă la terase, instalaţii defecte subsol, condens, etc.), dificil de întreţinut, cu spaţii de parcare insuficiente şi spaţii verzi de cartier, neamenajate.
6. Cu 5 mp/loc spaţii verzi amenajate şi 2,54 mp/loc neamenajate, oraşul Drobeta Turnu Severin este un oraş cu puţine spaţii verzi, odihnă şi agrement, între spaţiile neamenajate intrând şi faleza Dunării, în prezent neatractivă pentru recreere şi agrement.
7. Spaţii verzi amenajate reduse, sub 11 mp/loc şi mai puţin de 26 mp/loc cât se recomandă, amenajarea terenurilor existente şi extinderea spaţiilor verzi, constituindu-se prioritate.
8. Lipsesc căi de acces rutier la limita falezei Dunării, o prelungire a bulevardului Dunării spre Est.
Alte probleme identificate în studiul monografic:
-
La nivelul anului curent, parcul auto se afla într-un stadiu fizic mediu
-
Nu se justifică înlocuirea autobuzelor consumatoare de carburant fosil cu mijloace electrice (tramvaie, troleibuze) având în vedere costul ridicat al lucrărilor de infrastructură, care se suprapune peste costul unităţilor de transport. Este justificată înlocuirea mijloacelor de transport care utilizează combustibili fosili cu mijloace de transport hibride (autobuze hybride) care conduc la nivelurile de performanţă prezente la o reducere a consumurilor de carburanţi şi implicit la reducerea volumului de noxe produs intre 30-40%.
-
Iluminat public: Cele mai scumpe servicii de iluminat public din ţară la nivelul anului 2011 se înregistrează în municipiul Drobeta Turnu Severin, respective 56 lei/locuitor.
-
Nevoia de spaţiu de locuit este din ce în ce mai mare. Atât suprafaţa medie a unei locuinţe cât şi suprafaţa medie ce revine unui locuitor din Drobeta Turnu Severin au valori mai scăzute faţă de media naţională pentru mediul urban.
-
O parte dintre obiectivele de patrimoniu istoric şi cultural al municipiului se află în stare avansată de degradare, necesitând intervenţii de reabilitare şi conservare.
-
Eficienta energetică slabă a patrimoniului construit în cartierele de locuire colectivă construite în perioada 1960-1970
-
Clădirile de locuinţe nu sunt reabilitate termic;
-
Dezvoltarea teritorială pe orizontală a perimetrului construit este limitată de calea ferată, unităţi industriale etc;
-
Spaţiu verde şi terenuri libere de slabă calitate
-
Lipsa traseelor ciclabile
-
Lipsa perdelelor de protecţie în zonele riverane
Conform studiului cantitativ realizat la nivelul populaţiei, în percepţia locuitorilor municipiului Drobeta Turnu Severin s-a constat că:
-
severinenii considera că alimentarea cu gaze reprezintă un domeniu prioritar de investiţii pentru teritoriu deşi rămâne un domeniu neglijat de administraţia publică. Probabil că această ultimă aşteptare a locuitorilor reprezintă o consecinţă a preocupării acestora faţă de situaţia furnizorului de energie termică locală aflat în insolvență şi a dorinţei lor de a avea o alternativă viabilă în cazul acutizării acestei probleme.
-
În ceea ce priveşte resursele teritoriului, văzute ca puncte tari pe care se poate susţine o abordare strategică în vederea contracarării problemelor teritoriului, exista o cvasi unanimitate în rândul severinenilor în definirea potenţialului dat de Dunăre ca element principal.
Acest lucru consfinţeşte de altfel şi rădăcinile identitare ale municipiului Drobeta Turnu Severin constituit tocmai ca localitate dunăreană ce reprezintă atât un pod (încă din antichitate podul a reprezentat un simbol al teritoriului) cât şi un punct de tranzit dunărean dinspre şi înspre teritoriu (element fundamental care a favorizat fondarea localităţii în prima jumătate a secolului XIX).
Probabil că la aceste două elemente se adaugă şi poziţionarea de dată mai recentă a teritoriului ca principal producător de energie electrică din resurse hidro din ţară ca urmare a realizării Complexului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier. Investiţia a avut însă şi o consecinţă negativă, reprezentată de pierderea unei atracţii turistice deosebite - Insula Ada Kaleh (o mică parte din obiective au fost mutate pe Insula Simian). Bineînţeles că această realitate a Dunării văzută ca element principal al teritoriului îşi are variante nuanţate în percepţia locuitorilor. Astfel, un element puternic în percepţie îl reprezintă potenţialul turistic al zonei care în mod evident este o consecinţă a proximităţii Dunării cu elementele sale de protecţie deosebită prin politica comunitară în domeniul Ariilor Naturale Protejate (crearea reţelei Europene NATURA2000 şi clasarea unor zone din teritoriu ca arii protejate conform Directivei Habitate sau Directivei Păsări). De asemenea tot ca o consecinţă a proximităţii Dunării exista percepţia unei poziţii strategice de fructificat. Această percepţie este susţinută de importanţă majoră în politicile europene a creării şi dezvoltării reţelei TEN-T în care Dunărea va reprezenta elementul fundamental al acesteia (importanta tot mai mare data porturilor ca noduri pentru un transport inter-modal ca element esenţial al conceptului).
Conform studiului cantitativ privitor la temele energetice de interes local, realizat pe un eşantion de 36 companii şi persoane fizice din municipiul Drobeta Turnu Severin, s-a constatat următoarea situaţie:
-
Un procent de 92% dintre respondenţi au declarat că nu au clădirea izolată termic iar persoanele care şi-au izolat locuinţa termic au declarat că nu cunosc cu cât s-a redus consumul de energie.
-
97% dintre cei chestionaţi au menţionat că nu deţin panouri solare pentru producerea apei calde menajere, respectiv 35 de intervievaţi, dintre care 5 au declarat că nici nu doresc instalarea de astfel de echipamente.
-
61% dintre cei intervievaţi au declarat că îşi monitorizează consumul de energie (energie electrică, gaz natural, apă)
-
Referitor la modul în care realizează « Iluminatul clădirii/ locuinţei », 41% dintre respondenţi au declarat că utilizează becuri economice, 28% utilizează becuri cu filament, 17% utilizează tuburi fluorescente şi 14% utilizează becuri cu halogen.
-
Un procent covârşitor de 94% dintre persoanele intervievate au declarat că sunt de acord cu realizarea unui proiect privind modernizarea sistemului de transport public urban.
-
De asemeni, 94% dintre respondenţi au declarat că sunt de acord cu realizarea unui proiect privind extinderea sistemului de transport public urban de călători pentru destinaţii turistice în localităţile din proximitate
-
În ceea ce priveşte măsurile pe care le considera prioritare la nivelul gospodăriei, pentru eficientizarea consumurilor şi reducerii cheltuielilor, 50% dintre respondenţii au declarat că şi-ar dori ca producţia de energie pentru apa caldă şi/sau încălzire să fie din surse regenerabile. 20% dintre respondenţi considera că eficientizarea energetică a clădirii reprezintă o măsură importantă în reducerea consumurilor, 14% dintre respondenţi îşi doresc un iluminat mai eficient, 10% dintre respondenţi considera că măsură importantă implementarea de sisteme inteligente de monitorizare a consumului energetic şi 5% dintre respondenţi implementarea unui sistem de tip car sharing.
-
În ceea ce priveşte măsurile pe care Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin ar trebui să le ia pentru a deveni un oraş mai sustenabil, 36% dintre persoanele intervievate considera că măsură eficienta producţia de energie din surse regenerabile pentru apa caldă şi/sau încălzire, 20% dintre respondenţi refacerea sistemului de termoficare centralizat, 20% dintre respondenţi îşi doresc o eficienţă energetică a clădirilor, 9% dintre respondenţi sunt de părere că iluminatul eficient ar fi o măsură importantă, 8% dintre respondenţi considera că implementarea de sisteme inteligente de monitorizare a consumului energetic ar reduce consumurile energetice şi 7% dintre respondenţi considera că implementarea unor sisteme de tip car sharing ar contribui la durabilitatea oraşului. Au fost sugerate de către intervievaţi şi luarea unor măsuri de ”uşurare a locatarilor pentru a putea economisi după propriul buget, nu impunerea firmelor de termoficare apa canal gunoi”
-
56% dintre respondenţi au declarat că nu sunt interesaţi de realizarea de proiecte energetice, nici în cazul în care ar primi sprijin în realizarea de investiţii.
-
61% dintre respondenţi nu considera că domeniul de eficienta energetică poate sprijini relansarea economică a localităţii
-
Dintre cei 39% respondenţi ce consideră de viitor pentru municipiu ” realizarea de proiecte de investiţii privind eficienta energetică”, 42% ar fi de acord să lucreze sau să dezvolte o afacere în domeniu.
Conform studiului calitativ, în urma analizei datelor înregistrate şi analizate, coroborate cu analiza atentă a stenogramelor discuţiilor libere purtate cu respondenţii s-au identificat următoarele puncte critice:
-
Companiile rezidente se declară interesate de problemele comunităţii în care-şi desfăşoară activitatea, fiind interesate în special de infrastructură existentă.
-
Un aspect îngrijorător îl reprezintă însă lipsa dorinţei de implicare din partea companiilor în aspectele comunităţii. Conform datelor analizate, companiile refuză să indice gradul de mulţumire în raport cu autorităţile locale, preferând să adopte politica non-răspunsului. Deşi observa modificările la nivel local, companiile prefera să comenteze pasiv, fără a interveni în vreun fel în viaţa oraşului, preferând să paseze responsabilitatea socială autorităţilor locale. Lipsa dorinţei de implicare este observată şi în numărul relativ redus de chestionare colectate de la segmentul vizat, în condiţiile în care au fost aplicate metode specifice de sondaj.
-
La întrebarea: Ce domeniu credeţi că ar fi cel mai potrivit pentru dezvoltarea Drobeta Turnu Severin? 46% din cei intervievaţi au ales turismul ca prim domeniu în vederea dezvoltării şi 38% industria, restul de 16 de procente fiind atribuite unor ramuri cum ar fi serviciile şi construcţiile.
-
La capitolul infrastructură, răspunsurile au indicat deficienţe destul de mari. Două aspecte au fost întâlnite cel mai des în răspunsurile companiilor intervievate: problema lipsei drumurilor de legătură în localitate şi problema accesului direct la punctele cheie ale zonei industriale. Companiile au indicat ca puncte sensibile reţeaua de canalizare, lipsa cailor de legătură în interiorul localităţii care să îmbunătăţească şi să faciliteze accesul spre zona industrială. Au indicat probleme la starea drumurilor de acces care trec pe lângă sediile lor aproximativ 31% din totalul respondenţilor. Dintre aceştia, 64% declara intre 21-100 de angajaţi şi o cifră de afaceri estimată de peste 100.000 euro în 2007. Zonele care ridică probleme au mai fost: mijloacele de transport în comun pe care angajaţii companiilor le folosesc ( 38% din respondenţii care au indicat astfel de probleme fac parte din segmentul 51-100 de angajaţi şi 18% din segmentul 0-50).
Probleme__Resurse__ECONOMIE'>Probleme__Resurse'>POPULAȚIE
Probleme
|
Resurse
| -
Alimentarea cu gaze
-
Transport urban
-
Pierdere identitate Orașul Trandafirilor
| -
Dunărea
-
Șantier naval
-
Așezare geografica
-
Potențial industrial/ economie
|
FACTORI INTERESAȚI
Probleme
|
Resurse
|
ECONOMIE
| -
Lipsă investitori
-
Lipsă terenuri
-
Drum acces zonă industrială
| -
Dunărea
-
Existență zonă industrială
-
Infrastructura turistică
|
SPECIALIȘTI
Probleme
|
Resurse
| -
Dispersie a suprafeței administrative
-
Dispunerea căii ferate
-
Lipsă terenuri pentru investiții
-
Transport public local aproape desființat
-
Regres economic sector industrial
-
Declin demografic
-
IDUL – penultimul loc pe țară - educație+ sănătate , autoturisme pe cap locuitor si spațiu locuit)
| -
Poziție strategica Dunărea
-
Acces feroviar si rutier
-
Influente climatice submediteraneene
-
Producție energie hidro – lider european
-
Unic importator apa grea
-
Tradiții industriale constructoare de mașini
|
SCOT
Probleme
|
Resurse
| -
Obstacole fizice în relație oraș – port (trafic greu si cale ferata)
-
Lipsă infrastructură rutieră de legătură zona centrală – faleză
-
Fundături în infrastructura rutieră
-
Rețea alimentară gaze naturale
-
Sistem de termoficare ineficient, în destructurare
-
Eficiența energetică slabă - clădiri de locuit
-
Spațiu verde și terenuri libere de slabă calitate
-
Lipsă trasee ciclabile
-
Lipsă perdelei de protecție în zonele riverane
-
Zone cu structuri dezafectate
-
Structuri economice supradimensionate – zona industrială de pe malul Dunării
-
Inexistența posibilității de relocare a activității din zona industrială de pe malul Dunării
| -
Dunărea : element natural și componenta antropică
-
Infrastructura rutieră și feroviară în rețeaua europeană
-
Arie portuară – resursă pentru navigație fluvială
|
Dostları ilə paylaş: |
