Prima versiune
C. CARACTERIZAREA GENERALA A MUNICIPIULUI DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC
Yüklə 0,81 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- D. ECONOMIA
- E. MEDIUL ȘI IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂȚII ȘI CALITĂȚII VIEȚII
C. CARACTERIZAREA GENERALA A MUNICIPIULUI DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFICRelieful Municipiul Drobeta Turnu Severin este aşezat în extremitatea sud-estică a depresiunii Drobeta Turnu Severin - Comăneşti, depresiune care separă podişul Mehedinţi de dealurile Coşuştei. Altitudinea medie a municipiului este de 65 m, a zecea valoare, în ordine crescătoare, a altitudinilor medii ale reşedinţelor de judeţ din România. Relieful dominant al municipiului îl constituie cele 3 terase : superioară, medie, inferioară - formate de Dunăre. Terasa superioară are o altitudine medie de 75 – 80 m, cuprinde zona Aeroport, zona specială, cartierul Crihala şi zona de agrement pădurea Crihala. Terasa superioară este lipsită de denivelări naturale importante. In zona centrală, pe axa străzii Crişan terasa are o bombare uşoară cu altitudinea cea mai ridicată. Pe direcţia nord-sud , terasa este întreruptă de forme de eroziune pe verticală : ogaşul Burnas situat la extremitatea vestică, ogaşul Craioviţa, ogaşul Aluniş şi pârâul Crihala. Terasa medie are o dezvoltare redusă, este despărţită de terasa superioară de axa bulevardului Tudor Vladimirescu, la vest de ogaşul Aluniş, iar la sud se delimitează de terasa inferioară printr-un versant, fie cu pante abrupte, fie cu pante mai line. Începând de la ogaşul Aluniş spre spre vest, terasa medie lipseşte. Terasa inferioară are o dezvoltare redusă în cea mai mare parte. Excluzând cartierul Schela Cladovei, zona terasei inferioare este ocupată de unităţi industriale. Clima Clima municipiului Drobeta Turnu Severin se caracterizează prin influenţe submediteraneene care se suprapun pe fondul climatului temperat-continental. În timpul anului, dar mai ales iarna au loc invazii de mase de aer umede și calde de origine mediteraneană și oceanica. Iernile sunt mai calde, cu cantităţi mari de precipitaţii lichide sau sub formă de lapoviţă, cu ninsori şi fenomene de îngheţ mai puţin frecvente şi intense, cu vânturi predominante din sectorul vestic şi nord–estic pe orientarea generală a văii Dunării şi culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin – Comăneşti. Verile sunt, în general, călduroase, uneori cu temperaturi de peste 38O C, ca urmare a invaziei de aer fierbinte tropical. În Drobeta Turnu Severin au fost înregistrată, în anul 1904, durata maximă a intervalului cu zile tropicale din luna iulie din România. În acel an au fost înregistrate temperaturi de peste 30O C în 24 de zile ale lunii iulie. Sursa: ANM Temperatura aerului în municipiu înregistrează valori dintre cele mai mari din ţară. Media anuală a temperaturii aerului este de 11,7o C. Temperaturile maxime absolute înregistrate în lunile iulie şi august au fost de 40,9o C, respectiv 42,3o C, iar minima absolută a fost de -26,6o C, în luna februarie. Temperatura medie lunară a lunii ianuarie este -1oC, ianuarie fiind singura lună din an cu temperatură medie negativă. Temperatura medie a lunii iulie este de 23oC. Influenţa climatului submediteranean se face simţită şi în ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor. Precipitaţiile sunt mai bogate, menţinându-se ridicate şi în perioada caldă a anului astfel încât raportul dintre sumele semestriale de precipitaţii (din perioada rece şi cea caldă a anului) este aproape 1/1. Media anuală a cantităţii de precipitaţii este de 674,7 mm. În cursul unui an se întâlnesc două maxime de precipitaţii: primul la sfârşitul primăverii şi începutul verii iar cel de-al doilea la sfârşitul toamnei şi începutul iernii. Conform ANM, în perioada 1961-1990, cantitatea lunară medie de precipitaţii a lunii mai a fost de 77,6 mm, iar a lunii decembrie de 65,3 mm. Durata medie a intervalului fără îngheţ este de 220 zile.
Reţeaua hidrografică a municipiului cuprinde fluviul Dunărea, râul Topolniţa, pârâul Jidoştiţa, ogaşele Crihala, Aluniş, Craioviţa, Lacul de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I, numeroase izvoare, precum şi ape minerale. Fluviul Dunărea, al doilea fluviu european după Volga, scaldă municipiul pe o rază de 22,1 km. Cursul este utilizat atât în scop energetic, cât şi pentru navigaţie. Lacul antropic Porţile de Fier I reprezintă cea mai mare acumulare de apă din România, având o suprafaţă de 70 mii ha1 şi un volum de 2400 mil m3 (la nivel normal de retenţie). Sursa: INS Potenţialul hidroenergetic al sistemului hidrotehnic este exploatat în parteneriat cu Serbia. Puterea instalată a hidrocentralei aflată în administrare românească este de 1080 MW, adică jumătate din puterea cumulată instalată a complexului. Afluent al Dunării, râul Topolniţa, traversează localitatea Cireşu şi Drobeta Turnu Severin, adunându-şi apele din zona centrală şi sudică a Podişului Mehedinţi. Unul din afluenţii râului Topolniţa este ogaşul Crihala. Ogaşele Aluniş şi Craioviţa se varsă în Dunăre prin casete. La trecerea în casetă a ogaşului Aluniş a fost amenajat de curând un parc de agrement. Pârâul Jidoştiţa străbate localitatea Gura Văii şi are o lungime de 27 km. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 45 km, iar debitul mediu anual este de 0,2 mc/sec. Localitatea Dudaşul Schelei este străbătută de ogaşele Burnatu şi Negrea, însă acestea nu au un caracter permanent. Trupurile Bahna şi Vodiţa sunt străbătute de cursuri de apă omonime care nu beneficiază până în prezent de lucrări de regularizare. În localităţile Schela Cladovei şi Gura Văii se găsesc importante rezerve geologice de ape mineralizate, de tipul bicarbonate sulfuroase şi clorurate sulfuroase. Aceste ape mineralizate au proprietăţi curative şi o temperatură de 17,2oC la suprafaţă. În cazul forării la adâncime, s-ar putea extrage ape termale cu o temperatură de 37oC – 40oC, conferind zonei un potenţial balnear important.
Climatul zonei oferă condiţii pentru dezvoltarea unor vegetaţii specifice mediteraneene: migdalul, smochinul, liliacul, teiul şi castanul comestibil. Arbori exotici precum magnolia, nucul caucazian şi Gingko biloba (cea mai veche specie de pe glob) au parte de un climat favorabil în zonă. Actuala pădure Crihala, de 12 ha, reprezintă o parte din vechiul teritoriu acoperit cu stejari pe care este aşezat astăzi oraşul Drobeta Turnul Severin.
Fauna arealului natural în care este încadrat municipiul este specifică zonei de câmpie, fiind formată în special din rozătoare (popândăul, hârciogul şi iepurele), păsări (pitpalacul, graurul, ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca) şi reptilele (şarpele săritor şi şopârla). Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada rândunicii, fluturele ochi de păun şi fluturele amiral), albiliţa şi nălbarul. Dintre animalele de interes cinegetic sunt mai bine reprezentate căpriorul, iepurele şi potârnichea. Ihtiofauna este dominată de mreană, cega, clean, ştiucă, ghiborţ şi scobar. O notă aparte face peştele migrator anghile, care vine pentru maturizare în Dunăre tocmai din Oceanul Atlantic. Influenţele mediteraneene au dus la aclimatizarea unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, presura bărboasă, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele. Solurile În municipiul Drobeta Turnu Severin se găsesc soluri brun - roşcate podzolite şi soluri de fâneaţă. Resursele subsolului În zonă au o largă extindere depozitele sedimentare de vârstă mezozoică, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit. Resursele zonei în care se încadrează cele din subsolul Severinului conţin granit, gresie, piatră de var, marmură şi serpentină. La intrarea în Schela Cladovei se găsesc izvoare de ape minerale sulfuroase cu caracter curativ. În zona Bahna există zăcăminte de cărbune brun, iar în apropierea municipiului, în partea nord-estică, există rezerve de lignit exploatate de Mina Husnicioara. Potențial energetic Analizând particularităţile geografice ale regiunii s-a constatat existenţa unui potenţial ridicat pentru producerea de energie din surse regenerabile: 1) Biomasa Biomasa este resursa energetică care poate fi valorificata de pe cea mai mare suprafaţă din regiune. Culturile energetice se pretează condițiilor de climă, relief şi sol. Judeţul Mehedinţi, incluzând municipiul Drobeta Turnu Severin, este clasat drept teritoriu bogat în biomasă agricolă cu posibile aplicaţii energetice, conform Studiului privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România, publicat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului. 2) Energia Solară Nivelul de insolaţie se poate determina în funcţie de locaţie cu ajutorul unor hărţi de insolaţie. O astfel de harta, prezentată alături, împarte ţara noastră în trei zone principale de însorire. Această hartă reprezintă zonarea României în funcţie de nivelul mediu anual de insolaţie. Valorile zilnice obţinute împărţind valoarea medie anuală la numărul de zile dintr-un an, reprezintă valori medii. Dimensionarea unei instalaţii solare se poate face şi la valoarea medie anuală raportată la numărul de zile dintr-un an, însă în acest caz instalaţia va produce căldură în exces pe perioada de vară. 
Județul Mehedinți, incluzând municipiul Drobeta Turnu Severin, are un potențialul mediu din punct de vedere a producerii energiei eoliene. In zona exista deja doua centrale electrice eoliene în funcțiune, la Pogara si Toplet și 3 centrale electrice eoliene cu contract de racordare : Cornereva, Cornea si Mehadia. 
3) Energia eoliană 
Județul Mehedinți, incluzând municipiul Drobeta Turnu Severin, se înscrie în zonele I si III de viteză vânt. Energia eoliană poate fi valorificată pe zone restrânse din regiune. 4) Potențial hidroenergetic Zona are potențial mare hidroenergetic. Teritoriul este lider național în producția de energie electrică din resurse hidrologice, sistemul energetic Porțile de Fier fiind principalul furnizor național. Acest sistem poziționează teritoriul ca un teritoriu tradițional de referința în cooperarea transfrontalieră (inițial cu Iugoslavia, în prezent cu Serbia). În prezent Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I, Sistemul Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier II și centrala suplimentara Gogosu. Producția de energie SH Porțile de Fier 2009-2013 (GWh) 
D. ECONOMIADin punct de vedere economic, municipiul Drobeta Turnu Severin se remarcă prin importante capacităţi de producţie în domeniul construcţiilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a celulozei şi a hârtiei, a confecţiilor textile, industriei alimentare şi de producere a energiei electrice2. Se poate afirma că Drobeta Turnu Severin este un oraş industrial, cu atât mai mult cu cât deţine 85% din producţia industrială a judeţului iar mare parte din cifra de afaceri a municipiului este formată de rezultatele financiare ale unităţilor industriale. Comerţul ocupă locul întâi în ierarhia sectoarelor economice, în funcţie de importanţa pe care o deţine în veniturile brute ale economiei severinene. Jumătate din agenţii economici locali au ca domenii principale de activitate activităţi comerciale. Industria prelucrătoare deţine aproximativ 17 % din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean. Construcţiile deţin circa 14% din economia judeţeană. Evoluţia acestui domeniu, în ultimii ani, a raportat creşteri importante, cu toate că „fenomenul” construcţiilor nu a avut amploarea regăsită în alte oraşe din ţară. Aflat într-o interdependenţă evidentă, sectorul imobiliar nu a fost nici el extraordinar de dezvoltat, abia reuşind să treacă peste pragul de 2% din cifra de afaceri a municipiului. Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 8%. Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin reprezenta în anul 2008 aproximativ 81% din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean. Acest procent a scăzut în anul 2013 la 46%.
Sursă http://www.mehedinti.insse.ro/ 
Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin
Sursa: kompass.ro; INSSE Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin a scăzut cu aproximativ 38% în anul 2014 comparativ cu anul 2012 şi cu 48% faţă de anul 2011. Firmele din municipiu au realizat o cifră de afaceri de 1.933.426.654 lei în anul 2014 în timp ce în anul 2011 au ajuns la o cifră de 3.695.347.879 lei care este şi maximul perioadei 2010-2014. În anul 2014 cea mai ridicată pondere a cifrei de afaceri a fost realizată de firmele din domeniul „Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor” (33.14%). Următoarele domenii sunt „Industria prelucrătoare” (25.9%), construcţii (10.43%). 
Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin raportată la numărul de locuitori a fost în anul 2014 de 17.328 lei/ locuitor, cea mai scăzută din perioada 2008-2014. Ponderea secţiunilor CAEN rev.2 în total cifră de afaceri a unităţilor locale active în anul 2014 la nivelul judeţului Mehedinţi, este redată în graficul următor: 
Sursa: kompass.ro Prin dezvoltarea serviciilor şi dezindustrializare, municipiul se terţializează. Activitatea de logistică începe să capete greutate. Centrul universitar s-a desființat continuând să existe doar ca filială anexă a Universităţii din Craiova. Acest lucru a condus la dispariția sectorului cercetare dezvoltare. Firmele cu cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014 au fost:Regia Autonoma Pentru Activităţi Nucleare RA, Com Prodaliment Distribuţie SRL, Alpha Construct Sistem SA, Bumerang 2002 SRL, Remat Scholz Filiala Oltenia SRL, Severnav SA, Via Vita Construcţii SRL, Energo Drobeta SA, New Company Recycling SRL, Cildro Plywood SRL. În ianuarie 2016Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica. În perioada 01.01-31.10.2015, exporturile FOB realizate de firmele cu sediul în judeţul Mehedinţi s-au cifrat la 90.589 mii euro (0,2 % din nivelul naţional), iar importurile CIF au înregistrat valoarea de 77.855 mii euro (0,1% din total ţară). Balanţa comercialǎ exprimatǎ prin soldul FOB/CIF prezintă un excedent de 12.734 mii euro. 
Principalii parteneri comerciali ai judeţului Mehedinţi în această perioadă, după ponderea deţinută în totalul schimburilor comerciale, au fost pe fluxul de export: Italia (64,6 %), Olanda (12,8 %), Germania (9,0 %), iar pe fluxul de import: Italia (76,2%), Germania (6,0 %), Bulgaria (3,5 %). Agenţi economici prestatori de servicii publice în municipiul Drobeta Turnu Severin: - Salubrizare: S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A.
Cele mai scumpe servicii de iluminat public din ţară la nivelul anului 2011 se înregistrează în municipiul Drobeta Turnu Severin, respective 56 lei/locuitor. 
Cost energie electrică şi termică Furnizorul de energie electrică în municipiul Drobeta Turnu Severin este Grupul CEZ care prestează servicii în judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt, Vâlcea, Argeş şi Teleorman. Energia termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin este furnizată de către Regia Autonomă pentru Activități Nucleare. Unitatea a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii foarte mari. RAAN a produs apă grea necesară producţiei de electricitate în reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, dar şi energie termică pentru reţeaua centralizată de termoficare a municipiului Drobeta-Turnu Severin. Anul trecut, prin OUG, întregul stoc de apă grea al companiei - suficient pentru a asigura necesarul centralei nucleare de la Cernavodă pentru următorii 50 de ani - a fost mutat în patrimoniul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. RAAN se afla în insolvenţă din septembrie 2013, administrator judiciar fiind casa de insolvenţă Tudor& Asociatii. În ianuarie 2016 Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica. Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al companiei la momentul declanşării procedurii de insolvenţă se aflau peste 300 de societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu regia. La momentul intrării în insolvenţă RAAN avea datorii de 1,2 miliarde de lei. Conform datelor de la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități (http://www.anrsc.ro), în anul 2010:
La nivelul anului 2015, prețul a fost de 183,23 lei / Gcal pentru agenții economici și 161,01 lei / Gcal pentru persoanele fizice. 
La nivel naţional, preţul final înregistrat în Mehedinţi, este un preţ mediu, având în vedere preţul din Călăraşi(299 lei/Gcal), Dâmboviţa (298 lei/Gcal) sau Teleorman (297 lei/Gcal). Totodată preţul cel mai mic era în Covasna de 99 lei/Gcal, înregistrat fără sprijinul vreunei subvenţii. După Covasna, regăsim un preţ mic (şi nesubvenţionat) în Ilfov (108 lei/Gcal). Pentru anul 2017 se preconizează terminarea construcției unei centrale pe gaze care să asigure căldura şi apa caldă pentru municipiul de la Dunăre. Centrala în valoare de 13.781.285,56 euro trebuie, conform contractului, urmează să fie finalizată în 8 luni şi 21 de zile, iar preţul energiei termice livrate va fi de 168 lei/Gcal şi al apei de adaos 5,65 lei/mc. Primăria Drobeta Turnu Severin a organizat, în vara anului trecut, licitaţie deschisă pentru desemnarea firmei care să construiască o centrală pe gaze. Licitația a fost câștigată de SC Alfa Ground Solutions SRL din Bucureşti, în oferta căreia figurează ca subcontractanţi: SC Turbo Tech SRL Bucureşti – pentru partea de execuţie gaze şi electrice; SC BIO Garden Distribution SRL Giurgiu – pentru partea de construcţii drumuri civile şi industriale. Primăria Drobeta Turnu Severin a predat constructorului, în data de 14 ianuarie a.c., terenul în suprafaţă de 25.083 mp dat în concensiune, pe care urmează să se construiască această centrală, În toamna anului trecut, furnizarea agentului termic în municipiul Drobeta Turnu Severin a pornit cu întârzire, pe fondul marilor probleme financiare cu care se confruntă Termocentrala de la Halânga (sucursală a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare aflată la un pas de faliment). Termocentrala s-a închis la sfârşitul lunii septembrie 2015, iar Severinul a rămas descoperit. Guvernul a înţeles că nu poate lăsa un oraş întreg în frig în iarna 2015-2016 şi a alocat suma necesară pentru repornirea termocentralei şi asigurarea furnizării agentului termic în Drobeta Turnu Severin.
După cum se observă în graficul de mai jos, consumul de apă potabilă distribuită consumatorilor, atât agenţi economici cât şi pentru uz casnic, a scăzut dramatic în ultimii 13 ani. Astfel, cantitatea de apă potabilă totală a scăzut de la 14.202 mii mc înregistrată în anul 2000 la 4.809 mii mc înregistraţi în anul 2013. Cantitatea de apă folosită pentru uz casnic a scăzut de la 10194 mii mc în anul 2000 la 3638 mii mc înregistraţi în anul 2013. 
Energia termică distribuită În ceea ce privește consumul de energie termică distribuită, se înregistrează un trend descrescător în ultimii 13 ani, de la 234.125 Gcal înregistrați pentru anul 2000 la 226.639 Gcal înregistrați la sfârșitul anului 2013. 
Consum gaze naturale distribuite Conform datelor INSSE, consumul de gaze naturale total a crescut în ultimii 5 ani, cu mici deprecieri în anul 2012 si 2013. Consumul de gaze naturale pentru uz casnic a înregistrat un trend crescător în ultimii 5 ani. 
Numărul vehiculelor în inventar pentru transport public local de pasageri Transportul public local de persoane prin curse regulate a fost concesionat prin contractul nr 521 din data 30.12.2013 către Operatorul de Transport SC Transport Public Urban Drobeta SA. Durata contractului este de 6 ani. Conform datelor din 2015 de la SC Transport Public Urban Drobeta SA:
Staţii de autobuz existente şi amenajate pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin:
Transportul comun în municipiu este organizat cu autobuze, pe 7 trasee:
Lungime şi număr de staţii: 4.5 km – tur 11 staţii 4.5 km – retur – 10 staţii
Lungime şi număr de staţii: 6 km – tur 11 staţii 6 km – retur – 11 staţii
Lungime şi număr de staţii: 14.75 km – tur 19 staţii 14.75 km – retur – 17 staţii
Lungime şi număr de staţii: 16 km – tur 23 staţii 16 km – retur –21 staţii
Lungime şi număr de staţii: 10.5 km – tur 19 staţii 10.5 km – retur – 18 staţii
Lungime şi număr de staţii: 6 km – tur 7 staţii 6 km – retur – 10 staţii
Lungime şi număr de staţii: 8.5 km – tur 16 staţii 8.5 km – retur – 15 staţii În anul 2012, numărul abonamentelor vândute pentru transportul public local din Drobeta Turnu Severin a fost de 5.644, al biletelor vândute 47.091 şi al abonamentelor subvenţionate 43.108. Veniturile realizate în anul 2015 din vânzarea de bilete şi abonamente pentru transportul în comun au fost de 1.801.173 în creştere cu aproximativ 1% faţă de anul 2014. Având în vedere numărul redus de călători în corelare cu nivelul tarifului, nivelul veniturilor în prezent nu poate susţine un eventual plan de investiţii rezonabil care să includă creşterea nivelului condiţiilor şi/sau modernizarea parcului auto (în special în domeniul poluării). Administraţia Publică insista să se menţină tarifele actuale, pentru care asigură subvenţii. Nivelul actual al tarifelor este de 2,5 lei pe biletul pentru o călătorie şi 40 lei abonamentul lunar (echivalent a 16 bilete). Transportul este folosit în special de pensionari şi elevi. Datorită nivelului scăzut al veniturilor companiei, nu sunt prevăzute investiţii în modernizarea şi eficientizarea parcului auto. Sunt în derulare investiţii pentru realizarea a 3 noi staţii. Societatea furnizează un raport trimestrial privitor la capacitatea de transport şi numărul de călători. În viitor va fi evaluată posibilitatea promovării evenimentelor culturale prin intermediul mijloacelor de transport în comun, precum şi folosirea mijloacelor de transport în comun pentru difuzarea informaţiilor de interes public. Transportul în comun, de interes judeţean, se organizează prin Autogara Drobeta Turnu Severin pe toate direcţiile necesare (Şimian, Cerneţi, Orşova, Breznița Ocol, Izvoru Bârzii, Hinova, Malovăț, Prunișor, Ilovița, Șisești, etc.) Nu se justifică înlocuirea autobuzelor consumatoare de carburant fosil cu mijloace electrice (tramvaie, troleibuze) având in vedere costul ridicat al lucrărilor de infrastructura, care se suprapune peste costul unitarilor de transport Este justificată înlocuirea mijloacelor de transport care utilizează combustibili fosili cu mijloace de transport hibride (autobuze hybride) care conduc la nivelurile de performanta prezente la o reducere a consumurilor de carburanți și implicit la reducerea volumului de noxe produs între 30-40%.  
Sursă: www.google.ro/maps Calea Timişoarei E. MEDIUL ȘI IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂȚII ȘI CALITĂȚII VIEȚIIPoluarea aerului şi sănătatea Monoxidul de carbon este stabil timp de aproximativ trei ani. Este foarte toxic, la concentraţii ridicate devenind letal (în incinte închise). Expunerea la concentraţii ridicate de monoxid de carbon produce cefalee, oboseala, pierderea cunoştinţei. După oxidare la bioxid de carbon, CO devine gaz cu efect de seră. Calitatea aerului Emisii de poluanți Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în oraşe, precum şi de transportul poluanţilor la lungă distanţă. EMISIILE DE SUBSTANŢE ACIDIFIANTE Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinându-se cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură; deşeuri; altele În cadrul acestei secţiuni se vor prezenta următoarele informaţii şi date: - contribuţia sectoarelor de activitate privind emisiile de poluanţi cu efect de acidifiere, la nivelul judeţului, în anul de raportare 2014; - contribuţia subsectoarelor din industrie, la emisiile poluante cu efect de acidifiere (NOx, SO2, şi NH3), la nivelul judeţului, în anul de raportare 2014 ; - evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant, la nivel judeţean, pentru ultimii cinci ani; 
Grafic Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile poluante cu efect de acidifiere Emisiile de NOx sunt întâlnite în multe domenii de activitate, energia fiind un sector de activitate în care emisiile de dioxid de azot este mare, la fel cum şi în sectorul agricultura, ca urmare a fermentării dejecțiilor animaliere emisia de NH3 este mare.
Grafic Evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant După cum se observă din grafic emisiile cu efect de acidifiere sunt în scădere, ca urmare a retehnologizării instalaţiilor şi prin înlocuirea combustibililor clasici cu combustibili cu randament mare şi mai puţin poluatori.
Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; În cadrul acestei secţiuni se vor prezenta următoarele informaţii şi date: - contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele (Cd, Hg, Pb), la nivel local, în anul de raportare; - contribuţia diferitelor subsectoare de activitate din industrie la emisiile de metale grele (Cd, Hg, Pb), la nivel local, în anul de raportare.
Grafic Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele Emisiile de Cd sunt mai mari în subsectoarele transport şi energie, decât în industrie. Emisiile de Pb şi Cd din transport sunt mari fiind rezultatul arderii combustibilului utilizat. În sectorul de producţie a energiei electrice şi termice - Termocentrala Romag-Termo- coşurile sunt prevăzute cu sisteme de reţinere a particulelor primare în suspensie şi deci şi a metalelor grele. 
Grafic Contribuţia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile de metale grele Pe toate sectoarele și subsectoarele de activitate, în industrie ca urmare a combustibililor folosiţi, se găsesc emisii de metale grele.
Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de la emisiile de POPs, la nivel local, în anul de raportare 2014
În sectorul Energie cantitatea de PCDD/PCDF este de 1,72 Kg, iar în sectorul Industrie cantitățile de POPs sunt : PAH-13Kg; HCB-0,0005724Kg; PCB- 0,0311Kg; În sectorul Industrie cantitățile sunt foarte mici, după cum se observă.
Conform Raportului anual privind starea mediului în judeţul Mehedinţi 2014, în cursul anului 2014 supravegherea calităţii aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului conform criteriilor prevăzute în legea nr 104/2011. La nivel judeţean staţia automată fixă MH1 este de tip industrial (raza ariei de reprezentativitate este între 100 m - 1 km), şi este amplasată în vecinătatea sediului A.P.M. şi a fluviului Dunărea pe str. Băile Romane nr.3, Dr. Tr. Severin. În perioada 2010-2014 starea atmosferei a depins de interacţiunea factorilor naturali (mişcarea maselor de aer, precipitaţii , etc.) dar şi de emisiile de noxe ca urmare a activităţilor antropice. Având în vedere nivelul de dezvoltare industrială a zonei, poziţia geografică şi relieful putem afirma că rolul hotărâtor în evoluţia stării aerului la nivelul judeţului Mehedinţi este deţinut încă de factorii meteorologici. În anul 2014 au fost monitorizaţi următorii poluanţi: SO2, NO2, NOx, NO ,CO, PM10 grav , PM 2.5 grav. Analizoarele care măsoară concentraţiile O3, BTX, H2S, PM10 - defecte în cursul anului 2014
Dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx) În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect până ȋn data de 26.02.2014. Deoarece sistemul de climatizare a fost defect în perioadele: 30.04.2014-19.05.2014 şi 26.10.2014-27.11.2014, nu s-au înregistrat achiziţii de date. În anul 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare (200 µg/m3) şi anuale(40 µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. prevăzute în legea nr. 104/2011 Valoarea maximă orară înregistrată a fost 183.1 μg/m3 ȋn data de 13.03.2014, iar media anuală a fost de 34.7 μg/m3 Dioxidul de sulf (SO2) În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect până ȋn data de 18.02.2014. Deoarece sistemul de climatizare a fost defect ȋn perioadele: 30.04.2014-19.05.2014 şi 26.10.2014-27.11.2014, nu s-au înregistrat achiziţii de date. În anul 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare (350 µg/m3) şi zilnice (125 µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. prevăzute în legea nr. 104/2011 Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă (concentraţia 500 µg/m3 măsurată timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de sulf Valoarea maximă orară înregistrată a fost 172.2 μg/m3 ȋn data de 30.09.2014, iar media anuală a fost de 22 μg/m3.
Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât în instalaţii energetice, industriale, cât şi în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale) şi din trafic. Concentraţiile de CO din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (10mg/m3), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă).
Tabel Mediile anuale ale concentraţiilor monoxidului de carbon. Media concentraţiilor emisiilor de monoxidului de carbon pe staţia automată fixă ȋn anul 2014 a scăzut faţă de anii anteriori şi s-a situat mult sub valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru protecţia sănătăţii umane (10mg/m3). Benzenul (C6H6) Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, provenită în principal din traficul rutier şi din depozitarea, încărcarea/descărcarea benzinei (depozite, terminale, staţii de distribuţie carburanţi), dar şi din diferite alte activităţi cu produse pe bază de solvenţi (lacuri, vopsele etc.), arderea controlată sau în aer liber a combustibililor fosili, a lemnului şi deşeurilor lemnoase. Concentraţiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (5μg/m3).
Tabel Mediile anuale ale benzenului. În anul 2014 analizorul BTX din dotarea SFA a fost defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor C6H6 faţă de anii anteriori. Ozonul (O3) Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viaţă împotriva acţiunii radiaţiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic, cu potenţial cancerigen, având o acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii, ochilor. De asemenea, ozonul are efect toxic şi pentru vegetaţie, determinând inhibarea fotosintezei şi producerea de leziuni foliate. Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari, precursori ai ozonului: compuşi ai azotului (NOx), compuşii organici volatili (COV), monoxidul de carbon.
Tabel - Mediile anuale ale ozonului. Analizorul este defect din data de 29.06.2012. În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor ozonului faţă de anii anteriori. Hidrogenul sulfurat pe SFA Ca sursă cu potenţial de poluare este RAAN – Sucursala ROMAG-PROD.
Tabel Mediile anuale ale H2S -pe SFA Analizorul este defect din data de 28.08.2013. În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor ozonului faţă de anii anteriori. PM 10 gravimetric.de pe SFA Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).
Tabel Mediile anuale ale PM10 gravimetric Media anuală a concentraţiilor PM10 gravimetric pe staţia automată fixă ȋn anul 2014 a crescut uşor faţă de anul 2013,dar a scăzut faţă de anii anterior. Pb 10 gravimetric de pe SFA Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi). Dintre acestea se măsoară Pb10 gravim din PM10 gravim
Tabel Mediile anuale ale Pb10 gravimetric Media anuală a concentraţiilor Pb10 gravimetric pe staţia automată fixă ȋn anul 2014 a scăzut faţă de anul 2013 PM 2.5 gravimetric de pe SFA Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care utilizează combustibili solizi etc. Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi
Tabel Mediile anuale ale PM 2.5. gravimetric Media anuală a concentraţiilor PM2.5 gravimetric pe staţia automată fixă ȋn anul 2014 a scăzut faţă de anul anii anteriori. Calitatea apei Resursele de apă ale judeţului Mehedinți sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane.
Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă Anul 2014 s-a caracterizat ca un an cu fenomene extreme din punct de vedere al cantităţilor de precipitaţii însemnate cantitativ şi uneori sub formă de aversă. În perioada 18.04.2014 - 05.05.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi au căzut precipitaţii Însemnate cantitativ. Ca urmare a precipitaţiilor Înregistrate la posturile pluviometrice din administrarea S.G.A. Mehedinţi, s-au produs creşteri de niveluri şi debite şi au fost depăşite cotele de apărare împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă. Au fost afectate 126 localităţi. În intervalul 14.05.2014 - 16.05.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 28 localităţi. În aceste localităţi au fost afectate de inundaţii următoarele obiective : 2 gospodarii, 0,2 km drumuri europene, 10,5 km drumuri judeţene, 18,8 km drumuri comunale, 6 poduri, 2 podețe, 883,5 ha teren agricol, 653 ha păşuni, fâneţe, 1 km reţea telefonică. În intervalul 24.07.2014 - 07.08.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 58 localităţi. În aceste localităţi au fost afectate de inundaţii următoarele obiective: 27 case avariate, 34 anexe avariate, 2 şcoli, 1 biserica, 1 obiectiv cultural, 1sediu primărie, 22 poduri – podețe, 27,5 km DJ, 97,3 km DC, 90,3 km drum sătesc, 20 km drum forestier, 197 ha arabil, 15 fântâni, 3 construcţii hidrotehnice. În perioada 15.09.2014 - 16.09.2014 în judeţul Mehedinţi s-au înregistrat precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 85 localităţi. În perioada 23.10.2014 –24.10.2014 în judeţul Mehedinţi au căzut precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 7 localităţi. În perioada 09.12.2014-10.12.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 17 localităţi. În anul 2014, evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 8 cursuri de apă de suprafaţa natural/ puternic modificate din bazinul Jiu şi bazinul Dunărea, care au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, însumând lungimea de 557.5 km. Din punct de vedere al stării ecologice/potențialului ecologic (elemente biologice, fizico-chimice generale și poluanți specifici) cei 557.5 km s-au încadrat astfel: - 277.9 km în stare bună, reprezentând 49.85 % - 279.6 km în stare moderată, reprezentând 50.15 % Din punct de vedere al stării chimice au fost monitorizaţi 302 km.
Substanţele periculoase din cursurile de apă de pe teritoriul judeţului Mehedinţi au fost monitorizate în 2 cursuri de apă, prin intermediul a 11 puncte de monitorizare. Pe teritoriul Judeţului Mehedinţi s-au înregistrat depăşiri ale standardelor de calitate la indicatorul Triclormetan cu o medie anuală 5,866. În cadrul Bazinul Hidrografic Jiu / Dunăre la nivelul judeţului Mehedinţi au fost monitorizate 2 lacuri naturale. Acestea prezintă o stare ecologică bună În anul 2014 pe teritoriul Judeţului Mehedinţi au fost monitorizate 5 corpuri de ape subterane prin intermediul a 34 puncte de monitorizare. Cele 34 puncte de monitorizare fiind repartizate pe cele 5 corpuri de ape astfel:
Ca urmare a aplicării metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de ape subterane la nivelul anului 2014 s-a constatat următoarea încadrare a acestora: - corpurile de ape subterane ROJi02, ROJi04 şi ROJi07 în stare chimică bună; - corpurile de ape subterane ROJi05 şi ROJi06 în stare chimică slabă. În urma aplicării procesului de validare a presiunilor potenţial semnificative cu obiectivele de mediu (starea/potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă) s-au stabilit presiunile semnificative punctiforme. La nivelul bazinului hidrografic Jiu sunt inventariaţi un număr de 254 utilizatori de apă care folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate. În urma analizării surselor de poluare punctiformă, ţinând seama de criteriile menţionate mai sus, au rezultat un număr total de 134 surse punctiforme potenţial semnificative (63 urbane, 64 industriale, 5 agricole şi 2 alte presiuni).
Principalele surse de poluare ale solului identificate la nivelul județului Mehedinţi sunt : secetă frecventă, exces periodic de umiditate în sol, eroziunea solului prin apă, eroziunea eoliană, schelet excesiv de la suprafața solului, saraturarea solului, compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare "talpa plugului", alcalinitate ridicată, formarea crustei, rezerva mică şi foarte mică de humus în sol, aciditate puternică și moderată, asigurarea slabă și foarte slabă cu fosfor mobil, asigurarea slabă cu potasiu mobil, asigurarea slabă cu azot, carențe de microelemente, poluarea chimică a solului, distrugerea solului prin diverse excavări, acoperirea terenului cu deșeuri şi reziduuri solide. Situri contaminate de procese antropice. La nivelul judeţului Mehedinţi , în urma deciziei APM Mehedinţi , au fost identificate preliminar şi sunt incluse în lista cu situri contaminate conform Hotărârii de Guvern 1408/2007- privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului , un număr de 4 situri contaminate aparținând a 2 operatori economici.
Utilizare și consumul de îngrășăminte la nivelul anului 2014 s –a dublat fata de consumul din 2010. Starea pădurilor În anul 2014, din totalul fondului forestier de 123.804 ha, suprafeţele vătămate de insecte și paraziți vegetali (cu intensităţi slabe şi foarte slabe) au fost de cca 12.000 ha. Intre anii 2008 – 2014 s-a constatat tendința descrescătoare a regenerărilor artificiale și variațiile nesemnificante ale regenerărilor naturale. În zona de sud a județului există tendința de deșertificare în zonele limitrofe silvostepei. Tot în zona de sud a județului, cu deficit de fond forestier, s-a preluat suprafața de 20,9 ha din care s-a împădurit cu specii forestiere în primăvara anului 2013 suprafața de 12 ha, iar restul de suprafață va putea fi împădurită după soluționarea în instanță a litigiului cu proprietarii de terenuri agricole limitrofe. Yüklə 0,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
