Q.Cum explică Pitirim Al. Sorokin imanenţa şi limita schimbării?
„Raţiunea pentru care multe sisteme socioculturale au întoarceri şi ritmuri recurente neidentice, în loc să se mişte, de fiecare dată, în aceeaşi direcţie sau să treacă mereu la forme noi, fără nici o recurenţă, (care revine, care recidivează) ori, în sfârşit, să se mişte în cicluri identice, este dată de principiul limitei.”173
Tipuri standard de explicaţii sociologice ale schimbării
Q. Cum sunt sintetizate cele trei tipuri de explicaţii sociologice ale schimbării de către principiul imanenţei schimbării şi în ce constă acesta?
Principiul imanenţei schimbării sintetizează cele trei tipuri de explicaţii sociologice după cum urmează:
„explicaţia externalistă, în care schimbarea unui sistem socioculural apare ca rezultat fie al acţiunii sau presiunii mediului înconjurător, fie al răspunsului organismului la acţiunea unui stimul, fie, în sfârşit, al intervenţiei sociale organizate pentru eradicarea răului (reforme sociale);
explicaţia imanentistă174(forţele schimbării sistemului social sunt în interiorul lui; ele fac ca sistemul să trăiască, ajungând să îmbătrânească şi să se schimbe, deci, chiar atunci când condiţiile externe rămân constante);
explicaţia integralistăsau intermediară(schimbarea este rezultatul combinării forţelor externe şi interne, iar în această combinaţie cele două tipuri de forţe pot avea acelaşi rol în schimbare sau roluri diferite, ceea ce apropie explicaţia integralistă când de cea externalistă, când de explicaţia imanentistă).”175
Constitutive (componente) ale principiului imanenţei schimbării.
Q. În ce constă principiul imanenţei schimbării?
principiul imanenţei schimbării constă în trei principii de bază:
„orice sistem sociocultural se schimbă ca urmare a mişcării lui adaptive la mediul înconjurător, deci ca urmare a funcţionării lui;
schimbarea sistemului nu este însă determinată strict de influenţa factorilor externi;
există o limită internă care blochează tipul de funcţionare ca formă adaptativă a schimbării sistemului.”176
Legi ale principiilor imanenţei şi limitei schimbării
Q. Care sunt legile principiului imanenţei enunţate de Pitirim Al. Sorokin?
Legile principiului imanenţei enunţate de Pitirim Al. Sorokin sunt următoarele:
„procesele socioculturale identic recurente sunt imposibile, fiindcă principiul imanenţei arată că orice schimbare determină modificarea sistemului;
imposibile sunt şi procesele socioculturale eternlineare, fiindcă linearitatea caracterizează doar schimbarea pe termen scurt, conform principiului limitei;
tendinţă de schimbare lineară pe termen limitat poate fi găsită însă în schimbarea aproape a tuturor sistemelor socioculturale;
logic şi empiric, sunt imposibile procesele socioculturale cu posibilităţi nelimitate de variaţie a trăsăturilor lor esenţiale, ceea ce înseamnă că nu este nimic nou în istorie;
posibilităţile de variaţie a trăsăturilor sau proprietăţilor accidentale ale unui sistem sunt foarte mari, practic nelimitate, ceea ce înseamnă că istoria nu se repetă, este mereu nouă şi inepuizabilă în creativitatea sa;
datorită limitării posibilităţilor de variaţie a trăsăturilor esenţiale, schimbarea socială devine totdeauna recurentă după ce au fost epuizate toate aceste posibilităţi;
celelalte condiţii fiind egale, cu cât mai limitate sunt posibilităţile de variaţie a trăsăturilor principale, cu atât mai frecvente, mai evidente şi mai restrânse sunt ritmurile procesului unui sistem şi cu atât mai simple sunt ele în fiecare stadiu. Viceversa, dacă nu putem identifica într-un proces nici un ritm recurent, înseamnă fie că procesul are posibilităţi comparativ mari de variaţie, care ne împiedică să depistăm ritmurile frecvente, fie că acest proces are o viaţă scurtă, dispărând înainte de a-şi fi putut manifesta toate formele sale.
istoria se repetă, deci, şi nu se repetă: aceste propoziţii contradictorii sunt, de fapt, amândouă adevărate dacă sunt înţelese în sensul lor propriu;
în concluzie, <
concepţia statică, după care nu există schimbare, iar lumea socioculturală rămâne mereu identică cu sine, toate aceste concepţii sunt false. Singura concepţie validă este aceea care presupună variaţia neâncetată a principalelor teme recurente; această concepţie conţine în sine, ca o parte, toate celelalte concepţii şi este, deci, ca atare, mai bogată decît oricare dintre ele.>>”177 Q. De ce sunt importante principiile imanenţei şi limitei schimbării, şi în ce constă dificultatea acestora?
Principiile imanenţei şi limitei schimbării sunt importante „pentru cercetarea sociologică în măsura în care presupun permanenta condiţionare concret-istorică a oricărei schimbări sociale.
Dificultatea acestor două principii constă, după părerea noastră, în definirea lor prea generală. Sorokin identifică, de pildă, un sistem sociocultural cu regimul său de funcţionare.
Or, deoarece structurile socioculturale sunt deosebit de elastice şi sunt adesea multivalente, este posibil ca aceeaşi structură să permită o varietate (desigur, limitată) de regimuri funcţionale, ceea ce înseamnă că schimbările în funcţionarea sistemelor sociale pot să nu afecteze structurile acestora din urmă.
Cu alte cuvinte, sunt posibile schimbări aparente, considerate însă, în conformitate cu cele două principii ale lui Sorokin, ca schimbări reale, inclusiv ale sistemelor socioculturale.
Aceasta dificultate a concepţiei lui Sorokin este, de fapt, consecinţa ambiguităţii sau chiar indistincţiei între proprietăţi esenţiale şi accidentale ale sistemelor sociale.
Atâta vreme cât nu le definim precis pe acestea, ceea ce apare drept limită a schimbării unui sistem poate fi doar încă o posibilitate de variaţie a acestuia; iar ceea ce pare permanenţă a unui sistem poate fi doar un accident istoric.”178
1 , pp. 199-200
2 http://facultate.regielive.ro/cursuri/sociologie/sociologie-37196.html, accesat, 13. 02. 2010, ora 1230
3 http://www.dictsociologie.netfirms.com/S/Termeni/statica_sociala.htm, accesat 13.02.2010, ora 1310
4 http://www.dictsociologie.netfirms.com/S/Termeni/statica_sociala.htm, accesat 13.02.2010, ora 1312
5 http://www.dictsociologie.netfirms.com/S/Termeni/statica_sociala.htm, accesat 13.02.2010, ora 1315
6 , p. 200
7 http://www.referatele.com/referate/diverse/online18/Referat-marketing-referatele-com.php, accesat, 13.02.2010, ora 1345
8 http://facultate.regielive.ro/referate/marketing/dezvoltarea_marketingului-40440.html?in=referate&s=largim, accesat, 13.02.2010, ora 1355
9 Disciplină filozofică care se ocupă cu studiul sistematic al originii, esenței, clasificării, ierarhizării și funcției sociale a valorilor ; teorie generală a valorilor. DEX
10 , p. 200-201
11 , pp. 201- 202
12 , p. 202
13 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971
14 , p. 202
15 , p. 203
16 , p. 203
17 , p. 203-204
18 În concepţia sa, Comte apreciază că există trei asemenea “revoluţii”. Prima care constă în trecerea de la starea protosocială la cea socială propriu-zisă şi care se suprapune cu faza fetişistă. Aceasta inaugurează “starea teologică” a omenirii. A doua care consacră trecerea la faza metafizică şi a treia în care principiile spirituale şi legile ştiinţifice coincid: este faza pozitivă. Acestea sunt cele trei stări ale umanităţii.
Fiecare dintre ele antrenează dezvoltarea forţelor umane într-o anumită direcţie. (http://www.scritube.com/sociologie/A-COMTE-SOCIOLOGIA-DINAMICA-LE81918.php)
19 A. Comte, Discurs asupra spiritului pozitiv, Ordine şi progres, Iaşi, 1913, p. 28, apud., , p. 204
20 Admirație exagerată și fără rezerve față de o persoană sau față de un lucru; adorație oarbă, nemotivată față de un principiu, de o concepție etc; reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, transformarea inconștientă a acestora în raporturi între lucruri, cărora li se atribuie însușiri (supra)naturale inerente; adorație oarbă, nemotivată. DEX
21 , p. 204
22 , p. 204
23 , p. 204
24 , p. 205
25 , p. 205
26 , p. 206
27 M. Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, New York, Charles Scribner's Sans, 1858 p.26, apud., , p. 206
28 M. Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, New York, Charles Scribner's Sans, 1858 p.47, apud., , p. 206
29 , p. 207
30 , p. 207-208
31 , p. 208
32 , p. 208
33 , p. 209
34 Precoce = care se dezvoltă fizic sau psihic înainte de vârsta normală, care este mai matur în comparație cu cei de aceeași vârstă. DEX
35 H. Mendras, M. Forse, Le changement social. Tendances et paradigmes. Paris. Armand Colin. 1983, p. 266, apud., , p. 209
36 E. M. Rogers, F. F. Shoemaker, Communication of Innovation, apud., , p. 209
37 Asimptotă = Linie (dreaptă) de care se apropie o curbă, dar pe care nu o atinge niciodată la o distanță finită. DEX
38 , pp. 210-211
39 H. Mendras, M. Forse, Le changement social. Tendances et paradigmes. Paris. Armand Colin. 1983, p. 80., apud., , p. 211
40 W. E. Moore, Social Change, New Jersey, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, 1963, p. 34—44, apud., , p. 211
41 , pp. 211-213
42 Depresiune=stare patologică de apăsare sufletească profundă și persistentă; deprimare; dezolare; fază a ciclului economic, posterioară crizei economice, în care producția se menține la un nivel scăzut, mărfurile se vând greu și la prețuri scăzute, în condițiile în care rămâne redusă și puterea de cumpărare a populației.DEX
43 , pp. 213-214
44 , p. 214
45 , p. 214
46 J. H. Steward, A Neo-Evolutionist Approach, in A. Etzioni, E. Etzioni (eds.), Social Change. Sources, Patterns and Consequences, New York, Basic Books Inc., Publishers, 1964, p. 134, apud., , p. 215
47 , p. 215
48 Difuzionism: orientare în etnografie și arheologie conform căreia asemănările dintre culturile popoarelor se datorează împrumuturilor, imitațiilor, migrației, independent de istoria lor.DEX
49 , p. 215
50 Reducţionism = Modalitate de explicare sau interpretare a unor fenomene, structuri sau valori complexe ale realității sau ale cunoașterii, prin reducerea lor la concepte, structuri, legi sau configurații mai simple; Simplificare excesivă.DEX
Metodă de cunoaștere constând în interpretarea unui fenomen relativ complex, cu un anume specific, prin alte fenomene, mai simple și nespecifice. Dicţionar de neologisme
51 , p. 216
52 , p. 216
53 J. H. Steward, Theory of Culture Change. The Methodology of multilinear evolution, Urbana-Chicago-London, University of Illinois Press, 1976, p. 11, apud., , p. 216
54 , p. 217
55 J. H. Steward, Theory of Culture Change. The Methodology of multilinear evolution, Urbana-Chicago-London, University of Illinois Press, 1976, p.18-19, apud., , p. 217
56 , p. 218
57 J. H. Steward, Theory of Culture Change. The Methodology of multilinear evolution, Urbana-Chicago-London, University of Illinois Press, 1976, p. 8, apud., , p. 219
58 Filogenie = procesul evoluției formelor organice ori a unui grup de animale sau de plante în cursul dezvoltării istorice a lumii vii. DEX
59 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971
60 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971, p. 37, apud., , p. 219
61 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971, p. 32, apud., , pp. 219-220
62 Involuţie: Modificare regresivă a unui organ sau a unui organism. Proces de transformare regresivă, de regres. Proces fiziologic care constă în revenirea unui organ ce a suferit o mărire de volum la dimensiunile, poziția și consistența normală. DEX
63 E. R. Service, Cultural Evolutionism. Theory in Practice, JNew York, Holt, Rinehart and Winston, 1971, p. 12, apud., , p. 220
64 , p. 220
65 , p. 220
66 Emergenţă: Care iese dintr-un mediu după ce l-a traversat.Teoria evoluției emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă. DEX
67 , p. 220
68 , p. 220-221
69 , pp. 221-222
70 W. W. Rostow, The Take-off into Self-Sustained Growth, în A. Etzioni, E. Etzioni (eds.). Social Change, p. 275, apud., Ion Ungureanu, Paradigme ale cunoaşterii societăţii , Editura Humanitas, An 1990, Bucureşti, Pag. 222
71 , p. 222
72 W. W. Rostow, The Take-off into Self-Sustained Growth, în A. Etzioni, E. Etzioni (eds.). Social Change, p. 275, apud., , p. 222.
73 , p. 222
74 , p. 223
75 , p. 223
76 , p. 223
77 Polaritate: Proprietate a unui sistem fizic de a avea, în două puncte ale sale, caracteristici de aceeași natură, dar opuse una celeilalte. DEX
78 E. Etzioni-Halevy, Social Change. The advent and maturation of modern society, London, Routledge and Kegan Paul, 1981, p. 36—37 şi 53, apud., , p. 223-224
79 A. G. Frank, Sociology of development and underdevelopment of sociology, London, Pluto Press, 1971, p. 6, apud., , pp.223-224
80W. W. Rostow, The Take-off into Self-Sustained Growth, în A. Etzioni, E. Etzioni (eds.). Social Change, p. 276, apud., , p. 224
81 , p. 225
82 Ambivalenţă: Existență concomitentă a două aspecte diferite. DEX
83 E. Moore, Social Change, New Jersey, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, 1963, p. 102, apud., , p. 224
84 W. E. Moore, Social Change, p. 104, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, pp.226-227
85 Prolifera: A se înmulți exagerat de repede. A-și mări excesiv și repede numărul de exemplare ale speciei prin generare; a se perpetua prin generare; a se înmulți; a se reproduce. DEX
86 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, pp.224-227
87 A aduna din lucrări străine, reunind și elaborând o lucrare lipsită de originalitate (Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002)
88 Tautologie: Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm. Fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu același sens, dar cu funcțiuni diferite, marcate de obicei prin deosebire de intonație sau de formă și care, exprimând identitatea celor doi termeni, are rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune. Judecată în care subiectul și predicatul sunt exact aceeași noțiune. Expresie din logica simbolică, care, în limitele unui sistem formal, este adevărată în orice interpretare. DEX
89 W. E. Moore, Social Change, New Jersey, Prentice-Hall Inc., Englewood Cliffs, 1963, p. 89, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p. 227
90 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.227
91N. J. Smelser, Mechanisms of Change and Adjustment to Change, în G. Dalton (ed.), Economic Development and Social Change, New York, The Natural History Press, 1971, p. 353—354, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.228
92 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.228
93N. J. Smelser, Social Change in the Industrial Revolution, London, Routledge and Kegan Paul, 1958, p. 2, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.228
94 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.229
95 N. J. Smelser, Mechanisms of Change and Adjustment to Change, în G. Dalton (ed.), Economic Development and Social Change, New York, The Natural History Press, 1971, p. 370—371, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.229
96 Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p. 229
97 Anomie: Stare a societății caracterizată prin lipsă de legi sau prin existența unor norme contradictorii care fac dificilă orientarea individului în colectivitate (Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002)
98Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p. 230
99 Secularizare: a scoate din proprietatea sau competența bisericii bunuri, domenii de activitate sau valori culturale, trecându-le în patrimoniul statului (Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000)
100 N. J. Smelser, Mechanisms of Change and Adjustment to Change, în G. Dalton (ed.), Economic Development and Social Change, New York, The Natural History Press, 1971, p. 370—371, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, p.230-231
101 N. J. Smesler, Theory of Collective Behavior, New York, The Free Press, 1962, p. 385, apud., Ungureanu, I., (1990), Paradigme ale cunoaşterii sociologice, Editura Humanitas, Bucureşti, pp.230-231
102 Orbită: sferă de activitate; zonă de influență exercitată de o persoană (în acest caz ţară). Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000.