Principiile de evoluţie, dezvoltare, moder­nizare, progres, schimbare şi revoluţie socială



Yüklə 0,85 Mb.
səhifə6/7
tarix02.08.2018
ölçüsü0,85 Mb.
#66194
1   2   3   4   5   6   7

Q.Cum explică Pitirim Al. Sorokin imanenţa şi limita schimbării?

  • Raţiunea pentru care multe sisteme socioculturale au întoarceri şi ritmuri recurente neidentice, în loc se mişte, de fiecare dată, în aceeaşi direcţie sau să treacă mereu la forme noi, fără nici o recurenţă, (care revine, care recidivează) ori, în sfârşit, se mişte în cicluri identice, este dată de principiul limitei.”173

Tipuri standard de explicaţii sociolo­gice ale schimbării

Q. Cum sunt sintetizate cele trei tipuri de explicaţii sociologice ale schimbării de către principiul imanenţei schimbării şi în ce constă acesta?

  • Principiul imanenţei schimbării sintetizează cele trei tipuri de explicaţii sociologice după cum urmează:

    1. „explicaţia externalistă, în care schimbarea unui sistem socioculural apare ca rezultat fie al acţiunii sau presiunii mediului înconjură­tor, fie al răspunsului organismului la acţiunea unui sti­mul, fie, în sfârşit, al intervenţiei sociale organizate pen­tru eradicarea răului (reforme sociale);

    2. explicaţia imanentistă174 (forţele schimbării sistemului social sunt în in­teriorul lui; ele fac ca sistemul să trăiască, ajungând să îmbătrânească şi să se schimbe, deci, chiar atunci când condiţiile externe rămân constante);

    3. explicaţia integralistă sau intermediară (schimbarea este rezultatul combinării forţelor externe şi interne, iar în această combinaţie cele două tipuri de forţe pot avea acelaşi rol în schimbare sau roluri diferite, ceea ce apropie expli­caţia integralistă când de cea externalistă, când de expli­caţia imanentistă).”175

Constitutive (componente) ale principiului imanenţei schimbării.

Q. În ce constă principiul imanenţei schimbării?

  • principiul imanenţei schimbării constă în trei principii de bază:

  1. „orice sistem sociocultural se schimbă ca urmare a mişcării lui adaptive la mediul înconjurător, deci ca urmare a funcţionării lui;

  2. schimbarea sistemului nu este însă determinată strict de influenţa factorilor ex­terni;

  3. există o limită internă care blochează tipul de funcţionare ca formă adaptativă a schimbării sistemului.”176

Legi ale principiilor ima­nenţei şi limitei schimbării

Q. Care sunt legile principiului imanenţei enunţate de Pitirim Al. Sorokin?

Legile principiului imanenţei enunţate de Pitirim Al. Sorokin sunt următoarele:



  1. „procesele socioculturale identic recurente sunt imposibile, fiindcă principiul ima­nenţei arată că orice schimbare determină modificarea sistemului;

  2. imposibile sunt şi procesele socioculturale etern lineare, fiindcă linearitatea caracterizează doar schimbarea pe termen scurt, conform principiului limi­tei;

  3. tendinţă de schimbare lineară pe termen limi­tat poate fi găsită însă în schimbarea aproape a tuturor sistemelor socioculturale;

  4. logic şi empiric, sunt imposibile procesele socioculturale cu posibilităţi nelimitate de va­riaţie a trăsăturilor lor esenţiale, ceea ce înseamnă că nu este nimic nou în istorie;

  5. posibilităţile de variaţie a trăsăturilor sau proprietăţilor accidentale ale unui sistem sunt foarte mari, practic nelimitate, ceea ce înseamnă că istoria nu se repetă, este mereu nouă şi inepui­zabilă în creativitatea sa;

  6. datorită limitării posibilită­ţilor de variaţie a trăsăturilor esenţiale, schimbarea socială devine totdeauna recurentă după ce au fost epuizate toate aceste posibilităţi;

  7. celelalte condiţii fiind egale, cu cât mai limitate sunt posibilităţile de variaţie a trăsăturilor principale, cu atât mai frecvente, mai evi­dente şi mai restrânse sunt ritmurile procesului unui sis­tem şi cu atât mai simple sunt ele în fiecare stadiu. Vi­ceversa, dacă nu putem identifica într-un proces nici un ritm recurent, înseamnă fie că procesul are posibilităţi comparativ mari de variaţie, care ne împiedică să depis­tăm ritmurile frecvente, fie că acest proces are o viaţă scurtă, dispărând înainte de a-şi fi putut manifesta toate formele sale.

  8. istoria se repetă, deci, şi nu se repetă: aceste propoziţii contradictorii sunt, de fapt, amândouă adevărate dacă sunt înţelese în sensul lor propriu;

  9. în concluzie, <

concepţia statică, după care nu există schimbare, iar lumea socioculturală rămâne mereu identică cu sine, toate aceste concepţii sunt false. Singura con­cepţie validă este aceea care presupună variaţia neân­cetată a principalelor teme recurente; această concepţie conţine în sine, ca o parte, toate celelalte concepţii şi este, deci, ca atare, mai bogată decît oricare dintre ele.>>”177
Q. De ce sunt importante principiile imanenţei şi limitei schimbării, şi în ce constă dificultatea acestora?

  • Principiile imanenţei şi limitei schimbării sunt importante „pentru cercetarea sociologică în măsura în care presu­pun permanenta condiţionare concret-istorică a oricărei schimbări sociale.

  • Dificultatea acestor două principii constă, după părerea noastră, în definirea lor prea generală. Sorokin identifică, de pildă, un sistem sociocultural cu regimul său de funcţionare.

  • Or, deoarece structurile socioculturale sunt deosebit de elastice şi sunt adesea multivalente, este posibil ca aceeaşi structură să permită o varietate (desigur, limitată) de regimuri funcţionale, ceea ce înseamnă că schimbările în funcţionarea sistemelor sociale pot să nu afecteze structurile acestora din urmă.

  • Cu alte cuvinte, sunt posibile schimbări aparente, considerate însă, în conformitate cu cele două principii ale lui Sorokin, ca schimbări reale, inclusiv ale sistemelor socioculturale.

  • Aceasta dificultate a concepţiei lui Sorokin este, de fapt, consecinţa ambiguităţii sau chiar indistincţiei între proprietăţi esenţiale şi ac­cidentale ale sistemelor sociale.

  • Atâta vreme cât nu le definim precis pe acestea, ceea ce apare drept limită a schimbării unui sistem poate fi doar încă o posibilitate de variaţie a acestuia; iar ceea ce pare permanenţă a unui sistem poate fi doar un accident istoric.”178

1 , pp. 199-200

2 http://facultate.regielive.ro/cursuri/sociologie/sociologie-37196.html, accesat, 13. 02. 2010, ora 1230

3 http://www.dictsociologie.netfirms.com/S/Termeni/statica_sociala.htm, accesat 13.02.2010, ora 1310

4 http://www.dictsociologie.netfirms.com/S/Termeni/statica_sociala.htm, accesat 13.02.2010, ora 1312

5 http://www.dictsociologie.netfirms.com/S/Termeni/statica_sociala.htm, accesat 13.02.2010, ora 1315

6 , p. 200

7 http://www.referatele.com/referate/diverse/online18/Referat-marketing-referatele-com.php, accesat, 13.02.2010, ora 1345

8 http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/dezvoltarea_marketingului-40440.html?in=referate&s=largim, accesat, 13.02.2010, ora 1355

9 Disciplină filozofică care se ocupă cu studiul sistematic al originii, esenței, clasificării, ierarhizării și funcției sociale a valorilor ; teorie generală a valorilor. DEX

10 , p. 200-201

11 , pp. 201- 202

12 , p. 202

13 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971

14 , p. 202

15 , p. 203

16 , p. 203

17 , p. 203-204

18 În concepţia sa, Comte apreciază că există trei asemenea “revoluţii”. Prima care constă în trecerea de la starea protosocială la cea socială propriu-zisă şi care se suprapune cu faza fetişistă. Aceasta inaugurează “starea teologică” a omenirii. A doua care consacră trecerea la faza metafizică şi a treia în care principiile spirituale şi legile ştiinţifice coincid: este faza pozitivă. Acestea sunt cele trei stări ale umanităţii.

Fiecare dintre ele antrenează dezvoltarea forţelor umane într-o anumită direcţie. (http://www.scritube.com/sociologie/A-COMTE-SOCIOLOGIA-DINAMICA-LE81918.php)



19 A. Comte, Discurs asupra spiritului pozitiv, Ordine şi progres, Iaşi, 1913, p. 28, apud., , p. 204

20 Admirație exagerată și fără rezerve față de o persoană sau față de un lucru; adorație oarbă, nemotivată față de un principiu, de o concepție etc; reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, transformarea inconștientă a acestora în raporturi între lucruri, cărora li se atribuie însușiri (supra)naturale inerente; adorație oarbă, nemotivată. DEX

21 , p. 204

22 , p. 204

23 , p. 204

24 , p. 205

25 , p. 205

26 , p. 206

27 M. Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capita­lism, New York, Charles Scribner's Sans, 1858 p.26, apud., , p. 206

28 M. Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capita­lism, New York, Charles Scribner's Sans, 1858 p.47, apud., , p. 206

29 , p. 207

30 , p. 207-208

31 , p. 208

32 , p. 208

33 , p. 209

34 Precoce = care se dezvoltă fizic sau psihic înainte de vârsta normală, care este mai matur în comparație cu cei de aceeași vârstă. DEX

35 H. Mendras, M. Forse, Le changement social. Tendances et paradigmes. Paris. Armand Colin. 1983, p. 266, apud., , p. 209

36 E. M. Rogers, F. F. Shoemaker, Communication of Innovation, apud., , p. 209

37 Asimptotă = Linie (dreaptă) de care se apropie o curbă, dar pe care nu o atinge niciodată la o distanță finită. DEX

38 , pp. 210-211

39 H. Mendras, M. Forse, Le changement social. Tendances et paradigmes. Paris. Armand Colin. 1983, p. 80., apud., , p. 211

40 W. E. Moore, Social Change, New Jersey, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, 1963, p. 34—44, apud., , p. 211

41 , pp. 211-213

42 Depresiune=stare patologică de apăsare sufletească profundă și persistentă; deprimare; dezolare; fază a ciclului economic, posterioară crizei economice, în care producția se menține la un nivel scăzut, mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute, în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare a populației.DEX

43 , pp. 213-214

44 , p. 214

45 , p. 214

46 J. H. Steward, A Neo-Evolutionist Approach, in A. Etzioni, E. Etzioni (eds.), Social Change. Sources, Patterns and Consequences, New York, Basic Books Inc., Publishers, 1964, p. 134, apud., , p. 215

47 , p. 215

48 Difuzionism: orientare în etnografie și arheologie conform căreia asemănările dintre culturile popoarelor se datorează împrumuturilor, imitațiilor, migrației, independent de istoria lor.DEX

49 , p. 215

50 Reducţionism = Modalitate de explicare sau interpretare a unor fenomene, structuri sau valori complexe ale realității sau ale cunoașterii, prin reducerea lor la concepte, structuri, legi sau configurații mai simple; Simplificare excesivă.DEX

Metodă de cunoaștere constând în interpretarea unui fenomen relativ complex, cu un anume specific, prin alte fenomene, mai simple și nespecifice. Dicţionar de neologisme



51 , p. 216

52 , p. 216

53 J. H. Steward, Theory of Culture Change. The Methodology of multilinear evolution, Urbana-Chicago-London, University of Illinois Press, 1976, p. 11, apud., , p. 216

54 , p. 217



55 J. H. Steward, Theory of Culture Change. The Methodology of multilinear evolution, Urbana-Chicago-London, University of Illinois Press, 1976, p.18-19, apud., , p. 217

56 , p. 218

57 J. H. Steward, Theory of Culture Change. The Methodology of multilinear evolution, Urbana-Chicago-London, University of Illinois Press, 1976, p. 8, apud., , p. 219

58 Filogenie = procesul evoluției formelor organice ori a unui grup de animale sau de plante în cursul dezvoltării istorice a lumii vii. DEX

59 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971

60 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971, p. 37, apud., , p. 219

61 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971, p. 32, apud., , pp. 219-220

62 Involuţie: Modificare regresivă a unui organ sau a unui organism. Proces de transformare regresivă, de regres. Proces fiziologic care constă în revenirea unui organ ce a suferit o mărire de volum la dimensiunile, poziția și consistența normală. DEX

63 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971, p. 12, apud., , p. 220

64 , p. 220

65 , p. 220

66 Emergenţă: Care iese dintr-un mediu după ce l-a traversat.Teoria evoluției emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă. DEX

67 , p. 220

68 , p. 220-221

69 , pp. 221-222

70 W. W. Rostow, The Take-off into Self-Sustained Growth, în A. Etzioni, E. Etzioni (eds.). Social Change, p. 275, apud., Ion Ungureanu, Paradigme ale cunoaşterii societăţii , Editura Humanitas, An 1990, Bucureşti, Pag. 222

71 , p. 222

72 W. W. Rostow, The Take-off into Self-Sustained Growth, în A. Etzioni, E. Etzioni (eds.). Social Change, p. 275, apud., , p. 222.

73 , p. 222

74 , p. 223

75 , p. 223

76 , p. 223



77 Polaritate: Proprietate a unui sistem fizic de a avea, în două puncte ale sale, caracteristici de aceeași natură, dar opuse una celeilalte. DEX

78 E. Etzioni-Halevy, Social Change. The advent and maturation of modern society, London, Routledge and Kegan Paul, 1981, p. 36—37 şi 53, apud., , p. 223-224

79 A. G. Frank, Sociology of development and underdevelopment of sociology, London, Pluto Press, 1971, p. 6, apud., , pp.223-224

80W. W. Rostow, The Take-off into Self-Sustained Growth, în A. Etzioni, E. Etzioni (eds.). Social Change, p. 276, apud., , p. 224

81 , p. 225

82 Ambivalenţă: Existență concomitentă a două aspecte diferite. DEX

83 E. Moore, Social Change, New Jersey, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, 1963, p. 102, apud., , p. 224

84 W. E. Moore, Social Change, p. 104, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, pp.226-227

85 Prolifera: A se înmulți exagerat de repede. A-și mări excesiv și repede numărul de exemplare ale speciei prin generare; a se perpetua prin generare; a se înmulți; a se reproduce. DEX

86 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, pp.224-227

87 A aduna din lucrări străine, reunind și elaborând o lucrare lipsită de originalitate (Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002)

88 Tautologie: Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm. Fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu același sens, dar cu funcțiuni diferite, marcate de obicei prin deosebire de intonație sau de formă și care, exprimând identitatea celor doi termeni, are rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune. Judecată în care subiectul și predicatul sunt exact aceeași noțiune. Expresie din logica simbolică, care, în limitele unui sistem formal, este adevărată în orice interpretare. DEX

89 W. E. Moore, Social Change, New Jersey, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, 1963, p. 89, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p. 227

90 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.227

91 N. J. Smelser, Mechanisms of Change and Adjustment to Change, în G. Dalton (ed.), Economic Development and Social Change, New York, The Natural History Press, 1971, p. 353—354, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.228

92 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.228

93N. J. Smelser, Social Change in the Industrial Revolution, London, Routledge and Kegan Paul, 1958, p. 2, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.228

94 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.229

95 N. J. Smelser, Mechanisms of Change and Adjustment to Change, în G. Dalton (ed.), Economic Development and Social Change, New York, The Natural History Press, 1971, p. 370—371, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.229

96 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p. 229

97 Anomie: Stare a societății caracterizată prin lipsă de legi sau prin existența unor norme contradictorii care fac dificilă orientarea individului în colectivitate (Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002)

98Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p. 230

99 Secularizare: a scoate din proprietatea sau competența bisericii bunuri, domenii de activitate sau valori culturale, trecându-le în patrimoniul statului (Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000)

100 N. J. Smelser, Mechanisms of Change and Adjustment to Change, în G. Dalton (ed.), Economic Development and Social Change, New York, The Natural History Press, 1971, p. 370—371, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.230-231

101 N. J. Smesler, Theory of Collective Behavior, New York, The Free Press, 1962, p. 385, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, pp.230-231

102 Orbită: sferă de activitate; zonă de influență exercitată de o persoană (în acest caz ţară). Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000.

103 C. Dobrogeanu-Gherea,

Yüklə 0,85 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin